Orbán von Visegrad

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Ceta i bineÔÇŽ Titipu i pe duc─â jpeg

A f─âcut pohta ce-a pohtit, adic─â a c─âp─âtat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminic─â. Care referendum nu are nici o consecin╚Ť─â practic─â. ├Än primul r├«nd, nu poate fi considerat valid, deoarece nu au participat mai mult de jum─âtate dintre unguri. ├Än al doilea r├«nd, ├«ntrebarea suna cam a╚Öa: ÔÇ×S├«nte╚Ťi de acord ca Uniunea European─â s─â ne trimit─â cote de refugia╚Ťi, iar Parlamentul nostru s─â nu aib─â nimic de zis?ÔÇť La a╚Öa ├«ntrebare, nu mir─â cvasi-unanimitatea r─âspunsurilor negative. Nu ├«n ultimul r├«nd, era vorba despre o politic─â de repartizare a refugia╚Ťilor care fusese de facto uitat─â de Comisie ╚Öi de Consiliu, fiind considerat─â un e╚Öec.

Cu toate astea, ar fi total gre╚Öit s─â se ignore votul maghiarilor. Referendumurile au ├«nsemnat mereu ve╚Öti proaste pentru Uniunea European─â. ├Ämi amintesc de voturile negative ale francezilor ╚Öi olandezilor, c├«nd cu propusa Constitu╚Ťie european─â, degradat─â apoi la nivel de Tratat (cel de la Lisabona). Apoi, cele mai recente: referendumul grecesc ╚Öi cel britanic. Nici unul dintre ele nu a transmis un mesaj de solidaritate european─â. Au ar─âtat c├«t de departe de ideea federal─â este, ├«n continuare, Europa, la mai mult de dou─â sta╚Ťii de metrou distan╚Ť─â de Place Schuman.

Mai mult, Orb├ín adaug─â un plus de credibilitate electoral─â pozi╚Ťiei sale europene. De ceva vreme, este considerat un soi de guru al partidelor de dreapta de pe tot continentul. Re╚Ťeta sa este pe c├«t de simpl─â, pe at├«t de eficient─â: nu las─â pe nimeni ├«n dreapta. Ultrana╚Ťionali╚Ötii de la Jobbik nu au nici o ╚Öans─â, at├«ta vreme c├«t discursul eurosceptic cu nuan╚Ťe xenofobe este confiscat de Fidesz. Prin compara╚Ťie, pozi╚Ťia politic─â intern─â a doamnei Merkel este mult mai ╚Öubred─â, at├«ta vreme c├«t conduce un cabinet de coali╚Ťie cu sociali╚Ötii, ced├«nd AfD-ului un bazin electoral consistent. Cu siguran╚Ť─â, Viktor Orb├ín are, ├«ncep├«nd de duminic─â, ceva mai mult─â autoritate ├«n Consiliul European, ca p├«n─â acum.

Voturile ungurilor nu-i s├«nt de ajuns. Dup─â victoria ├«n alegerile din Polonia a partidului conservator frate, Orb├ín a pornit la re╚Öaparea vechiului Grup de la Vi╚Öegrad. Ungaria este, totu╚Öi, o ╚Ťar─â mic─â. Oric├«te ponturi populiste ai servi colegilor din PPE, tot mai bine e s─â ├«ncerci s─â organizezi o coali╚Ťie central-european─â, ├«n numele c─âreia s─â ├«ncerci s─â ai o voce ╚Öi mai puternic─â. ├Än Rom├ónia, recenta reactivare a Grupului a fost privit─â cu ├«ngrijorare. Mai mul╚Ťi politicieni au v─âzut gestul ca pe o amenin╚Ťare indirect─â pentru pozi╚Ťia ╚Ť─ârii noastre. P─âream, cumva, l─âsa╚Ťi ├«ntr-un no manÔÇÖs land al alian╚Ťelor informale. ├Än opinia mea, situa╚Ťia nu este defel dramatic─â.

