Imaginea romilor în mass-media. O retrospectivă a ultimelor două decenii

Mircea TOMA, Ionuţ CODREANU
Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
Imaginea romilor în mass media  O retrospectivă a ultimelor două decenii jpeg

Primitivismul post-revoluţionar

La începutul anilor ’90, un finanţator vizionar, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, şi iniţiativa unor studente de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj Napoca (Laura Budiu, Burda Codruţa, Reprezentări sociale cu privire la populaţia de romi, Press Monitor, Agenția de monitorizare a presei, 1996-1997) au făcut posibilă explorarea reprezentării romilor în presa anilor 1990-1993. Aproape toate publicaţiile analizate prezentau romii ca actori ai unor acţiuni cu semnificaţie negativă într-o proporţie covîrşitoare – peste 90%. Interesul tot mai mare al presei pentru problemele legate de romi era în concordanţă cu un fenomen social dramatic care a fost ca-rac-teristic primilor ani de după 1989: pogromurile declanşate în mai multe localităţi de populaţia non-romă (români şi maghiari) împotriva comunităţilor de romi (fenomen analizat de activistul Istvan Haller, care a documentat 15 astfel de conflicte). Cum arătau romii prezentaţi de presă pe această scenă însîngerată? Analiza discursului din publicaţii arată cam aşa: substantive şi adjective frecvent asociate cu romii: „ arme (cuţite, furci, topoare, baionete, săbii, pietre, bîte, ciomege, răngi, sape, pistoale, sticle, spray-uri lacrimogene), coloraţi (bruneţi, negri, oacheşi, tuciurii), furt, tîlhărie (jaf), ucigaşi (asasini, criminali), bandă (haită, gaşcă, hoardă), beţi (beţivi), crimă (omor), închisoare (condamnare), violenţă (agresiune)“. Mult mai rar (una-două apariţii) erau asociate şi cuvinte cu conotaţii pozitive: „virtuozitate, fantezie, patimă, purtătorii folclorului“. Verbele cel mai frecvent apărute în articolele referitoare la romi au fost: „lovesc (bat), ucid (omoară), atacă, ameninţă, terorizează (înspăimîntă), agresează (molestează) sau tîlhăresc (jefuiesc)“.

În primul deceniu de la Revoluţia din 1989, presa scrisă a fost principalul promotor şi vehicul al stereotipurilor negative despre etnia romă. Piaţa televiziunilor era, încă, într-o formă incipientă. Două televiziuni comerciale şi postul public de televiziune ocupau cvasiintegral audienţa la nivel naţional.

Cazna civilizării în epoca preaderării la UE

Anii 2000 sînt, fără îndoială, perioada de climax în ceea ce priveşte construcţia profilului mediatic al etniei rome. Piaţa media a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, atît prin extinderea mijloacelor de informare în masă, cît şi prin diversificarea canalelor de comunicare. Competiţia comercială dintre toţi actorii de pe piaţa media şi dezvoltarea tehnologiei aveau să aducă noi elemente în reconstrucţia mentală a etniei rome. Dar, mai presus de orice, agenda publică şi politică a societăţii româneşti din perioada de pre- şi post-aderare la Uniunea Europeană avea să conţină un capitol consistent dedicat etniei rome. Politicieni şi jurnalişti laolaltă s-au angajat în campanii susţinute de edificare a statutului pe care îl are etnia romă. Din păcate, cele mai multe demersuri de acest fel erau iniţiate într-un registru de disociere. Romul din România părea a fi „infractorul de serviciu“. Romii erau asociaţi cu acţiuni negative în peste 71% dintre cazuri. Trebuie specificat totuşi că, în practica editorială, jurnaliştii dezvoltaseră o nouă metodă de transmitere a stereotipurilor, apelînd la citarea unor voci rasiste.

România europeană, supărată pe „romii europeni“

Odată cu aderarea la UE, membrii etniei au început să fie prezentaţi în mass-media ca fiind principalii responsabili de imaginea precară a României în clubul european. Ziarele şi televiziunile româneşti au început să mediatizeze cu predilecţie acţiunile migranţilor romi în diferite state europene. Inflaţia de subiecte de acest tip a fost, în bună măsură, generată şi de contextul politic, care consemna tot mai multe mişcări populist-naţionaliste în state cu tradiţie democratică mai importantă decît a noastră. Dincolo de agenda mass-media sau a politicienilor, în ultimul deceniu constatăm cum o parte din stereotipurile negative despre romi s-au transferat în producţii de divertisment. Sub cupola umorului, principalele posturi de televiziune comerciale au investit în producţii de divertisment şi au construit narative şi pamflete cu şi despre romi, inspirîndu-se, de fapt, din agenda emisiunilor informative.

