1918. A fost sau n-a fost? O polemic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
1918  A fost sau n a fost? O polemic─â jpeg

Centenarul Marii Uniri readuce ├«n actualitate o mai veche polemic─â: ce s-a ├«nt├«mplat, de fapt, la 1 decembrie 1918? A fost Unire sau anexare? I-am invitat la o confruntare amical─â pe jurnalistul ╚Öi scriitorul Mihai Buzea ╚Öi pe Bakk Mikl├│s, conferen╚Ťiar la Universitatea Sapien╚Ťia din Cluj. 

Mihai Buzea: Toamna lui 1918 n-a ├«nsemnat nici ÔÇ×unireÔÇť (versiunea rom├ónilor), nici ÔÇ×anexareÔÇť (versiunea maghiarilor), ci mai degrab─â o ÔÇ×improviza╚ŤieÔÇť pentru toate p─âr╚Ťile implicate. Cred c─â, de╚Öi aflat ├«n afara Transilvaniei propriu-zise, Banatul este cel mai bun exemplu pentru ce vreau s─â spun: germanofonii proclam─â Republica B─ân─â╚Ťean─â (Timi╚Öoara, 31 octombrie), s├«rbii proclam─â unirea Banatului cu Serbia (Novi Sad, 25 noiembrie), rom├ónii proclam─â unirea Transilvaniei ╚Öi Banatului cu Rom├ónia (Alba Iulia, 1 decembrie), maghiarii proclam─â unirea Transilvaniei ╚Öi Banatului cu Ungaria (Cluj, 22 decembrie). Deci, odat─â cu declara╚Ťia de la 11 noiembrie a ├«nc─â-├«mp─âratului Carol (pe care o putem ÔÇ×t─âlm─âciÔÇť, popular ╚Öi foarte pe scurt, cam a╚Öa: ÔÇ×Am pierdut r─âzboiul. V─â dezleg de jur─âm├«nt. Face╚Ťi ce vre╚Ťi!ÔÇť), toat─â lumea se sim╚Ťea datoare s─â ÔÇ×proclameÔÇť ce poftea! Nu-i de mirare c─â, ├«n aceste condi╚Ťii, oamenii n-au putut s─â se-n╚Ťeleag─â cu bini╚Öorul ╚Öi s-au apucat iar de r─âzboi, de╚Öi r─âzboiul (ÔÇ×Cel MareÔÇť) de-abia se terminase. N-au existat referendumuri, plebiscite, consult─âri ale voin╚Ťei populare etc., a existat ├«ns─â un profund sentiment de wind of -change pe care fiecare actor a ├«ncercat s─â-l fac─â s─â sufle ├«n p├«nzele propriei sale cor─âbii. ╚śi cum ÔÇ×cor─âbiileÔÇť navigau ├«n direc╚Ťii opuse, totul s-a terminat prost: Banatul a fost spart ├«n trei, Partiumul tot ├«n trei, doar Transilvania a sc─âpat ├«ntreag─â, numai c─â oamenii ei au r─âmas ├«nvr─âjbi╚Ťi. Oricine a trecut printr-o desp─âr╚Ťire ╚Öi a trebuit ulterior s─â ├«mpart─â spa╚Ťiul locativ cu fosta sau fostul ├«n╚Ťelege ce vreau s─â spun. Revenind la chestiune, m─â opun ideii c─â a fost vorba de o anexare, pentru c─â ├«ntre 11 noiembrie 1918 ╚Öi 4 iunie 1920, ÔÇ×proprietarul legalÔÇť (Imperiul) ├«ncetase s─â existe.

