⬆
statul paralel
O ficţiune politică
De vină pentru întîrzieri ar fi statul paralel. Adică, în înţelesul celor care au aruncat pe piaţă acest termen, o reţea nevăzută de oameni din serviciile secrete, din Justiţie, din administraţie, din afaceri şi din societatea civilă care influenţează, cu efecte nefaste, luarea deciziilor, oameni cu interese obscure, contrare interesului naţional, care se opun reformelor binefăcătoare ale guvernului.
A fi sau a nu fi paralel
În România nu există nici un stat paralel, este invenţia PSD-iştilor prin care vor să îşi motiveze demersurile anti-Justiţie şi anti-servicii. Atît de simplu este. În România e un singur stat. Şi pe acel stat îl reprezint eu. Deci povestea cu statul paralel este o invenţie
Cît de adînc e statul subteran
Statul ascuns e pe centură. În sens minimal e „sub centură“. E vorba de coterii cu autoritate directă sau capacitate de influență, de grupuri informale, clandestine, de putere cu posibile conexiuni interinstituționale sau internaționale, de facțiuni ce nu respectă regulile jocului și lucrează uneori împotriva ierarhiilor constituite. Acesta e sensul trumpian al sintagmei.
Cine este Fethullah Gülen?
Deși Gülen și Erdogan nu s-au întîlnit niciodată în persoană înainte ca Erdogan să devină prim-ministru în 2003, ei se admirau și împărtășeau o pietate care s-a opus atît secularismului, cît și rolului armatei în politică. Amenințarea puternicei și intransigentei armatei turcești față de AKP l-a transformat pe Gülen într-un aliat-cheie al lui Erdogan timp de un deceniu
Domnu’ Soroș
500.000 de euro pe protest. Păi, în ritmul ăsta, dă domnu’ Soroș faliment rapid, cît o fi el de miliardar. Pentru că nu vorbim numai despre protestele de stradă din România, ci și despre cele din Ungaria, Polonia, Rusia, Macedonia, Georgia, SUA
Societatea civil(izat)ă
O veste bună. În tot acest asalt, societatea civilă se maturizează și devine mult mai sofisticată decît ar fi putut fi la începuturile democrației noastre. În primul rînd, societatea civilă nu mai reprezintă organizațiile „tradiționale“ de pînă la aderarea la Uniunea Europeană – munca lor, extrem de valoroasă, însemna mai curînd importarea unor standarde și bune practici din democrațiile consolidate
Folclor paranoid
Pe 17 noiembrie 2017, Comitetul Executiv Național al PSD adopta o rezoluţie împotriva aşa-numitului „Stat Paralel şi Ilegitim“. Acesta ar fi folosit resursele financiare publice şi instrumentele specifice autorităţii de stat „pentru a-i intimida, şantaja sau a-i înlătura pe decidenţii politici“.
Securitatea, brand național
După aproape trei decenii de la „desființarea“ ei, Securitatea și urmașele ei se dovedesc a fi instituții teflon. Nici morții de la Pitești, Aiud, Sighet sau Canal, nici torturile din beciurile Miliției și Securității, nici miile de femei moarte de septicemie
Statu-Palmă-Barbă-Cot-Paralel
Ce tare ar fi fost ca și Ceaușescu să țipe că în România funcționează un stat paralel, cu care el, Întîiul Între Eroi, se luptă din răsputeri! Nu i-a dat prin cap. Ori nu i-a covenit. Ar fi ciobit imaginea de „strîns uniți“. S a mulțumit cu „agenturili străine“ și cu „huliganii“ din Timișoara, care au spart vitrinele librăriilor și au furat Operele complete ale Cîrmaciului sau cam așa ceva.