De altfel, procesul de promovare a culturii şi identităţii rome a crescut progresiv şi în paralel cu profilul mediatic al etniei. Din păcate, nu putem afirma că există îmbunătăţiri în procesul de pozi-ţionare a romilor în societatea românească. În continuare există tendinţa de supramediatizare a „romului“ periculos pentru identitatea naţională sau europeană. Celelalte elemente de identitate culturală a etniei rome ocupă un loc periferic în agenda publică şi, cu excepţia muzicii trandiţionale, nu se bucură neapărat de o reprezentare care să fie favorabilă imaginii etniei. Această realitate este cel mai bine reliefată de cele două Etnobarometre realizate în România în decada 2000-2010. Ele ne arată clar distanţa socială dintre populaţia majoritară şi etnicii romi. Populaţia majoritară, deşi apreciază anumite elemente din cultura romă (muzică, dans, meşteşuguri sau coeziunea membrilor comunităţii rome), încă mai are rezerve în a accepta un membru de etnie romă în familie.

Primitivismul noilor ziarişti

În ultima decadă, în spaţiul public şi-a făcut apariţia imaginea alternativă a romilor, cea liberă de stereotipuri. Această percepţie concurentă este produsul activităţii unor actori care îşi propun explicit combaterea stereotipurilor – organizaţii ale romilor, organizaţii de drepturile omului, instituţii publice de reglementare şi monitorizare a discursului din spaţiul public, dar, mai ales de oameni care au înţeles că identitatea se consolidează prin cultură şi educaţie, nu prin ură şi stigmatizare. Se poate constata că incidenţa exprimărilor rasiste din partea ziariştilor din mass-media convenţionale este incomparabil mai redusă decît în anii anteriori. Universul comunicaţional s-a lărgit infinit, însă, odată cu apariţia cetăţenilor digitali. Persoana cu acces la internet devine ziarist spontan. Apariţia acestei noi generaţii de comunicatori pare să reia istoria imaginii romilor, de data asta, în comunicarea digitală. Primitivismul anilor ’90 nu se mai manifestă în articolul semnat de un ziarist pe site-ul publicaţiei, ci în subsolul comentariilor, acolo unde se deschide infernul urii anti-roma. Asta se petrece acum. Imaginea romilor este din nou expusă unei posibile degradări sub presiunea acestui val de rasism. Reinstaurarea responsabilităţii la acest nivel presupune instrumente noi şi implicarea marilor platforme ale reţelelor sociale online. Fapt care se petrece în chiar aceste zile: Comisia Europeană a încheiat acorduri cu Facebook, Twitter, Google pentru moderarea (filtrarea) discursului instigator la ură. Pilotarea instrumentelor de moderare se realizează prin colaborare cu parteneri din fiecare ţară membră UE. În România, acest exerciţiu este realizat cu concursul ActiveWatch. 

Mircea Toma este jurnalist, preşedinte al ActiveWatch.

Ionuţ Codreanu este coordonator de programe ActiveWatch.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

mihai bendeac
Culisele plecării lui Mihai Bendeac de la Antena 1. Actorul este la al doilea scandal cu postul TV
Mihai Bendeac a părăsit emisiunea „iUmor“ după 13 sezoane în care a făcut parte din juriu. Actorul a plecat și de la postul Antena 1, în urma unui conflict cu colegii din echipa de producție. Lucrurile nu sunt definitiv tranșate.
baraj siriu sursa shtiu ro jpg
Soluția folosită la construirea Barajului Siriu, printre cele mai sigure amenajări hidrotehnice din țară
Barajul Siriu din Buzău se află în parametri de siguranță, conform celor mai recente verificări efectuate de Apele Române după cele întâmplate în Alba. Barajul din Buzău are însă nevoie de lucrări de reabilitare.
bmwfurat Politianeamt jpeg
Un BMW de 136.000 de euro furat din Germania a fost găsit în Neamţ. Presupusul hoț era urmărit internaţional
O limuzină BMW, în valoare de 136.000 de euro, furată din Germania, a ajuns în judeţul Neamţ şi a fost descoperită la locuinţa unui cetăţean din Crăcăoani, care era urmărit internaţional.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.