Bakk Mikl├│s: Desigur, dac─â pic─âm ├«n capcana unui formalism logico-juridic, pierdem ├«n╚Ťelegerea complexit─â╚Ťii schimb─ârii. ÔÇ×UnireÔÇť sigur nu a fost, pentru c─â la vremea respectiv─â unitatea teritorial─â care a devenit parte a Rom├óniei Mari nu a existat. Teritoriul denumit azi Transilvania ╚Öi Banat ├«n cadrul Rom├óniei este un decupaj ce dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele istorice (├«n cazul Transilvaniei), respectiv ciunte╚Öte teritoriul istoric (├«n cazul Banatului), ╚Öi a fost configurat dup─â decizii circumstan╚Ťiale, conform intereselor strategice ale marilor puteri ├«nving─âtoare. Nu a fost ÔÇ×unireÔÇť nici conform modului de decizie, ├«ntruc├«t hot─âr├«rii de la Alba Iulia i se poate contrapune hot─âr├«rea maghiarilor din Cluj (care, ╚Öi ei, s-au referit la punctele wilsoniene ╚Öi au fost seconda╚Ťi de c├«╚Ťiva social-democra╚Ťi rom├óni ╚Öi de c├«╚Ťiva reprezentan╚Ťi ai ╚Övabilor din Banat), dup─â care s-ar fi impus consult─âri, recunoa╚Öteri reciproce, negocieri privind modul plebiscitar de a stabili at├«t grani╚Ťele, c├«t ╚Öi sistemul constitu╚Ťional al convie╚Ťuirii. Modul de trasare a grani╚Ťelor indic─â, mai degrab─â, ÔÇ×anexareÔÇť. Desigur, ╚Öi aceast─â interpretare trebuie nuan╚Ťat─â, cum a╚Ťi f─âcut dvs. Referirea la dispari╚Ťia ÔÇ×proprietarului legalÔÇť trebuie, iar─â╚Öi, nuan╚Ťat─â, pentru c─â Ungaria era entitate separat─â ├«n cadrul Monarhiei Bicefale, ╚Öi se considera anterioar─â ╚Öi existen╚Ťei construc╚Ťiei habsburgice, deci ╚Öi mai legitim─â.

Dincolo de aceast─â disput─â terminologic─â, este vorba, ├«n esen╚Ť─â, de dou─â procese de construc╚Ťie na╚Ťional─â, cel al maghiarilor ╚Öi cel al rom├ónilor, care au ajuns ├«ntr un conflict irezolvabil la datele situa╚Ťiei istorice din 1918-1920. ╚śi cum cea maghiar─â a fost legat─â de existen╚Ťa Monarhiei Bicefale, sortit─â strategic dispari╚Ťiei, cea rom├óneasc─â a devenit c├«╚Ötig─âtorul istoric al situa╚Ťiei, cu un beneficiu teritorial foarte mare. ÔÇ×Asocierea contractual─âÔÇť de care vorbi╚Ťi nu s-a realizat. Faimosul punct III/1 pe care-l cita╚Ťi ar fi putut deveni un punct de plecare ├«n construc╚Ťia unei asemenea convie╚Ťuiri asociate, ├«ns─â sistemul constitu╚Ťional construit ├«ncep├«nd cu 1923 a fost nega╚Ťia complet─â a unei asemenea asocieri. Orice constitu╚Ťionalist serios ├«╚Öi d─â seama c─â acceptarea faptului c─â ├«n Transilvania s├«nt mai multe popoare implic─â o organizare intern─â de tip federativ. ├Än mod curios, aceast─â organizare a statului a fost proiectat─â la Alba Iulia de rom├ónii din Transilvania care, astfel, vedeau o reorganizare a Rom├óniei Mari dinspre tradi╚Ťia convie╚Ťuirii din Transilvania, tradi╚Ťie abrogat─â complet de etatismul de tip francez, adoptat ca unic model al modernit─â╚Ťii politice ├«n Vechiul Regat.

Este clar c─â statul na╚Ťional ungar avea viziunea omogeniz─ârii na╚Ťionale, ├«ns─â rom├ónii au avut p├«rghii de rezisten╚Ť─â. Din punct de vedere economic ╚Öi cultural, societatea rom├óneasc─â din Transilvania a avut progrese, s-a format o clas─â de mijloc, existau ╚Öcoli, ├«n multe privin╚Ťe peste nivelul Vechiului Regat. Totu╚Öi, presiunea omogenizatoare a statului na╚Ťional maghiar ├«ntre╚Ťinea sentimentul periclit─ârii existen╚Ťei comunitare, un sentiment care, prin resorturi ideologice, este prezent ╚Öi azi. Deci, a fost un sentiment al pericolului existen╚Ťial-comunitar care s-a transpus ├«ntr-o nara╚Ťiune a suferin╚Ťei na╚Ťionale ├«n ciuda unui progres civiliza╚Ťional clar. Similar, se poate constata ╚Öi azi c─â degeaba exist─â percep╚Ťia majoritar─â ÔÇ×pentru noi a fost sau este tot a╚Öa de greu ca ╚Öi pentru ei!ÔÇť, perspectiva maghiarilor asupra prezerv─ârii comunitare este totu╚Öi fundamental diferit─â, ╚Öi aceast─â diferen╚Ť─â de percep╚Ťie evalueaz─â diferit condi╚Ťiile vie╚Ťii cotidiene. ├Än plus, societatea maghiar─â de azi este mult mai rural─â ÔÇô adic─â este subreprezentat─â, fa╚Ť─â de raportul etnic general, ├«n mediul urban ÔÇô, subreprezentat─â, totodat─â, ╚Öi ├«n p─âtura intelectual─â, ╚Öi ├«n majoritatea speciali╚Ötilor de ├«nalt─â calificare.

