Securitatea, brand na╚Ťional

Armand GO┼×U
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie ÔÇô 3 octombrie 2018
Securitatea, brand na╚Ťional jpeg

Dac─â Dracula, Nadia Com─âneci ╚Öi Gheorghe Hagi s├«nt figurile legate invariabil de Rom├ónia, ├«n mintea oric─ârui str─âin, fie el canadian ori australian, atunci c├«nd e vorba de institu╚Ťii, poli╚Ťia politic─â, Securitatea, e de departe pe primul loc. Poate fi comparat─â, la notorietate interna╚Ťional─â negativ─â, doar cu KGB-ul sovietic. Cel mai probabil, notorietatea ei pentru str─âinul care are dificult─â╚Ťi ├«n a a╚Öeza Rom├ónia pe hart─â vine din seriale cu gangsteri ╚Öi crim─â organizat─â, ├«n care adesea apare un infractor cu ceva anvergur─â interna╚Ťional─â, ce provine din Securitatea rom├óneasc─â ╚Öi care ast─âzi este pilotat de SRI.

Notorietatea Securit─â╚Ťii ├«n fostul spa╚Ťiu sovietic ├«╚Öi are r─âd─âcinile ├«n romanele de spionaj ruse╚Öti, ap─ârute ├«n anii ÔÇÖ80 ╚Öi ÔÇÖ90, ╚Öi mai pu╚Ťin ├«n seriale de televiziune occidentale. ├Äns─â imaginea Securit─â╚Ťii ╚Öi a succesorilor ei ├«n URSS ╚Öi mai apoi ├«n Rusia a fost/este ceva mai bun─â dec├«t aceea pe care institu╚Ťiile de la Bucure╚Öti o au ├«n Occident, unde s├«nt cel mai adesea asimilate structurilor interna╚Ťionale de crim─â organizat─â.

├Än Rom├ónia, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, Puterea ├«ncerca s─â conving─â opinia public─â, dar ╚Öi cancelariile occidentale c─â ├«ntre noile servicii secrete ╚Öi vechea Securitate nu era nici o continuitate.

├Änainte ca prof. Stephen Kotkin s─â propun─â conceptul ÔÇ×societatea necivil─âÔÇť, format─â ╚Öi din reprezentan╚Ťii structurilor de represiune politic─â, pe l├«ng─â activi╚Ötii de partid ╚Öi membrii aparatului administrativ comunist, devenise evident, ├«nc─â de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, c─â principalii beneficiari ai tranzi╚Ťiei erau tocmai fo╚Ötii ofi╚Ťeri de Securitate ╚Öi e╚Öaloanele inferioare ale nomenclaturii comuniste. De altfel, aceste categorii socio-profesionale formau ÔÇ×societatea necivil─âÔÇť ╚Öi, ├«n fond, ace╚Öti oameni erau responsabili de pr─âbu╚Öirea regimurilor comuniste ├«n statele din Europa de Est.

Ast─âzi, nici establishment-ul politic ╚Öi nici conducerile SRI nu se mai ru╚Öineaz─â de filia╚Ťia fa╚Ť─â de Securitate. Ba chiar o exhib─â, cu ocazia anivers─ârii ├«nfiin╚Ť─ârii SRI sau a ceremoniei de ├«nmorm├«ntare a ultimului ╚Öef al Securit─â╚Ťii. Nu poate fi o simpl─â ├«nt├«mplare, cu un b─âtr├«nel simpatic, condus la groap─â cu fanfar─â. Sau simpla obsesie a unor televiziuni care fac apologia Securit─â╚Ťii. E o continuitate asumat─â, nu doar ideologic, ci ╚Öi la nivel operativ. Mai bine de un deceniu ╚Öi jum─âtate, un personaj preg─âtit la ╚ścoala Securit─â╚Ťii de la Gr─âdi╚Ötea, ├«n ultimii ani ai lui Ceau╚Öescu, ├«n cea mai oribil─â perioad─â a na╚Ťional-comunismului rom├ónesc, a condus operativ SIE, un serviciu discret, motiv pentru care a fost ocolit de scandalurile ├«n care a fost implicat mult mai puternicul ╚Öi mai temutul SRI.

Dup─â aproape trei decenii de la ÔÇ×desfiin╚ŤareaÔÇť ei, Securitatea ╚Öi urma╚Öele ei se dovedesc a fi institu╚Ťii teflon. Nici mor╚Ťii de la Pite╚Öti, Aiud, Sighet sau Canal, nici torturile din beciurile Mili╚Ťiei ╚Öi Securit─â╚Ťii, nici miile de femei moarte de septicemie din cauza interzicerii avortului ├«n contextul politicii pro-nataliste a lui Ceau╚Öescu, nici umilin╚Ťele ╚Öi mizeria din ultimul deceniu comunist, nici crimele din decembrie ÔÇÖ89, nici Berevoie╚Öti, unde s-au ars camioane de documente, nici scandalurile nenum─ârate care s-au succedat cu precizie de metronom ├«n ultimele trei decenii, nimic, dar absolut nimic n-a putut ├«mpiedica victoria mitului Securit─â╚Ťii patriotice, care st─â de straj─â, ap─âr├«nd interesele na╚Ťioanale ale Rom├óniei.

