De la ÔÇ×na┼úiuni conlocuitoareÔÇť la ÔÇ×poporul muncitorÔÇť

Dan DR─éGHIA
Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
De la ÔÇ×na┼úiuni conlocuitoareÔÇť la ÔÇ×poporul muncitorÔÇť jpeg

Primul stereotip s-a conturat ├«n perioada anilor ÔÇÖ40-ÔÇÖ50, cei ai instal─ârii ╚Öi consolid─ârii comunismului. Atunci, pe un fond ├«nc─â marcat de na╚Ťionalismul anilor ÔÇÖ30, implementarea principiului marxist al solidarit─â╚Ťii de clas─â ├«n locul celei bazate pe etnie a generat resentimente mai ales la adresa evreilor, care erau bine reprezenta╚Ťi ├«n structurile de conducere ale Partidului Muncitoresc Rom├ón. Nu a mai contat c─â, ├«n aceea╚Öi perioad─â, numero╚Öi al╚Ťi evrei erau aresta╚Ťi doar pentru c─â erau evrei. ├Äns─â, odat─â cu evolu╚Ťia regimului ╚Öi cu schimbarea priorit─â╚Ťilor acestuia, solidaritatea etnic─â rom├óneasc─â a ajuns s─â prevaleze sub Ceau╚Öescu, iar stereotipul principal a luat forma unui ÔÇ×pericol ungurescÔÇť iminent. De altfel, de╚Öi la ├«nceputuri regimurile de extrac╚Ťie marxist─â au v─âzut ├«n na╚Ťionalism principalul adversar politic, odat─â consolidate, au transformat sentimentele na╚Ťionale ├«n principalele lor arme politice.

Deportarea germanilor ├«n URSS din 1945 a fost prima experien╚Ť─â pe care comuni╚Ötii rom├óni au avut-o legat─â de minorit─â╚Ťi. A╚Öa cum a fost cazul ╚Öi cu deportarea s├«rbilor din Banat, ├«n urma conflictului dintre Tito ╚Öi Stalin, ├«n 1951. O dovad─â c─â regimul nu mai respecta ÔÇ×├«nv─â╚Ť─âtura marxist─âÔÇť atunci c├«nd imperativele politice cereau altceva. De altfel, perioada de tranzi╚Ťie c─âtre Republica Popular─â Rom├ón─â (1944-1948) s-a caracterizat printr-o raportare diferen╚Ťiat─â la principalele grupuri etnice, marcat─â mai mult de experien╚Ťa recent─â a acestora cu majoritatea ╚Öi de interesul politic, ╚Öi mai pu╚Ťin de preceptele ideologice.

Astfel, ├«n cazul minorit─â╚Ťii maghiare, cea mai numeroas─â, dar marginalizat─â ├«n interbelic, guvernele comuniste au dus o politic─â de cooptare prin inter-mediul Uniunii Populare Maghiare (1944-1953), organiza╚Ťie de natur─â muncitoreasc─â ce ├«╚Öi aroga reprezentarea maghiarilor pe baze comunitare. Germanii, pe de alt─â parte, au fost reprima╚Ťi ╚Öi marginaliza╚Ťi sub pretextul unei a╚Öa-zise denazific─âri, exprimat─â ╚Öi ├«n denumirea viitorului organism comunitar ce le era destinat, Comitetul Antifascist German (1949-1953). Cel de-al treilea grup minoritar relevant, evreii, venind dup─â o politic─â de exterminare care a fost dus─â ├«mpotriva lor de regimul Antonescu, au devenit ├«n mod natural foarte activi politic ├«n aceast─â perioad─â, inclusiv ├«n Partidul Muncitoresc Rom├ón. Nu ├«n ultimul r├«nd, romii, reprezenta╚Ťi de Uniunea General─â a Romilor (1947-1949), au beneficiat ╚Öi ei de o aten╚Ťie sporit─â din partea comuni╚Ötilor, fiind privi╚Ťi, ca ╚Öi evreii sau maghiarii, drept ÔÇ×tovar─â╚Öi de drumÔÇť. Partidul Muncitoresc Rom├ón avea nevoie de minorit─â╚Ťi pentru a-╚Öi impune domina╚Ťia politic─â total─â asupra societ─â╚Ťii.

Semnalul modific─ârii politicii regimului fa╚Ť─â de minorit─â╚Ťi din-tr o direc╚Ťie etnic─â ├«ntr-una de clas─â a fost dat de Rezolu╚Ťia Biroului Politic al CC al PMR asupra ÔÇ×problemei na╚ŤionaleÔÇť din decembrie 1948. Dincolo de problemele punctuale care existau ├«n rela╚Ťia cu minorit─â╚Ťile pe plan intern, Rezolu╚Ťia trebuie privit─â ╚Öi ├«ntr-un context interna╚Ťional, generat de ÔÇ×ereziaÔÇť na╚Ťional─â a lui Tito ╚Öi de e╚Öecul URSS de a atrage ├«n blocul comunist nou ├«nfiin╚Ťatul stat Israel, prin intermediul evreilor de st├«n-ga emigra╚Ťi. Pe urmele ne├«ncrederii re├«nnoite a lui Stalin ├«n na╚Ťionalit─â╚Ťile care submineaz─â unitatea blocului comunist, regimul de la Bucure╚Öti a hot─âr├«t ca problema ÔÇ×na╚Ťionalit─â╚Ťilor conlocuitoare s─â fie subordonat─â sarcinilor prioritare ale proletariatuluiÔÇť (Raportul Tism─âneanu, 2007). Acum cap─ât─â prioritate Comitetele Democratice ale minorit─â╚Ťilor: Evreiesc, Rus ╚Öi Ucrainean, Albanez, Grec, Bulgar, S├«rb, T─âtar ╚Öi Turc. Al─âturi de Comitetul Antifascist German ╚Öi de Regiunea Autonom─â Maghiar─â (1952-1967), toate au fost mecanisme organizatorice create cu scopul de a goli de substan╚Ť─â via╚Ťa comunitar─â separat─â a minorit─â╚Ťilor prin includerea acesteia ├«n structurile de stat, inclusiv prin na╚Ťionalizarea bunurilor.