Cum s├«nt aceste drepturi colective, exclusive sau incluzive? ╚śi aici e o capcan─â discursiv─â, men╚Ťinut─â politic: cea a a╚Öa-zisei ÔÇ×etniciz─âriÔÇť. ├Än leg─âtur─â cu autonomia ╚Üinutului Secuiesc, argumentul larg r─âsp├«ndit este c─â se dore╚Öte pe baz─â etnic─â, deci trebuie refuzat─â. ├Äns─â acest argument este colportat de partidele main-stream rom├óne╚Öti. O discu╚Ťie ├«n detaliu ar ar─âta c─â este vorba de o autonomie regional─â special─â ├«n care se ╚Ťine de cont ╚Öi de situa╚Ťia etno-demografic─â special─â a unei regiuni care este determinat─â ├«n primul r├«nd istoric ╚Öi nu etnic. Dar, datorit─â condi╚Ťiilor istorice, rom├ónii aici s├«nt o minoritate local─â, deci organizarea institu╚Ťional─â a regiunii trebuie s─â ╚Ťin─â cont de acest specific dac─â se urm─âre╚Öte ca descentralizarea s─â aib─â loc ├«n condi╚Ťiile prezerv─ârii egalit─â╚Ťii, nu numai ├«ntre indivizi, dar ╚Öi ├«ntre grupuri. Similar, se aude ca argument ├«mpotriva formelor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ÔÇô ╚Öcoli, facult─â╚Ťi ÔÇô ├«n limba maghiar─â c─â acestea urm─âresc ÔÇ×segregarea etnic─âÔÇť a ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului. ├Äns─â acest argument se poate baza, logic, numai pe dou─â supozi╚Ťii, ambele dezonorante pentru cei care ├«l formuleaz─â. Prima presupozi╚Ťie dezonorant─â ar putea fi c─â nu este vorba de o departajare lingvistic─â ├«ntre formele institu╚Ťionale din Rom├ónia, ci maghiarii ar face, la admitere, un control, un ÔÇ×triajÔÇť etnic ╚Öi ar admite numai elevi sau studen╚Ťi de origine maghiar─â. Ceea ce este, ├«n mod clar, fals. A doua presupozi╚Ťie nerostit─â ar putea fi c─â, de╚Öi este vorba de o separare lingvistic─â a ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului ╚Öi elevii sau studen╚Ťii rom├óni ar putea intra ├«n aceste clase, pentru ei ar fi un lucru nemeritoriu, deci separarea lingvistic─â serve╚Öte numai handicapa╚Ťiilor lingvistici din cadrul etnicilor maghiari. Folosirea argumentului ÔÇ×etnicÔÇť, cu blocajele aici amintite ale dialogului, este ├«ns─â ╚Öi o consecin╚Ť─â a mobiliz─ârii politice pe clivajul etnic al sistemului de partid. Iar aici avem o consecin╚Ť─â a Trianonului. Institu╚Ťionalizarea reprezent─ârii politice a ├«nceput, deja imediat dup─â 1918, pe baze ÔÇ×na╚ŤionaleÔÇť. At├«t Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, c├«t ╚Öi Partidul Maghiar sau cel al germanilor din Rom├ónia interbelic─â s├«nt construc╚Ťii politice pe clivajele na╚Ťionale ale societ─â╚Ťii ardelene. Apari╚Ťia liberalilor ├«n via╚Ťa politic─â a Transilvaniei a fost o construc╚Ťie clientelar─â venind dinspre Bucure╚Öti. Trebuie s─â admitem c─â a fost una de succes, reu╚Öind s─â racoleze chiar ╚Öi politicieni maghiari de marc─â a╚Öa cum a fost, de exemplu, primarul T├«rgu Mure╚Öului, Gy├Ârgy Bern├ídy. Acest lucru ├«ns─â nu schimb─â peisajul de baz─â, ╚Öi anume, via╚Ťa politic─â din Transilvania a p─âstrat mult timp ÔÇô ╚Öi ├«ntr-un fel p─âstreaz─â ╚Öi azi, ca o consecin╚Ť─â ÔÇô caracterul de baz─â al societ─â╚Ťii din Transilvania: faptul c─â a fost ╚Öi este (├«n regres) o societate a ÔÇ×popoarelor conlocuitoareÔÇť.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.