Loto pentru patrimoniu

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Loto pentru patrimoniu jpeg

Nu se poate spune că Franţa nu are grijă de patrimoniul cultural: clădirile-reper sînt în general bine renovate şi întreţinute, obiectele de patrimoniu sînt în stare bună de conservare, marile valori sînt nu doar expuse, ci şi accesibile. Nu e vorba doar de potenţa financiară a unui stat care a consacrat conceptul de „excepţie culturală“, ci şi de un întreg ansablu de legi şi politici culturale menite să stimuleze conservarea şi promovarea patrimoniului. E, pînă la urmă, şi o chestiune de eficienţă a finanţării, pentru că în Franţa subvenţia nu mai e de multă vreme privită doar ca o contribuţie a statului pentru a susţine cultura, ci şi ca o investiţie.

Dacă administraţia culturală e (şi) business, care să fie profitul după o asemenea investiţie? Un specialist în economia bunurilor culturale, Xavier Greffe, a realizat o cercetare amănunţită a veniturilor generate de Muzeul Luvru. A luat în calcul nu doar încasările din bilete, ci şi chiriile şi concesiunile comercianţilor care vînd diverse produse în muzeu sau în curţile palatului, chiriile ocazionale percepute pentru producţii televizuale şi cinematografice, vînzarea unor drepturi de reproducere. A adăugat veniturile indirecte generate de simpla existenţă a muzeului: milioane de turişti care-şi cheltuiesc banii prin hoteluri şi restaurante pariziene, doar pentru a vizita muzeul. Toate acestea ar aduce un miliard de euro pe an. În plus, muzeul Luvru are în jur de două mii de angajaţi şi generează alte zece mii de locuri de muncă indirecte în industriile creative.

Nu toate muzeele sînt însă atît de „norocoase“. Şi nu toate aduc profit (nici nu trebuie). Cum poate statul să le administreze pe toate fără să împovăreze peste măsură bugetul de stat (sau bugetele locale)? Franţa tocmai şi-a creat un nou mecanism de finanţare pentru muzeele publice. E vorba de o Loterie a patrimoniului. Din vînzarea biletelor se vor obţine sumele necesare pentru a susţine renovarea a 18 muzee. Criteriile de finanţare: urgenţa lucrărilor şi posibilitatea unei intervenţii rapide pentru a salva patrimoniul în pericol. Ministerul Culturii speră să obţină în jur de 20 de milioane de euro prin această loterie. Sumele sînt, evident, insuficiente, în comparaţie cu nevoile – a explicat dna ministru Françoise Nyssen. Însă demersul va încuraja, probabil, mecenatul colectiv, acest tip de finanţare participativă. E un model care ar putea fi preluat şi de România. Mai ales că problemele muzeelor de aici sînt cu mult mai grave. Iar capacitatea statului de a le gestiona – infinit mai mică. 

O urgenţă ar fi, de pildă, recuperarea obiectelor de artă pe care statul (muzeele) le retrocedează. Sute de lucrări de artă valoroase, luate cu japca de statul totalitar comunist, au fost recuperate în instanţă de proprietari sau de moştenitorii lor. Muzeele nu au fondurile necesare pentru a le achiziţiona şi se golesc încetul cu încetul. Eşecul achiziţionării, prin subscripţie publică, a Cuminţeniei Pămîntului e doar un caz de mare răsunet; sînt însă multe, multe altele...

Mai e, apoi, problema sediilor de muzee. La Galaţi, Palatul Episcopal în care îşi avea sediul Muzeul de Artă Vizuală a fost retrocedat Bisericii. Iar colecţia de artă contemporană s-a mutat la bloc (!), în nişte încăperi înghesuite, greu de folosit ca săli de muzeu. Şi la Ploieşti, Muzeul „I.L. Caragiale“ a fost retrocedat după ce moştenitoarea fostului proprietar a cîştigat în instanţă dreptul asupra clădirii. Conform sentinţei, clădirea va avea, în următorii zece ani, tot destinaţia de muzeu, dar nu e clar ce se va petrece după aceea.

Ca să nu mai spun că statul n-a mai deschis de ani buni muzee noi şi că, în general, domeniul muzeografic se află, peste tot, la limita subzistenţei: muzeele sînt subfinanţate, numeroase clădiri se află în stare critică (Muzeul Naţional al Ţăranului Român e în curs de consolidare – o situaţie fericită, dar singulară) şi muzeografii sînt plătiţi prost şi subapreciaţi.

Domnule Soros, jpeg
Cai, cîini, oameni
Va apărea multă frustrare în cazul în care Bucureștiul va continua patru ani cu aceeași garnitură administrativă. Dar Gabriela Firea, aleasă azi cu mai puține voturi decît oricare alt primar general al Bucureștiului, are dreptate să arate spre rezultatele alegerilor.
Noua Democrație și vechea criză jpeg
Noua Democrație și vechea criză
Situația e mai bună și mai proastă ca oricînd pentru un nou început politic. Și tocmai asta propune Noua Democrație.
Domnule Soros, jpeg
Referendum pentru turul II
La Palatul Cotroceni, cineva pare să creadă că un scor bun al PNL și al Alianței 2020 va fi începutul formal al înlăturării PSD de la putere.
Domnule Soros, jpeg
Conspirații la lumina zilei
Opoziția română speră în secret că timpul le va rezolva pe toate. Speră că președintele PSD va fi înlăturat de Justiție sau de cine știe ce schismă internă a partidului, iar drumul spre victorie va fi astfel deschis.
Derive ale democrației jpeg
Căpşunarii români şi competitivitatea germană
De fapt, tocmai legislaţia muncii e problema, şi nu presupusa „creştere economică“ din ţările care exportă forţă de muncă ieftină. Lucrătorilor agricoli de import li se oferă salariul minim (adică 8,84 euro pe oră). Însă nu atît oferta salarială e descurajantă, cît condiţiile contractuale generale.
Domnule Soros, jpeg
Dragnea născut la București
Pînă la urmă, Victor Ponta e Dragnea născut la București. Sau invers, dacă vreți – Liviu Dragnea e Ponta de la Gratia. Micile diferențe culturale sînt atît și nimic mai mult.
Domnule Soros, jpeg
Următorul Parlament a dezamăgit deja
Efortul pe care îl fac zilele astea partidele noi sau independenții e cea mai bună unitate de măsură pentru inechitatea sistemului electoral românesc.
Ceta i bine… Titipu i pe ducă jpeg
Orbán von Visegrad
A făcut pohta ce-a pohtit, adică a căpătat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminică.

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.