⬆
la centenar. minorităţi naţionale
Problemele majore ale minorităţilor
Chestiunea relaţiilor dintre românii majoritari şi celelalte etnii aflate pe teritoriul României Mari a provocat încă de la început tensiuni şi îngrijorări.
Naţiune, diversitate şi emancipare
Deja de dinainte de 1918, problema principală în mintea celor care construiau statul modern român era cea a diversității etnice.
Tu al cui eşti? Al lui ...ian
Sînt urmele fostelor „mahalale“ armeești, cartiere cel mai adesea organizate în jurul unei biserici care dă contur geografiei comunității respective, marcînd spațiul și conferindu-i un sens practic, dar și simbolic. Lîngă care, de cele mai multe ori, există și clădirea în care, în urmă cu un secol și mai bine, funcționa și o școală sau redacția unui ziar.
1918. A fost sau n-a fost? O polemică
Centenarul Marii Uniri readuce în actualitate o mai veche polemică: ce s-a întîmplat, de fapt, la 1 decembrie 1918? A fost Unire sau anexare? I-am invitat la o confruntare amicală pe jurnalistul și scriitorul Mihai Buzea și pe Bakk Miklós, conferențiar la Universitatea Sapienția din Cluj.
Romii: grup social sau minoritate etnică?
Spațiul public românesc este ocupat, atunci cînd vorbim despre romi, de regi, împărați, vrăjitori, gagicari, maneliști şi infractori.
„Antisemitismul ca drept fundamental“
„Antisemitismul în România a devenit un produs de larg consum. Comercializat de politicieni ca un ingredient al naționalismului, antisemitismul se scurge și curge în sistemul de canalizare al politicii românești… într-o țară în care trăiesc mai puțin de 3000 de evrei, majoritatea lor fiind persoane în vîrstă, poate pentru unii este surprinzător că eu afirm că în România există antisemitism…“
De la „naţiuni conlocuitoare“ la „poporul muncitor“
Din acest tablou al minorităților se poate observa lipsa unui Comitet Democratic și în cazul romilor.
Drepturile minorităților
1881 – Convenţia internaţională de la Constantinopol (prevederi privind protecţia musulmanilor)
Evreii – o perspectivă instituţională
Se va accentua în mentalul colectiv imaginea „evreu egal străin“.
Paiul din ochiul celuilalt
Referindu-se la români, maghiarii invocau cel mai frecvent atributul religioşi. Pentru maghiari, românii erau de acord cu aceştia pentru harnici, dar şi orgolioşi şi egoişti.
Imaginea romilor în mass-media. O retrospectivă a ultimelor două decenii
Substantive şi adjective frecvent asociate cu romii: „ arme (cuţite, furci, topoare, baionete, săbii, pietre, bîte, ciomege, răngi, sape, pistoale, sticle, spray-uri lacrimogene), coloraţi (bruneţi, negri, oacheşi, tuciurii), furt,Stîlhărie (jaf), ucigaşi (asasini, criminali), bandă (haită, gaşcă, hoardă), beţi (beţivi), crimă (omor), închisoare (condamnare), violenţă (agresiune)“. Mult mai rar (una-două apariţii) erau asociate şi cuvinte cu conotaţii pozitive: „virtuozitate, fantezie, patimă, p
Acest popor cere un loc sub soare
Schimbul de scrisori dintre Titu Maiorescu şi omologii săi din Grecia, Bulgaria şi Serbia cu ocazia păcii de la București din august 1913 garanta gestiunea de către statul român a patrimoniului său şcolar şi bisericesc din Balcani destinat aromânilor, nu însă şi un statut specific pentru aceştia.