Cum s-ar putea explica aceast─â evolu╚Ťie ├«n con╚Ötiin╚Ťa publicului? Aderarea Rom├óniei la NATO ╚Öi UE a schimbat agenda intelectualilor publici anticomuni╚Öti. Prioritatea a devenit anticorup╚Ťia, de ea depinz├«nd admiterea Rom├óniei ├«n UE, la momentul 1 ianuarie 2007. Decizia lui Traian B─âsescu de a preda cea mai mare parte a arhivei Securit─â╚Ťii c─âtre CNSAS, ├«nfiin╚Ťarea Comisiei Tism─âneanu, prezentarea ╚Öi asumarea de c─âtre pre╚Öedintele B─âsescu a concluziilor raportului privind crimele comunismului ├«n Parlament a ├«nchis subiectul mo╚Ötenirii Securit─â╚Ťii, ├«n zona ├«n care intelectualii publici puteau influen╚Ťa lucrurile. Reformarea serviciilor de informa╚Ťii, renun╚Ťarea la oamenii, metodele, obiceiurile Securit─â╚Ťii ╚Ťinea de schimb─ârile pe care aderarea la NATO ╚Öi cooperarea cu partenerii occidentali p─ârea c─â le garanteaz─â. Aici era treaba pre╚Öedintelui, a CSAT ╚Öi a alia╚Ťilor americani, pe care SRI, SIE ╚Öi celelalte servicii nu-i puteau trata cu dispre╚Ť, a╚Öa cum f─âceau cu intelectualii critici.

Renun╚Ťarea la tema crimelor Securit─â╚Ťii, a reform─ârii serviciilor secrete ╚Öi concentrarea exclusiv pe anticorup╚Ťie ╚Öi pe independen╚Ťa Justi╚Ťiei a l─âsat un spa╚Ťiu liber. Cum natura are oroare de vid, el a fost repede umplut de ÔÇ×societatea civil─âÔÇť a mogulilor care acum se sim╚Ťeau amenin╚Ťa╚Ťi de DNA ╚Öi de lupta ├«mpotriva corup╚Ťiei. Dintr-o dat─â, profitorii tranzi╚Ťiei, reprezentan╚Ťii cei mai de seam─â ai ÔÇ×societ─â╚Ťii necivileÔÇť a lui Kotkin, securi╚Ötii ╚Öi nomenclatura comunist─â, amenin╚Ťa╚Ťi de anticorup╚Ťie, ├«ncep s─â critice SRI, principalul serviciu de informa╚Ťii, acuz├«ndu-l de ÔÇ×poli╚Ťie politic─âÔÇť ╚Öi de ÔÇ×practici securisteÔÇť. Asta pentru c─â SRI, din arogan╚Ť─â ╚Öi prostie, a ╚Ťinut cu din╚Ťii de monopolul ├«nregistr─ârii telefoanelor. Convorbirile transcrise s├«nt principala prob─â ├«n multe dosare de corup╚Ťie. Atacul public la SRI urm─âre╚Öte doar delegitimarea probelor din dosarele de corup╚Ťie. Altfel, SRI e mai bine ca niciodat─â, afacerile serviciului s├«nt turate la maximum, Valea Prahovei geme sub greutatea vilelor generalilor din toate serviciile, bugetul SRI e mai gras ca niciodat─â, tinerii pensionari ai serviciului au umplut schema ministerelor, de la cabinetul ministrului de Interne p├«n─â la Institutul Diplomatic Rom├ón, de la Externe.

Dup─â ce Securitatea l-a omor├«t pe Ceau╚Öescu ╚Öi a ├«nmorm├«ntat comunismul, vechii securi╚Öti, p─ârin╚Ťii noilor genera╚Ťii de ofi╚Ťeri din SRI, dar ╚Öi serviciile ├«nsele, sap─â de zor la temelia Rom├óniei democratice, schimonosind fa╚Ťa unei ╚Ť─âri ce seam─ân─â tot mai mult cu un Pakistan al UE, compromi╚Ť├«nd economia de pia╚Ť─â, institu╚Ťiile ╚Öi chiar statul de drept. 

Armand Go╚Öu este conferen╚Ťiar dr. la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Politice a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.