Societatea civil(izat)─â

Elena CALISTRU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie ÔÇô 3 octombrie 2018
Societatea civil(izat)─â jpeg

Niciodat─â nu s-a vorbit despre societatea civil─â mai mult dec├«t ├«n ultimii doi ani ÔÇô cumva, odat─â cu retorica privind statul paralel, a ├«nceput ╚Öi ├«n Rom├ónia un discurs anti-ÔÇ×OeNGheuriÔÇť. ├Än vreme ce ├«ntr-o parte a spa╚Ťiului politico-mediatic societatea civil─â pare s─â devin─â ╚Ťint─â ╚Öi vinovat─â pentru toate relele ╚Ť─ârii, ├«ntr-o alt─â parte a spa╚Ťiului public se ├«nt├«mpl─â un mic miracol care ╚Ťine de maturizarea democra╚Ťiei ╚Öi de apari╚Ťia unei societ─â╚Ťi civile active ╚Öi care ├«╚Öi asum─â rolul de critic al derapajelor politicului. Cum am ajuns aici ╚Öi ce ├«nseamn─â asta?

├Änvinov─â╚Ťirea ONG-urilor nu este nou─â, ├«ns─â p├«n─â acum era mai degrab─â o retoric─â ce ╚Ťinea de cazuri punctuale ╚Öi nu ajunsese ├«n discursul mainstream. Nici discursul cu privire la finan╚Ťarea de la ÔÇ×agenturile str─âineÔÇť care vor s─â destabilizeze Rom├ónia nu este nou. Cu at├«t mai pu╚Ťin original─â este identificarea unora dintre oamenii din societatea civil─â ca fiind actor principal ├«n conspira╚Ťii globaliste ÔÇô vedem acela╚Öi film derul├«ndu-se ├«n Turcia, Ungaria sau alte state din regiune.

Noutatea este c─â ├«n ultimii ani acest discurs a luat amploare ╚Öi este ├«mbr─â╚Ťi╚Öat de oameni de prim rang sau duce la ini╚Ťiative legislative menite s─â controleze acest spa╚Ťiu. C├«nd ne ├«ntreb─âm de ce s-a ajuns aici trebuie s─â evit─âm o explica╚Ťie-capcan─â ├«n oglinda celei de care s├«ntem acuza╚Ťi ÔÇô adic─â s─â ne imagin─âm o ac╚Ťiune coordonat─â la nivel regional ├«n care liderii politici ├«nva╚Ť─â unii de la ceilal╚Ťi cum e cel mai bine s─â ataci societatea civil─â sau cum s─â ├«ncerci s─â ├«i limitezi ac╚Ťiunile. Sigur, nu exclud valoarea de inspira╚Ťie a unor discursuri sau ac╚Ťiuni din democra╚Ťii devenite iliberale ├«n jurul nostru, ├«ns─â motivul pentru care societatea civil─â este din ce ├«n ce mai atacat─â trebuie c─âutat ├«n alt─â parte.

Dincolo de diferen╚Ťe vedem ├«n Rom├ónia, Ungaria ╚Öi Polonia un peisaj politic similar ÔÇô partide cu majorit─â╚Ťi confortabile ╚Öi opozi╚Ťii politice sl─âbite, r─âsfirate sau lipsite de vlag─â. C├«nd o putere coco╚Ťat─â sus pe acoperi╚Öul democra╚Ťiei liberale ├«ncepe s─â ├«i d─âr├«me pilonii de sus╚Ťinere (Justi╚Ťia, statul de drept, drepturile cet─â╚Ťene╚Öti), o parte a societ─â╚Ťii civile ╚Öi a presei ├«ncepe s─â ac╚Ťioneze ca un contrafort pentru a compensa lipsa de for╚Ť─â a unei opozi╚Ťii care nu face fa╚Ť─â (sau nu vrea s─â fac─â) acestui asalt. Consecin╚Ťa imediat─â este c─â societatea civil─â ajunge s─â fie perceput─â de putere drept adev─ârata opozi╚Ťie. ╚śi ├«ncep atacurile: ONG-urile s├«nt def─âim─âtoare de ╚Ťar─â ╚Öi neam, se peroreaz─â despre finan╚Ťarea ÔÇ×din afar─âÔÇť a acestora, este promovat─â o legisla╚Ťie care s─â le intimideze sau care le ├«ngroap─â, pur ╚Öi simplu, ├«n birocra╚Ťie.

