Cît de adînc e statul subteran

Radu TUDOR
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie ÔÇô 3 octombrie 2018
Cît de adînc e statul subteran jpeg

I se spune paralel, profund topografic, nu axiologic, subteran, din umbr─â, ascuns. ├Än toate aceste ├«nf─â╚Ťi╚Ö─âri, sintagma acoper─â dou─â realit─â╚Ťi ╚Öi dou─â interpret─âri distincte, cea maximal─â, s─â-i spunem, ╚Öi cea minimal─â. Prima ├«l plaseaz─â ├«n centrul monumental al Washington-ului, ╚Öi ├«n urbele-satelit de pe centura rutier─â a Capitalei. ├Än aceast─â accep╚Ťiune, el este secretosfera oficial─â, o duzin─â ╚Öi jum─âtate de servicii secrete cu ├«ncreng─âturile lor judiciare, parlamentare ╚Öi prelungirile lor trofice ├«n lumea marii finan╚Ťe ╚Öi ├«n cea a ├«naltei tehnologii. E protipendada secretelor, universul ini╚Ťia╚Ťilor din ministerele de for╚Ť─â ╚Öi din tribunalele ce emit, sub tainica pecete a siguran╚Ťei na╚Ťionale, mandate de interceptare. E un sens pe care-l acrediteaz─â, printre al╚Ťii, Mike Lofgren (Statul ascuns: declinul Constitu╚Ťiei ╚Öi ascensiunea guvernului din umbr─â, Pen-guin, 2017), Mark Ambinder (Statul subteran: ├«nl─âuntrul industriei guvernamentale a secretelor, Amazon, 2013) ╚Öi Peter Dale Scott (Statul american paralel: marea finan╚Ť─â, marile concerne petroliere ╚Öi lupta pentru democra╚Ťie, Rowman/Littlefield, 2017). Dana Priest ╚Öi William Arkin (America ultrasecret─â, Little, Brown/Hachette, 2011) au ├«ncercat, cu par╚Ťial succes, s─â cartografieze acest ÔÇ×univers ├«n expansiuneÔÇť, tumefiat de excesele securitare post-11 septembrie 2001, milioanele de metri p─âtra╚Ťi de birouri ╚Öi stocaj de date, spa╚Ťiu ├«n care evolueaz─â sute de mii de func╚Ťionari statali ╚Öi vreo 854.000 de contractori priva╚Ťi. E, scriu memorabil Priest ╚Öi Arkin, o galaxie ÔÇ×vizibil─â par╚Ťial doar pentru o elit─â r─âsverificat─â ╚Öi ├«n ├«ntregime doar pentru DumnezeuÔÇť.

Maximal, statul ascuns e pe centur─â. ├Än sens minimal e ÔÇ×sub centur─âÔÇť. E vorba de coterii cu autoritate direct─â sau capacitate de influen╚Ť─â, de grupuri informale, clandestine, de putere cu posibile conexiuni interinstitu╚Ťionale sau interna╚Ťionale, de fac╚Ťiuni ce nu respect─â regulile jocului ╚Öi lucreaz─â uneori ├«mpotriva ierarhiilor constituite. Acesta e sensul trumpian al sintagmei.

Twitteratura sa nocturn─â, puseele de febr─â conspira╚Ťionist─â care-l ╚Ťin treaz p├«n─â la orele vedeniilor, fabula╚Ťiile sale despre clintonieni lugubri, democra╚Ťi rata╚Ťi ╚Öi jurnali╚Öti cu patima m─âsluirii informa╚Ťiei s├«nt noi doar prin intensitate, caracter public p├«n─â la exhibi╚Ťionism ╚Öi destina╚Ťie pragmatic─â, menit─â a decredibiliza ╚Öi bloca ancheta ├«n curs ce-l vizeaz─â. Nu-i un original. Simptome similare a prezentat ╚Öi Nixon, iar ideea cabalei clintoniene ce-l h─âituie╚Öte, ├«l delegitimizeaz─â ╚Öi ├«l leag─â de catargul Krem-linului a fost strecurat─â ├«n imaginarul na╚Ťional ╚Öi ├«n lexicul familial trumpian ├«n perioada interregnului preziden╚Ťial Obama ÔÇô Trump, de c─âtre Glenn Greenwald, jurnalistul care a ├«nso╚Ťit ie╚Öirea la lumin─â a lui Edward Snowden ╚Öi care a dob├«ndit, ╚Öi din acest motiv, o persistent─â mefien╚Ť─â ├«n raport cu institu╚Ťiile secrete ale statului american. (ÔÇ×Statul ascuns porne╚Öte, cu alega╚Ťii neverificate, r─âzboiul ├«mpotriva lui TrumpÔÇť, scrie site-ul The Intercept.) Ideea greenwaldian─â a intrat inevitabil ├«n acceleratorul ultraconservator ╚Öi ├«n rastelul vechii g─ârzi anticlintoniene, fiind amplificat─â de Roger Stone pe site-ul arhiconspira╚Ťionistului Alex Jones ╚Öi preluat─â, tale quale, de teleoficiosul republican Fox News (mai nou, TrumpTV).

