Evreii ÔÇô o perspectiv─â institu┼úional─â

Liviu ROTMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
Evreii ÔÇô o perspectiv─â institu┼úional─â jpeg

Lipsa ├«ndelungat─â a statului, adic─â a organismului care s─â gestioneze toate aspectele societ─â╚Ťii, i-a obligat pe evrei s─â g─âseasc─â o structur─â care s─â-l ├«nlocuiasc─â. Aceasta este Comunitatea (├«n ebraic─â este numit─â kehila), cunoscut─â ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc cu mai multe denumiri, ca breasla (de origine central-otoman─â), cu cea turceasc─â de rufet sau cu denumirile de origine greac─â eforie ╚Öi epitropie. 

├Än spa╚Ťiul rom├ónesc au existat astfel de comunit─â╚Ťi, bazate pe etnie, ╚Öi la al╚Ťi alogeni (armeni sau greci etc.). Acestea aveau, ├«n raport cu statul rom├ón, ├«n primul r├«nd un caracter fiscal, erau supravegheate de vistiernic ╚Öi asigurau plata taxelor (mai mari dec├«t ale majoritarilor). ├Än schimbul achit─ârii acestora, structurile men╚Ťionate primeau o autonomie intern─â, ele gestion├«ndu-╚Öi via╚Ťa social─â: justi╚Ťie, instruc╚Ťie ╚Öcolar─â, organizare religioas─â, asisten╚Ť─â social─â etc. Este un sistem pe care l-am caracteriza, simplu, ÔÇ×autonomie contra baniÔÇť. Comunitatea evreiasc─â e un complex institu╚Ťional care are ├«n componen╚Ť─â structuri specifice de cult, ╚Öcolare, justi╚Ťie, asisten╚Ť─â social─â ╚Öi sanitar─â. Acestea aplica strategiile comunitare, ce pot fi asemuite cu conceptul modern de ÔÇ×politici publiceÔÇť.

├Än spa╚Ťiul evreo-rom├ón, conducerea acestor structuri era asigurat─â de lideri religio╚Öi ╚Öi seculari. Cel religios era numit Hahamba╚Öa. Recunoscut de domn, el este ├«ntr-un fel garan╚Ťia autonomiei comunit─â╚Ťii, c─âci, a╚Öa cum se spunea ├«ntr un document din 1727, el conduce ÔÇ×pentru folosul ╚Öi chiverniseala breslei, dup─â obiceiul lorÔÇť, dar domnul nu uit─â s─â aminteasc─â de plata impozitelor: ÔÇ×╚Öi cu a lui pov─â╚Ťuire (a hahamba╚Öei) ╚Öi chivernisela ╚Öi visteria se folose╚ÖteÔÇť. Iar conducerea secular─â era reprezentat─â de staroste, care este un administrator al Comunit─â╚Ťii. Deci comunit─â╚Ťile evreie╚Öti aveau o recunoa╚Ötere, iar liderii lor erau parte din sistemul politic al Principatelor, ceea ce constituia o legitimitare a existen╚Ťei lor. Aceasta se reg─âse╚Öte ├«n men╚Ťionarea lor, al─âturi de majoritari ╚Öi al╚Ťi ÔÇ×str─âiniÔÇť: ÔÇ×t├«rgove╚Ťi, de ori╚Öice fel, moldoveni, armeni, jidovi ╚Öi greciÔÇť.

Criza comunit─â╚Ťii

Situa╚Ťia avea s─â se schimbe odat─â cu apari╚Ťia ╚Öi consolidarea statului-na╚Ťiune, care nu accepta existen╚Ťa unor structuri intermediare, de tip breasl─â, fie etnice, fie profesionale. Concep╚Ťia de baz─â a noului tip de stat este leg─âtura direct─â ├«ntre Putere ╚Öi individ, f─âr─â intermediere. ├Än noua realitate se va ac╚Ťiona pentru desfiin╚Ťarea acestora sau pentru golirea lor de con╚Ťinut. ├Än actuala form─â, autonomia era inacceptabil─â. Un prim moment al acestor m─âsuri a fost adoptarea Regulamentului Organic, care prevedea c─â ÔÇ×or├«nduielile breslelor, a rupta╚Öilor ╚Öi a compani╚Ötilor ├«nceteaz─âÔÇť. Semn al acestor schimb─âri, atribu╚Ťiile lui hahamba╚Öa ÔÇ×ÔÇŽse m─ârginesc numai ├«ntru ├«mplinirea slujbelor duhovnice╚Öti ╚Öi a credin╚Ťei evreie╚ÖtiÔÇť deci devin exclusiv religioase.