Acum o veste bun─â. ├Än tot acest asalt, societatea civil─â se maturizeaz─â ╚Öi devine mult mai sofisticat─â dec├«t ar fi putut fi la ├«nceputurile democra╚Ťiei noastre.

├Än primul r├«nd, societatea civil─â nu mai reprezint─â organiza╚Ťiile ÔÇ×tradi╚ŤionaleÔÇť de p├«n─â la aderarea la Uniunea European─â ÔÇô munca lor, extrem de valoroas─â, ├«nsemna mai cur├«nd importarea unor standarde ╚Öi bune practici din democra╚Ťiile consolidate. ├Äntr-o lume ├«n care aspira╚Ťiile societ─â╚Ťii erau oricum ├«ndreptate spre o tranzi╚Ťie c─âtre democra╚Ťie, nu avea rost ca resursele ╚Öi energiile s─â fie ├«ndreptate c─âtre educarea ╚Öi mobilizarea societ─â╚Ťii, ci mai cur├«nd spre presiunea asupra factorului politic ╚Öi ├«mpingerea voin╚Ťei politice spre consolidarea unei societ─â╚Ťi moderne. Acelea erau vremurile ╚Öi cred c─â trebuie s─â privim ├«nspre ele cu ├«n╚Ťelegere ╚Öi s─â le punem ├«n context. Organiza╚Ťiile ap─ârute post-aderare la UE s├«nt (╚Öi trebuie s─â fie) ├«ndreptate ├«ns─â mai cur├«nd spre societate, c─âtre mobilizarea cet─â╚Ťenilor ╚Öi educarea lor ├«n spiritul valorilor civice ╚Öi identificarea unui rol ├«n echilibrarea deciziilor politice.

├Än al doilea r├«nd, societatea civil─â nu mai reprezint─â doar ONG-uri, ci o sumedenie de grupuri informale, grupuri ╚Öi mi╚Öc─âri civice, alian╚Ťe ╚Öi coali╚Ťii. Aceasta este o evolu╚Ťie normal─â, care ╚Ťine de maturizarea societ─â╚Ťii. Unele dintre aceste mi╚Öc─âri au doar un rol punctual ÔÇô cum ar fi, spre exemplu, oprirea unui proiect minier. Altele, s├«nt difuze ╚Öi urm─âresc mai cur├«nd alian╚Ťe ╚Öi manifest─âri care sanc╚Ťioneaz─â decizii ale puterii politice. Aceast─â ÔÇ×dezorganizareÔÇť, alian╚Ťele-hibrid ├«ntre grupuri informale ╚Öi organiza╚Ťii, ac╚Ťiunile ad-hoc s├«nt normale ╚Öi ╚Ťin de o societate dinamic─â, ce nu mai poate fi pus─â s─â stea cuminte ├«n categorii bine definite. Cred c─â acesta este un lucru care dezorienteaz─â o putere politic─â ╚Öi o administra╚Ťie care ├«nc─â nu par s─â fi ├«n╚Ťeles pe deplin aceast─â dinamic─â. Este motivul ridicol pentru care nu ├«╚Öi pot imagina cum ar putea o mi╚Öcare f─âr─â lideri s─â duc─â la proteste cu sute de mii de oameni. Sau acela pentru care ├«╚Öi imagineaz─â c─â pot v├«na ÔÇ×finan╚Ť─âri venite din str─âin─âtate pentru tentative de lovituri de statÔÇť. ├Äi putem b─ânui de tic─âlo╚Öie sau de mimetism ├«n discurs, ├«ns─â cred c─â explica╚Ťia e mult mai simpl─â ÔÇô pur ╚Öi simplu, nu ├«n╚Ťeleg aceast─â societate nou─â. 

Elena Calistru este pre╚Öedinte ╚Öi co-fondator al asocia╚Ťiei Funky Citizens.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.