Noua Democrație și vechea criză

Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Noua Democrație și vechea criză jpeg

În Grecia, victoria dreptei era previzibilă. Rezultatul scrutinului se datorează determinării partidului conservator Noua Democrație de a abandona austeritatea și dezamăgirii votanților de stînga și populiști care au sancționat Syriza pentru nerespectarea promisiunilor. Absenteismul masiv (42%, într-o țară în care votul e obligatoriu) poate fi citit mai ales în această cheie. În ciuda referendumului din 2016, solicitat și dorit chiar de Syriza, care a arătat că grecii nu își doresc reformele cerute de FMI și Banca Mondială, Guvernul Tsipras a întreprins pînă la urmă planul care a condus la concedieri și reduceri salariale, unele privatizări, o reașezare a fiscalității. Vara trecută, guvernul s-a văzut incapabil să gestioneze un incendiu forestier de proporții. În fine, a mai intervenit și spinoasa chestiune a Republicii Macedonia de Nord – numele statului fiind cedat de Tsipras, în baza unui acord, la presiunea Occidentului, cu prețul blamului unanim din partea electoratului naționalist și suveranist. Toate acestea au erodat credibilitatea Syrizei și au contribuit la înfrîngerea lui Alexis Tsipras în alegeri.

Situația e mai bună și mai proastă ca oricînd pentru un nou început politic. Și tocmai asta propune Noua Democrație. Ieșirea din zona euro a fost evitată. Iar Grecia a scăpat de controlul asupra economiei impus de creditori. După ani de reforme dureroase, țara a (re)devenit suverană. Măsurile au avut însă costuri sociale majore. Cifrele șomajului au crescut alarmant (în momentul de vîrf al crizei ajunsese la 40%). Au avut de suferit mai ales tinerii: jumătate dintre cei sub 25 de ani nu au locuri de muncă. Veniturile salariale medii au scăzut cu aproximativ 25%. Pensiile au fost reduse substanțial. Bugetele pentru sănătate și educație au fost considerabil reduse. Chiar dacă, în 2016, Grecia a ieșit pentru prima dată pe plus, excedentul e nesemnificativ în comparație cu magnitudinea datoriilor. Ca să și le plătească, Grecia trebuie să înregistreze un excedent bugetar de cel puțin 2% în fiecare an, pînă în 2060. O țintă greu, dacă nu chiar imposibil de atins. Chiar și în condițiile în care – așa cum s-a promis – unele datorii vor fi iertate.

Noua Democrație mizează pe privatizări pentru a acoperi pierderile și a spori încasările la buget, dar și pe măsuri pentru încurajarea antreprenoriatului. În campania electorală, noul premier Kyriakos Mitsotakis a mai promis și o reducere a impozitelor. E vorba de impozitele pe proprietăți funciare, de impozitele pe profit ale întreprindevrilor mici și mijlocii și de unele cotizații sociale. Dar el va trebui, în același timp, să mențină angajamentele față de Eurogrup cu privire la datorii. Mulți analiști au dubii că statul își va putea păstra aceste angajamente în condițiile unei relaxări fiscale. Premierul speră de asemenea să poată renegocia aceste datorii și mai ales modalitățile de restituire – însă cît de flexibili pot fi reprezentanții Eurogrupului pe fondul deja numeroaselor indulgențe și facilități oferite? Pîrghii de influență există – Noua Democrație s‑a afiliat, în Parlamentul European, cu PPE, cea mai puternică forță politică din hemiciclu –, însă marjele de manevră sînt minime. Potrivit celui mai recent raport de supraveghere al Eurogrupului, publicat luni, a doua zi după alegeri, dar înainte de învestirea lui Mitsotakis, datoria publică a Greciei se ridică la 180% din PIB, iar plata datorilor s-a încetinit în ultimele trei luni. E deci puțin probabil că noul premier are șanse să-și îndeplinească una dintre promisiunile cu greutate din campanie.

Pe de altă parte, partidul de stînga al lui Tsipras rămîne, în ciuda înfrîngerii suferite, o forță. Din opoziție, Syriza va fi redutabil. Intrarea în opoziție reprezintă o lovitură și, în același timp, o șansă. Syriza e forțată să iasă de la guvernare tocmai cînd, cum-necum, a scos țara la liman. Partidul și-a încălcat promisiunea și a aplicat planurile de austeritate cerute de creditori. Dar a putut totuși obține cîteva beneficii, mai ales pentru categoriile defavorizate. În poziția de partid de opoziție va putea coagula forțele de stînga pentru menținerea acestor avantaje și-și va putea consolida poziția. O opoziție responsabilă, dar activă, cum își dorește Tsipras, poate pretinde și cîștiga guvernarea în următorul ciclu electoral. Sau chiar mai devreme, dacă Noua Democrație nu va ști să guverneze echilibrat într-o țară devastată de criză și profund instabilă.

Foto: Kyriakos Mitsotakis, © wikimedia commons

Domnule Soros, jpeg
Cai, cîini, oameni
Va apărea multă frustrare în cazul în care Bucureștiul va continua patru ani cu aceeași garnitură administrativă. Dar Gabriela Firea, aleasă azi cu mai puține voturi decît oricare alt primar general al Bucureștiului, are dreptate să arate spre rezultatele alegerilor.
Domnule Soros, jpeg
Referendum pentru turul II
La Palatul Cotroceni, cineva pare să creadă că un scor bun al PNL și al Alianței 2020 va fi începutul formal al înlăturării PSD de la putere.
Domnule Soros, jpeg
Conspirații la lumina zilei
Opoziția română speră în secret că timpul le va rezolva pe toate. Speră că președintele PSD va fi înlăturat de Justiție sau de cine știe ce schismă internă a partidului, iar drumul spre victorie va fi astfel deschis.
Derive ale democrației jpeg
Căpşunarii români şi competitivitatea germană
De fapt, tocmai legislaţia muncii e problema, şi nu presupusa „creştere economică“ din ţările care exportă forţă de muncă ieftină. Lucrătorilor agricoli de import li se oferă salariul minim (adică 8,84 euro pe oră). Însă nu atît oferta salarială e descurajantă, cît condiţiile contractuale generale.
Domnule Soros, jpeg
Dragnea născut la București
Pînă la urmă, Victor Ponta e Dragnea născut la București. Sau invers, dacă vreți – Liviu Dragnea e Ponta de la Gratia. Micile diferențe culturale sînt atît și nimic mai mult.
Loto pentru patrimoniu jpeg
Loto pentru patrimoniu
O urgenţă ar fi, de pildă, recuperarea obiectelor de artă pe care statul (muzeele) le retrocedează.
Domnule Soros, jpeg
Următorul Parlament a dezamăgit deja
Efortul pe care îl fac zilele astea partidele noi sau independenții e cea mai bună unitate de măsură pentru inechitatea sistemului electoral românesc.
Ceta i bine… Titipu i pe ducă jpeg
Orbán von Visegrad
A făcut pohta ce-a pohtit, adică a căpătat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminică.

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.