Eficien╚Ťa acestei politici de subordonare ideologic─â a problemei minorit─â╚Ťilor, ├«n fapt o asimilare mascat─â, s-a f─âcut sim╚Ťit─â din plin ├«n urm─âtorul deceniu ╚Öi jum─âtate prin efectele ei ├«n planul vie╚Ťii comunitare. Cel pu╚Ťin ├«n cazul evreilor ╚Öi germanilor, a marcat ├«nceputul procesului de emigrare ├«n mas─â c─âtre Israel ╚Öi Germania. Tocmai din cauza faptului c─â ÔÇ×nu d─âdea bineÔÇť pentru ideea ÔÇ×raiului socialistÔÇť construit ├«n Rom├ónia, emigrarea a fost privit─â la ├«nceput reticent de c─âtre autorit─â╚Ťi. Dar noua orientare na╚Ťional─â generat─â de venirea la putere a lui Ceau╚Öescu, afirmat─â ├«n mai 1968 (invazia sovietic─â ├«n Cehoslovacia) ╚Öi ├«nt─ârit─â prin restalinizarea adus─â de Tezele din iulie 1971 (vizita lui Ceau╚Öescu ├«n Coreea de Nord), a permis inclusiv dezvoltarea unor forme grote╚Öti de speculare a problemei minorit─â╚Ťilor, a╚Öa cum a fost v├«nzarea evreilor ╚Öi germanilor.

Din acest tablou al minorit─â╚Ťilor se poate observa lipsa unui Comitet Democratic ╚Öi ├«n cazul romilor. Problematica romilor exprim─â de altfel cel mai bine idealul asimilator al regimului comunist, mai ├«nt├«i pe criterii de clas─â ╚Öi apoi pe criterii etnice deghizate ├«n sintagma ÔÇ×poporului muncitorÔÇť, care nu putea fi dec├«t rom├ón. Odat─â cu desfiin╚Ťarea Uniunii Generale a Romilor, ├«n 1949, aceast─â minoritate ╚Öi-a pierdut statutul oricum incert de categorie etnic─â, devenind ÔÇ×o problem─â social─âÔÇť, situa╚Ťie care s-a p─âstrat p├«n─â la c─âderea comunismului. Uniformizarea pe criterii sociale ╚Öi negarea diferen╚Ťelor etnice ├«n interiorul ÔÇ×societ─â╚Ťii socialiste multilateral dezvoltateÔÇť a lui Ceau╚Öescu a fost urm─âtorul pas pe care l-a f─âcut regimul ├«n problema minorit─â╚Ťilor. A╚Öa au ap─ârut, spre sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ60, Consiliile Oamenilor Muncii pe na╚Ťionalit─â╚Ťi, ├«ntre care cel mai important a fost, evident, cel de na╚Ťionalitate maghiar─â.

Cu evreii ╚Öi germanii ├«n curs de emigrare, deci neinteresa╚Ťi de via╚Ťa comunitar─â ├«n Rom├ónia, ╚Öi cu romii transforma╚Ťi ├«n problem─â social─â, maghiarii au r─âmas ├«n ultimele dou─â decenii ale regimului singura problem─â de natur─â etnic─â. Oricum, ├«nc─â din momentul Revolu╚Ťiei maghiare din 1956 au ├«nceput s─â fie privi╚Ťi cu suspiciune de c─âtre regim ╚Öi din perspectiv─â ideologic─â, ca etnie anticomunist─â, suspiciune care se ad─âuga peste na╚Ťionalismul antimaghiar istoric al rom├ónilor. Tranzi╚Ťia c─âtre o raportare ╚Öovin─â s-a produs pe m─âsur─â ce dictatura personal─â a lui Nicolae Cau╚Öescu a apelat tot mai mult la resurse din inventarul na╚Ťionalist pentru a se legitima. Anii ÔÇÖ80, marca╚Ťi de lipsuri economice ╚Öi de o politic─â a derapajului na╚Ťionalist extrem, au reprezentat apogeul. Consiliul Oamenilor Muncii de Na╚Ťionalitate Maghiar─â a devenit Consiliul Oamenilor Muncii Rom├óni de Na╚Ťionalitate Maghiar─â, iar spa╚Ťiul public a fost epurat de orice referire la minoritatea maghiar─â, inclusiv prin ├«ndep─ârtarea celebrelor, azi, pl─âcu╚Ťe bilingve. Reac╚Ťia comunit─â╚Ťii maghiare a fost ├«n mod firesc una de opozi╚Ťie, de unde ╚Öi rolul jucat de reprezentan╚Ťii acesteia ├«n Revolu╚Ťia din 1989 sau ├«n conflictele interetnice din primele luni ale anului 1990. De cealalt─â parte, escaladarea s-a produs prin ├«ntre╚Ťinerea permanent─â a temerilor legate de o posibil─â dezlipire a Ardealului de Rom├ónia, marc├«nd un drum al minorit─â╚Ťilor ├«n comunism care, departe a produce ├«nfr─â╚Ťirea rom├ónilor ╚Öi maghiarilor ├«n jurul idealului comunist, a generat ╚Öi mai mult─â dezbinare. 

Dan Dr─âghia este doctor ├«n ╚Ötiin╚Ťe politice al Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti. Cercet─âtor la Centrul de Consultan╚Ť─â Istoric─â.

Foto: flickr

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.