În goana trenului – noul sezon literar francez

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
În goana trenului – noul sezon literar francez jpeg

581 de romane noi au apărut în Franța în noul sezon literar 2017. Dintre acestea, 390 sînt romane franceze. Anul trecut, apăruseră „doar“ 363. Fenomenul numit rentrée littéraire e specific acestei pieţe de carte. Cele mai multe cărți apar mereu spre sfîrșitul verii, din august pînă în septembrie. Asta, pentru a fi luate în calcul la premiile literare importante: Goncourt, Renaudot, Interallié, Marele Premiu al Academiei, Médicis şi Femina se jurizează şi se decernează toamna. Orice premiu sau apariţie pe „lista scurtă“ a nominalizăriloe înseamnă vînzări mai bune. Iar în Franţa, vînzările chiar contează. 581 de romane noi e o cifră ceva mai mică decît în 2012, cînd au apărut 646 de titluri, un adevărat record. Dar, chiar și așa, cititorii au de unde alege.

Multe dintre noile romane franceze au fost deja recenzate și marile publicații au făcut deja liste cu preferințe, cu „cărțile de neratat“ sau cu „romanele sezonului“, la fel cum și librarii afișează deja „revelațiile“ acestei toamne literare. Cîteva dintre titluri apar mereu, pe liste foarte diverse – semn că atrag sau măcar că intrigă cititori cu interese și gusturi diferite. Cîteva dintre aceste titluri se regăsesc și în selecția (intermediară) pentru mult-așteptatul Goncourt. Iată lista celor opt: François-Henri Désérable,  Un certain M. Piekielny (Un anume M. Piekielny), Olivier Guez, La Disparition de Josef Mengele (Dispariția lui Josef Mengele), Yannick Haenel, Tiens ferme la couronne (Ține bine coroana), Véronique Olmi, Bakhita, Alexis Ragougneau, Niels, Monica Sabolo, Summer, Eric Vuillard, L’Ordre du jour (Ordinea zilei), Alice Zeniter, L’Art de perdre (Arta de a pierde). Și de data aceasta, majoritatea romanelor selectate au fost publicate la editurile mari, consacrate.

O primă constatare: de pe listă lipsesc, la această ediție a premiului, autori prolifici, „profesioniști“ care scot o carte pe an (cum sînt, de pildă, Amélie Nothomb, Eric-Emmanuel Schmitt). Pe de altă parte, în selecție nu a intrat nici un roman de debut, deși la edițiile precedente nu lipseau debutanții.

Nu știm mare lucru, în România, despre autorii reținuți pentru premiu. Opera lor e puțin cunoscută în România, cărțile de pînă acum, în afară de romanul Jan Karski al lui Yannick Haenel, nu au fost încă traduse. (Olivier Guez, ce-i drept, îi e cunoscut publicului cititor de la noi prin interviurile realizate cu Norman Manea.)

De această dată, selecția, povestește președintele juriului, Bernard Pivot, s a făcut „cu mare seninătate“, iar cei zece membri ai juriului au convenit asupra listei de nominalizați „cu o viteză uluitoare“. Să ne amintim: anul acesta, în mod excepțional, juriul nu s-a mai întîlnit, după cutumă, la restaurantul Drouant, ci au stabilit această listă intermediară de nominalizări în tren, în drum spre Tîrgul de Carte de la Frankfurt, unde Franța a fost invitat de onoare. Dar „oare mersul cu trenul chiar formează gusturile literare?“ – se întreba, poate un pic malițios, Le Nouvel Observateur. O întrebare totuși legitimă. Oare chiar se poate tranșa valoarea unor cărți în trei ore și jumătate, cît durează drumul cu trenul de la Paris la Frankfurt? Oare poți reduce la jumătate lista celor 18 nominalizări inițiale într-un vagon care rulează cu 300 de km/h?