├Än paralel cu aceste schimb─âri de ordin juridic ╚Öi politic au loc ╚Öi schimb─âri ├«n atitudinea fa╚Ť─â de evrei. Se petrece, mai ├«nt├«i la nivelul discursului public, apoi ├«n practica guvern─ârii, o degradare a situa╚Ťiei lor. Se va accentua ├«n mentalul colectiv imaginea ÔÇ×evreu egal str─âinÔÇť. Expresie a acestei idei avea s─â fie neacordarea cet─â╚Ťeniei evreilor, prin Constitu╚Ťia din 1866. ├Än acest context, va cre╚Öte ostilitatea fa╚Ť─â de comunit─â╚Ťi, care s├«nt ├«nvinuite c─â s├«nt ÔÇ×stat ├«n statÔÇť, deci potrivnice suveranit─â╚Ťii statului-na╚Ťiune. ├Än paralel, a existat o ÔÇ×erodareÔÇť din interior a Comunit─â╚Ťii, structura tradi╚Ťional─â era negat─â de noile necesit─â╚Ťi ale membrilor s─âi, care refuz─â vechea solidaritate. Era unul din semnele autoemancip─ârii evreilor.

├Än condi╚Ťii noi, se caut─â ╚Öi se g─âsesc solu╚Ťii noi. ├Än lumea evreo-rom├ón─â are loc, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, o ÔÇ×explozie organiza╚Ťional─âÔÇť. Mai concret, este vorba de apari╚Ťia unor structuri autonome, asocia╚Ťii cu scop precis: ├«nfiin╚Ťarea ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea unei ╚Öcoli, unui spital sau azil etc. Direc╚Ťiile s├«nt acelea╚Öi ca ├«n comunitatea clasic─â, dar modalitatea de func╚Ťionare este diferit─â. Caracteristicile noilor structuri s├«nt autonomia ÔÇô ele nu s├«nt subordonate nici unui tip de institu╚Ťie ÔÇô ╚Öi participarea voluntar─â a membrilor acestor organiza╚Ťii la activit─â╚Ťi. Conducerea este asigurat─â de personalit─â╚Ťi din elita economic─â ╚Öi intelectual─â. ├Än fapt, aceste organiza╚Ťii s├«nt forme ale societ─â╚Ťii civile moderne evreie╚Öti care devin motoarele diverselor activit─â╚Ťi ├«n slujba colectivit─â╚Ťii.

Marile speran╚Ťe

Dup─â Primul R─âzboi Mondial, p─ârea c─â va veni o perioad─â bun─â pentru popula╚Ťia evreiasc─â ╚Öi institu╚Ťiile sale. Chiar ├«n ziua proclam─ârii Marii Uniri, se stabilea, la Alba Iulia, ÔÇ×deplina libertate na╚Ťional─â pentru popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra ╚Öi judeca ├«n limba sa proprie, prin indivizi din s├«nul s─âuÔÇť. O declara╚Ťie modern─â, profund democratic─â, patronat─â de spiritul european al lui Iuliu Maniu. Pe baza acestei generoase declara╚Ťii, Constitu╚Ťia din 1923 a acordat evreilor cet─â╚Ťenia deplin─â, Rom├ónia fiind ultima ╚Ťar─â din Europa care a legiferat emaniciparea politic─â a evreilor. Din p─âcate, emergen╚Ťa antisemitismului, atmosfera pogromist─â aproape permanent─â vor crea probleme serioase activit─â╚Ťii institu╚Ťiilor comunitare. ├Än fapt, principala direc╚Ťie a acestor institu╚Ťii avea s─â fie combaterea antisemitismului. Pentru a facilita aceast─â lupt─â, se creeaz─â, ├«n 1936, o organiza╚Ťie ce va tutela ├«ntreaga activitate comunitar─â: Federa╚Ťia Uniunii Comunit─â╚Ťii Evreilor din Rom├ónia (FUCE).

Figura central─â a vie╚Ťii evreie╚Öti interbelice a fost juristul dr. Wilhelm Filderman, care ╚Öi-a ├«nchinat via╚Ťa ╚Öi cariera ap─âr─ârii popula╚Ťiei mozaice, ├«n cele mai grele perioade din istoria sa.

├Än acela╚Öi timp, trebuie subliniat c─â ÔÇ×suduraÔÇť organiza╚Ťiilor evreie╚Öti din diversele provincii s-a f─âcut greu. Cele dou─â decenii ale Rom├óniei Mari au constituit o perioad─â prea scurt─â pentru realizarea unei integr─âri autentice, datorit─â unor diferen╚Ťe culturale importante. ╚śi totu╚Öi, ├«n ciuda atmosferei grele, a ostilit─â╚Ťii ce lua adesea forma violen╚Ťei, institu╚Ťiile evreie╚Öti au reu╚Öit o serie de succese, pe plan cultural, al instruc╚Ťiei, al asisten╚Ťei medicale.