Cu Stone ╚Öi Jones, conspira╚Ťionismul trumpian ├«╚Öi ad├«nce╚Öte r─âd─âcinile. Primul a fost ÔÇô un titlu asumat cu m├«ndrie ÔÇô omul ÔÇ×trucurilor murdareÔÇť din anturajul lui Nixon, iar ultimul, ├«n delirurile sale conspira╚Ťioniste scripto, audio ╚Öi video, ne duce la Art Bell, care, din pustia nevadian─â, ├«nfiora cu vocea-i cavernoas─â noaptea radiofonic─â american─â, ├«n anii 1980-1990, cu fantasme spa╚Ťiale ╚Öi zvonuri despre lugubre experimente guvernamentale. Secrete, bine├«n╚Ťeles.

Stone ╚Öi Trump au ├«n comun un mentor: Roy Cohn, consilier al mafiei newyorkeze, dar ╚Öi, ├«n tinere╚Ťe, al senatorului Joe McCarthy, cel care v├«na comuni╚Öti ascun╚Öi ├«n m─âruntaiele Leviathan-ului statal american. O ÔÇ×v├«n─âtoare de vr─âjitoareÔÇť modern─â, precum cea de agen╚Ťi dubli ╚Öi transfugi perfizi care l-a f─âcut celebru, la CIA, ├«n anii 1960-ÔÇÖ70, pe James Jesus Angleton, precum cea ├«n toi ├«n aceste zile, c├«nd Cas─â Alb─â ├«l caut─â, furibund, pe cel care a dezv─âluit ├«n New York Times, pe 6 septembrie, sub masca anonimatului, existen╚Ťa unei ÔÇ×rezisten╚ŤeÔÇť ├«nl─âuntrul Administra╚Ťiei, a unui ÔÇ×stat stabil, nu paralelÔÇť, compus din ├«nalte oficialit─â╚Ťi care se str─âduiesc s─â tempereze deciziile, s─â opreasc─â derivele, s─â contrabalanseze instabilitatatea intelectual─â ╚Öi temperamental─â a unui lider pierdut ├«n cea╚Ťa propriilor defecte.

C├«nd Trump invoc─â, ├«n twitteratura i cu accente panicarde, spectrul ÔÇ×v├«n─âtorii de vr─âjitoareÔÇť, r─âd─âcinile sale ideatic-mentale se ├«nfig ╚Öi mai ad├«nc ├«n istorie, leg├«ndu-l de mentalul ├«nfierb├«ntat al coloni╚Ötilor din amurg de secol XVII, puritani str─âlumina╚Ťi de o credin╚Ť─â auster─â, fanatizant─â, dirigui╚Ťi spre cele ve╚Önice ╚Öi, ├«n cele lume╚Öti, de ÔÇ×predicatori neclinti╚Ťi ├«n convingerea c─â versiunea lor idiosincratic─â asupra adev─ârului este adev─ârulÔÇť, cum noteaz─â Kurt Andersen ├«n remarcabilu-i tom Fantazilanda: Cum a luat-o razna America (Penguin/Random House, 2018). Acest relativism, aceast─â reductio ad absurdum a individualismului, este gloria, dar poate fi ╚Öi pierzania Americii, argumenteaz─â Andersen. Trump este urmat cu o fervoare ce poate p─ârea din exterior ira╚Ťional─â, precum alt─âdat─â Charles Finney, William Miller ╚Öi Joseph -Smith, fondatorul mormonismului, ai c─ârui fideli au traversat America, spre Utah, c─âl─âuzi╚Ťi de steaua credin╚Ťei ╚Öi veghea╚Ťi de ├«ngerul Moroni. Un convertit la mormonism, Jason Chaffetz, care a reprezentat statul Utah ├«n parlamentul federal vreme de opt ani, p├«n─â-n 2017, public─â la Harper/Collins, pe 18 septembrie, Statul subteran: cum o armat─â de birocra╚Ťi l-a protejat pe Barack Obama ╚Öi lucreaz─â la distrugerea lui Donald Trump.

Cele dou─â accep╚Ťiuni ale statului ascuns se ├«nm─ânuncheaz─â. Astfel, cercul istoric se ├«nchide, r─âscolirea trumpian─â ├«╚Öi g─âse╚Öte locul firesc ├«n logica ├«ntortocheat─â a destinului american.

Radu Tudor este jurnalist, corespondentul RFI România în SUA.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.