Franţa se vinde la franciză

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
Franţa se vinde la franciză jpeg

Ceva mai mult de zece ani – cam atît a durat de la semnarea acordului pînă la inaugurarea unuia dintre cele mai spectaculoase muzee din lume. Luvrul de la Abu Dhabi se deschide, zilele acestea, cu o serie de expoziții, spectacole și întîlniri care atrag privirile asupra capitalei Emiratelor Arabe Unite. Un muzeu Luvru în lumea arabă? Nu e neapărat o surpriză: statele avansate din zona Golfului Persic încearcă, încă de pe acum, să se pregătească pentru lumea post-petrol. Printre altele, investind masiv în educație și cunoaștere. Acum, cît timp își mai pot permite. În Qatar, la Doha, opt universități europene și americane și-au deschis filiale în așa-numitul „Education City“, un cartier-campus care cuprinde cîteva zeci de instituții de învățămînt și de cercetare.

Liderii Emiratelor Arabe Unite au hotărît să investească cea mai mare parte a profitului obținut din petrol în turism. În turism cultural, mai exact. E genul de investiție apăsătoare care necesită nu doar bani mulți, ci și angajament pe termen lung. Căci e greu să atragi oameni într-o ţară deşertică. Însă aici nu e vorba doar de business. Statele saudite vor să-şi cumpere și imagine, adică identitate. Ambiţia de a ţine pasul cu puteri mondiale precum India şi China în plan economic e de înţeles la un stat care a progresat atît de mult, în atît de scurt timp. Doar că economia monoindustrială a acestor state nu va putea funcționa în același ritm la infinit. Benzina e pe terminate – și la propriu, și la figurat. Astăzi, însă, banii în sine nu au valoare, căci se produc uşor şi pot cumpăra orice. Chiar şi artă. Dar pot cumpăra şi o istorie culturală? Aici e miza, ăsta e pariul pentru cei care au hotărît să investească în această imensă întreprindere: să asigure viitorul unui stat și să depășească un imens complex al modernității.

Dubai pregătește un mega-proiect cultural care cuprinde zece muzee, paisprezece teatre, unsprezece galerii de artă și cîteva biblioteci. Iar la Abu Dhabi, insula Saadiyat (în arabă, „Insula fericirii“) capătă contur odată cu deschiderea mult așteptatului Luvru.

Abu Dhabi a achiziționat cea mai valoroasă „marcă“ din lume, dreptul de a folosi numele celui mai recognoscibil și mai vizitat muzeu la nivel mondial; odată cu această franciză, metropola a primit, printr-un acord scris, și dreptul de a împrumuta lucrări de artă din colecțiile unui întreg consorțiu de muzee franceze. Și, mai presus de toate, a inițiat un transfer de competențe: zeci de specialiști francezi lucrează acum la noul muzeu pentru a-i administra și îmbogăți colecțiile. Ca să nu mai vorbim de faptul că edificiul Luvrului arab este el însuși un obiect de artă care va deveni, cu siguranță, patrimoniu, fiind semnat de arhitectul (francez) Jean Nouvel.

Dincolo de elogiile cu care a fost întîmpinată inaugurarea noului muzeu, există și mîrîielile scepticilor. La Tribune de l’art, de pildă, s-a opus proiectului încă din 2006. Scrisoarea deschisă publicată atunci de editorul revistei, Didier Rykner, a avut destui susținători. Mesajul central al apelului era că „Muzeele nu sînt de vînzare“. Ceea ce i se reproșa noului Luvru era că inițiativa, pornită dinspre Paris, ar trăda esența schimburilor culturale, care ar trebui să se bazeze pe reciprocitate și gratuitate și ar trebui să vizeze circulația operelor de artă, nu profitul. În esență, poate că așa ar trebui să fie. Doar că pentru a putea prezenta opere de artă unui public cît mai larg e nevoie de conservare, de cercetare, de achiziții și de multe altele – și toate astea costă bani.

Văzut dinspre Europa, proiectul muzeal de la Abu Dhabi demonstrează în primul rînd puterea de seducție a culturii occidentale (sau, dacă vreți, europene) în această zonă din Orient. E un semn încurajator: schimbul cultural e, deci, posibil. Al doilea semn de încurajare: se vădește că angajamentul Franței pentru „excepția culturală“ și susținerea însăși, prin subvenții, pot, la o adică, să genereze profituri directe. Abu Dhabi a plătit un miliard de euro pentru dreptul de a folosi numele „Louvre“ și pentru expertiză în construcția muzeului și prezentarea colecțiilor. Mai rămîne de văzut dacă Europa poate exporta, odată cu modelul cultural al Luvrului, și valorile pe care muzeul le promovează. Mai exact, dacă într-o țară care se clasează mereu pe poziții inferioare în clasamentele referitoare la drepturi umane și libertăți civile un muzeu care ar trebui să radieze umanismul chiar poate să producă o schimbare.

Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.

Adevarul.ro

Pamela Popa profesor Teach for Romania FOTO arhiva personala (3) jpg
Profesoara care își formează elevii ca lideri și le crește stima de sine prin jocuri de rol. Îi duce și în țări din Europa
Pamela Alina Popa, profesor la o școală din județul Timiș, îi învață engleză pe elevii săi prin metode atipice, dar face cu ei și dezvoltare personală și le formează abilități care îi pregătesc pentru viața de adulți.
ciolacu ciuca FOTO Mediafax
Val de derogări pentru organizarea concursurilor de angajare la stat
Puterea începe să dea tot mai multe derogări de la legea privind înghețarea angajărilor la stat până la finalul anului. Alte instituții solicită și primesc acceptul pentru mărirea schemelor de personal.
Angelina Jolie si Brad Pitt FOTO Getty Images jpg
Angelina Jolie îl acuză pe Brad Pitt de abuz: „A apucat-o de cap și a scuturat-o”
Într-un proces privind o cramă franceză pe care cei doi au cumpărat-o, Angelina Jolie spune că Brad Pitt a apucat-o de cap și a atacat doi dintre copiii lor în timpul călătoriei din 2016.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.