Francezii citesc în medie în jur de 11 cărţi pe an. Nu sînt chiar cei mai mari cititori ai Europei, dar, oricum, depăşesc binişor media. La aceste cifre, se poate vorbi într-adevăr de o industrie a cărţii, aşa că şi editorii se iau foarte în serios. Însă tirajele cărților sînt în ușoară scădere. De fapt, arată un studiu recent publicat de Federația Editorilor din Europa, cu cît numărul de titluri noi e mai mare, cu atît scade și tirajul mediu per titlu. Un fenomen explicabil: numărul cititorilor rămîne constant, el nu crește odată cu multiplicarea ori diversificarea ofertei de lectură. Timpul și, poate, bugetul alocat cărții rămîn și ele constante, ba chiar se reduc.

Problema, ne arată un alt studiu realizat de GFK, e că lectura, altfel decît muzica, de pildă, rămîne o activitate care necesită timp şi concentrare exclusive. Or, timpul afectat lecturii e tot mai mic. Francezii dedicau lecturii cinci ore şi 48 de minute pe săptămînă în 2011. În 2014, au rămas doar cinci ore şi 20 de minute pe săptămînă. E puţin probabil, în aceste condiţii, ca piaţa să absoarbă volumul imens de cărţi noi care apar în fiecare an. 581 de romane noi au apărut în acest sezon literar. La cît de mult se scrie, cine mai are timp să citească? – ironiza un comentator situaţia cărţii în Franţa.

anansi nobel literar annie ernaux png
Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din acest an, două romane în pregătire în colecția Anansi. World Fiction
Trei dintre romanele lui Annie Ernaux se află în pregătire la Editura Pandora M, în cadrul îndrăgitei colecții „Anansi. World Fiction”, coordonată de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.
965 15 Regele Lear foto J  L  Fernandez jpg
Bătrînețea: reacționară sau asumată?
Aceste gînduri sînt inspirate de propria-mi vîrstă, ca și de un recent spectacol cu Regele Lear semnat de Thomas Ostermeier la Comedia Franceză.
965 16 IAMANDI cop3 jpeg
În oglinda Holocaustului
Pe cît de consistentă, pe atît de necunoscută și ignorată este memorialistica „românească” a Holocaustului, care a avut parte la noi de două ratări de receptare, petrecute la patru-cinci decenii distanță.
p 17 jpg
O devenire complicată
Brotherhood este un documentar ce urmărește viața unei familii de păstori din Bosnia rurală.
965 17 Amanda Shires jpg
Amanda Shires și Brandi Carlile
Ambele au boicotat cel puțin cîte un eveniment în care Trump a încercat să se asocieze electoral cu scena country, dar mai mult decît asta ar trebui să conteze excelentele lor albume recente.
p 23 Dublul dublului, 1946 jpg
Victor Brauner – Hipnotism, o dimensiune specială a privirii
Pentru Brauner, relaţia specială pe care privitorul o poate întreţine cu opera de artă este asemănătoare cu aceea pe care o putem avea cu o „fiinţă vie“.
Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!

Adevarul.ro

Submarinul nuclear Belgorod FOTO Profimedia
Ce ştim cu siguranţă despre un eventual atac rusesc cu așa-zisa „Armă a apocalipsei”
Mobilizarea submarinului rus Belgorod şi riscul ca acesta să poarte arma nucleară „Poseidon” au provocat reacţii alarmiste în mass-media şi pe reţelele de socializare asupra unui posibil atac.
Soldati armeni in Nagorno Karabah FOTO EPA-EFE
Conflictul armeano-azer: UE va trimite o misiune civilă pentru demarcarea frontierei între cele două țări
Uniunea Europeană va trimite o misiune civilă pentru a contribui la demarcarea frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan și la construirea încrederii între cele două țări din Caucaz aflate în conflict deschis.
Coronavirus covid virus FOTO Shutterstock
Judeţele care au înregistrat, vineri, cele mai multe infectări cu SARS-CoV-2
Municipiul Bucureşti se află, vineri, pe primul loc în topul negativ al judeţelor cu cele mai multe cazuri noi de infectări cu noul coronavirus.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.