Grupul de la Vi╚Öegrad este format din ╚Ť─âri extrem de diferite, cu interese divergente. Polonia este foarte vocal─â ╚Öi eficient─â ├«n a cere prezen╚Ťa NATO ├«n estul Europei. Ungaria, ├«n schimb, solicit─â ÔÇ×normalizareaÔÇť rela╚Ťiilor cu Rusia (adic─â relaxarea sanc╚Ťiunilor). Cehia ╚Öi, mai ales, Slovacia au o industrie auto extrem de puternic─â, fapt care le ├«mpinge spre apropierea de Germania ├«n ├«ncercarea de a c─âp─âta c├«t mai mult din mo╚Ötenirea englezeasc─â post-Brexit ├«n domeniu. Ungaria ╚Öi Polonia vor un rol mai mare pentru ╚Ť─ârile mai mici, afirm├«nd ├«n mai multe ocazii pozi╚Ťii Merkel-sceptice. Polonezii constituie ÔÇ×cea mai cre╚Ötin─âÔÇť societate (dac─â mi-e permis─â expresia) din Europa. Homosexualii nu se simt prea bine ├«n ╚Ťara aceea, iar avorturile s├«nt controlate prin lege. Cehia ╚Öi Ungaria, ├«n schimb, permit uniunea civil─â a persoanelor de acela╚Öi sex, iar avortul nu este pe agenda public─â. Este greu de imaginat Grupul de la Vi╚Öegrad ca fiind c├«t de c├«t eficient ╚Öi coerent, pe termen (m─âcar) mediu. Recenta re╚Öapare a acestei idei politice pare mai degrab─â rezultatul nelini╚Ötii post-Brexit. Cehia ╚Öi Slovacia au r─âspuns invita╚Ťiei venite de pe axa Budapesta-Var╚Öovia mai mult pe ideea ÔÇ×S─â mergem s─â vedem despre ce e vorba, c─â-s zile tulburi. Dac─â nu ne-o pl─âcea, om pleca.ÔÇť

Viktor Orb├ín este un lider incontestabil al dreptei europene. M─â tem, ├«ns─â, c─â tocmai convingerile sale ferme ├«l vor face s─â e╚Öueze ├«n materie de coali╚Ťii re┬şgionale.

Domnule Soros, jpeg
Cai, cîini, oameni
Va ap─ârea mult─â frustrare ├«n cazul ├«n care Bucure╚Ötiul va continua patru ani cu aceea╚Öi garnitur─â administrativ─â. Dar Gabriela Firea, aleas─â azi cu mai pu╚Ťine voturi dec├«t oricare alt primar general al Bucure╚Ötiului, are dreptate s─â arate spre rezultatele alegerilor.
Noua Democra╚Ťie ╚Öi vechea criz─â jpeg
Noua Democra╚Ťie ╚Öi vechea criz─â
Situa╚Ťia e mai bun─â ╚Öi mai proast─â ca oric├«nd pentru un nou ├«nceput politic. ╚śi tocmai asta propune Noua Democra╚Ťie.
Domnule Soros, jpeg
Referendum pentru turul II
La Palatul Cotroceni, cineva pare s─â cread─â c─â un scor bun al PNL ╚Öi al Alian╚Ťei 2020 va fi ├«nceputul formal al ├«nl─âtur─ârii PSD de la putere.
Domnule Soros, jpeg
Conspira╚Ťii la lumina zilei
Opozi╚Ťia rom├ón─â sper─â ├«n secret c─â timpul le va rezolva pe toate. Sper─â c─â pre╚Öedintele PSD va fi ├«nl─âturat de Justi╚Ťie sau de cine ╚Ötie ce schism─â intern─â a partidului, iar drumul spre victorie va fi astfel deschis.
Derive ale democra╚Ťiei jpeg
C─âp┼čunarii rom├óni ┼či competitivitatea german─â
De fapt, tocmai legisla┼úia muncii e problema, ┼či nu presupusa ÔÇ×cre┼čtere economic─âÔÇť din ┼ú─ârile care export─â for┼ú─â de munc─â ieftin─â. Lucr─âtorilor agricoli de import li se ofer─â salariul minim (adic─â 8,84 euro pe or─â). ├Äns─â nu at├«t oferta salarial─â e descurajant─â, c├«t condi┼úiile contractuale generale.
Domnule Soros, jpeg
Dragnea născut la București
P├«n─â la urm─â, Victor Ponta e Dragnea n─âscut la Bucure╚Öti. Sau invers, dac─â vre╚Ťi ÔÇô Liviu Dragnea e Ponta de la Gratia. Micile diferen╚Ťe culturale s├«nt at├«t ╚Öi nimic mai mult.
Loto pentru patrimoniu jpeg
Loto pentru patrimoniu
O urgenţă ar fi, de pildă, recuperarea obiectelor de artă pe care statul (muzeele) le retrocedează.
Domnule Soros, jpeg
Urm─âtorul Parlament a dezam─âgit deja
Efortul pe care ├«l fac zilele astea partidele noi sau independen╚Ťii e cea mai bun─â unitate de m─âsur─â pentru inechitatea sistemului electoral rom├ónesc.
Ceta i bineÔÇŽ Titipu i pe duc─â jpeg
Orbán von Visegrad
A f─âcut pohta ce-a pohtit, adic─â a c─âp─âtat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminic─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.