Holocaustul și regimul comunist totalitar

Capitolul rom├ónesc al Holocaustului se caracterizeaz─â prin degradarea civic─â a popula╚Ťiei evreie╚Öti, printr-o legisla╚Ťie care ├«i excludea de la cele mai importante activit─â╚Ťi: ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, s─ân─âtate, meserii liberale, institu╚Ťii artistice, prin deposedarea de propriet─â╚Ťile lor, at├«t la nivel individual, c├«t ╚Öi comunitar, prin deport─âri, violen╚Ť─â fizic─â, exterminare. Pentru a sc─âdea capacitatea de rezisten╚Ť─â a popula╚Ťiei evreie╚Öti, guvernul Ion Antonescu a desfiin╚Ťat organismul central, adic─â FUCE. Aceasta este ├«nlocuit─â de Centrala Evreilor, o organiza╚Ťie colabora╚Ťionist─â, de tip Judenrat, creat─â ├«n ├«ntreaga zona ocupat─â sau dominat─â de hitleri╚Öti. Rolul acestei organiza╚Ťii era de a u╚Öura aplicarea legilor antievreie╚Öti. Comunit─â╚Ťile evreie╚Öti din teritoriu au r─âmas, dar erau atent supravegheate de filialele Centralei. Zestrea de propriet─â╚Ťi comunitare a fost confiscat─â: edificii de ╚Öcoli, spitale, biblioteci, chiar ╚Öi sinagogi. Regimul a expropriat cimitire, cum a fost cimitirul Sevastopol din Bucure╚Öti, dispun├«nd exhumarea cadavrelor.

Pr─âbu╚Öirea guvern─ârii Antonescu, ├«n urma actului de la 23 august 1944, a trezit speran╚Ťe pentru popula╚Ťia evreiasc─â. Dar speran╚Ťele perioadei de tranzi╚Ťie au durat pu╚Ťin. Noul regim totalitar comunist ce s a instaurat ├«n Rom├ónia nu privea cu simpatie ideea de alteritate, inclusiv cea etnic─â. ├Äntr-o prim─â etap─â, comuni╚Ötii au ├«ncercat s─â goleasc─â institu╚Ťia comunitar─â de func╚Ťiile ei tradi╚Ťionale: ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, s─ân─âtate, asisten╚Ť─â social─â, activit─â╚Ťi ce au fost preluate de stat. Chiar ╚Öi a╚Öa, f─âr─â func╚Ťiile sale de baz─â, comunitatea era privit─â cu ostilitate. Puterea a realizat c─â ├«n jurul Comunit─â╚Ťii se poate realiza un ÔÇ×spa╚Ťiu alternativÔÇť, periculos pentru un regim ce ├«╚Öi propunea un control general al societ─â╚Ťii. Comunit─â╚Ťile evreie╚Öti, ca ╚Öi alte institu╚Ťii din sfera evreiasc─â, au fost supuse unui control permanent din partea Securit─â╚Ťii ╚Öi unei accentuate marginalizari.

Dificila revenire la normalitate

Dup─â pr─âbu╚Öirea comunismului, via╚Ťa comunitar─â a ├«ncercat s─â revin─â la o anume normalitate. Aceasta ├«n contextul unei sc─âderi drastice numerice a evreilor ╚Öi a unei ├«mb─âtr├«niri biologice. Lipsa unei experien╚Ťe politice democratice, dup─â 50 de ani de regim totalitar, ╚Öi probleme de ordin material au f─âcut dificil─â revenirea la normalitate.

Cu toate acestea, se poate vorbi de o rena╚Ötere a vie╚Ťii evreie╚Öti. Unele succese s├«nt notabile: restaur─âri de sinagogi, ├«nfiin╚Ťarea unei re╚Ťele de cluburi Jewish Community Center ÔÇô frecventate at├«t de evrei, c├«t ╚Öi de neevrei ÔÇô, asisten╚Ťa persoanelor ├«n v├«rst─â ╚Öi bolnave, editare de publica╚Ťii. ├Än condi╚Ťii dificile, se ├«ncearc─â ╚Öi se reu╚Öe╚Öte men╚Ťinerea unei vie╚Ťi evreie╚Öti, a tradi╚Ťiilor ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, exist─â o preocupare pentru gestiunea memoriei istorice a poporului evreu. Aceste institu╚Ťii asigur─â continuitatea, ├«n noile condi╚Ťii ale supravie╚Ťuirii microsocialului evreiesc. Printr-un pronun╚Ťat activism civic, ele s├«nt parte a vie╚Ťii democratice a Rom├óniei de ast─âzi. 

Liviu Rotman este profesor la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Politice ╚Öi director al Centrului de Studii Israeliene, SNSPA.

Foto: flickr

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.
image
Cum a primit un ┼čofer aer ├«n loc de combustibil la o benzin─ârie din Arge┼č. Ce nereguli a descoperit Protec┼úia Consumatorului
O pomp─â de combustibil la sta┼úia Fuel One din comuna arge┼čean─â C─âteasca contoriza costul cantit─â┼úii de combustibil livrate, ca ┼či c├ónd ar fi fost distribuit─â ├«n mod real, ├«ns─â ├«n fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit dup─â un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Arge┼č.
image
┼×oferi┼úa din Ia┼či care a ucis patru muncitori pe ┼čosea, acuzat─â de omor calificat. Declara┼úii uluitoare
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.