Căpşunarii români şi competitivitatea germană

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Derive ale democrației jpeg

Creşterea economică din România loveşte în Germania. Asta reiese dintr-un articol publicat luni de Die Welt: ca urmare a creşterii economice, tot mai puţini lucrători agricoli din România mai acceptă să lucreze în Germania. „Din cauza lipsei culegătorilor ne putrezesc căpşunile pe cîmp“, titrează cotidianul german. „Graţie fondurilor europene, economia din Estul Europei duduie şi, din cîte se pare, oferă alternative mult mai atractive la munca sezonieră pe ogoarele vest-europene. În plus, la nivel european, domenii precum construcţiile sau serviciile de livrare sînt mult mai dezvoltate. Ceea ce întăreşte competiţia pentru lucrătorii competenţi şi dispuşi să muncească din greu.“

12 wc chinese woman tractor driver jpg jpeg

Nu e clar ce ştiu fermierii germani despre „creşterea economică“ din România ori despre bunăstarea produsă de fondurile europene (rămase oricum neaccesate). Ce e sigur e doar această realitate a cîmpurilor rămase nerecoltate. Cum de s-a ajuns aici? Pentru culegerea căpşunilor şi a sparanghelului ar fi nevoie, anual, de aproximativ 160.000 de lucrători sezonieri. Nu recrutarea în sine reprezintă problema, cît fiabilitatea forţei de muncă. Fermierii se plîng că, tot mai des, lucrătorii recrutaţi nu vin la fermă la data stabilită, că renunţă la job înaintea încheierii sezonului de recoltare sau că nu-şi dau silinţa în timpul orelor de muncă, aducînd pierderi importante. Imigranţii sînt mult mai flexibili – se plîng fermierii germani. Dacă află de un job mai bine plătit, renunţă de îndată la cel pe care îl au deja, mai notează ziarul german.

De fapt, tocmai legislaţia muncii e problema, şi nu presupusa „creştere economică“ din ţările care exportă forţă de muncă ieftină. Lucrătorilor agricoli de import li se oferă salariul minim (adică 8,84 euro pe oră). Însă nu atît oferta salarială e descurajantă, cît condiţiile contractuale generale. Lucrătorii sezonieri sînt folosiţi în campanii cu durată fixă, determinată doar de volumul de muncă. Neavînd nici o garanţie că îşi vor găsi ceva de lucru odată încheiată recoltarea, e cumva firesc să fie „flexibili“. Pînă la urmă, e doar o formă de adaptare la „flexibilizarea“ relaţiilor contractuale cerută de patronate şi încuviinţată de modificările legislative din ultimii ani. Relaxarea condiţiilor de muncă a lovit exact sectorul cel mai slab dezvoltat al economiei germane, adică agricultura. Pot oferi fermierii salarii mai bune pentru căpşunari? Ar putea, dar cu preţul unei scăderi a competitivităţii. Iar căpşunarii români au devenit esenţiali. Şi se vînd scump.

Cum ar putea atrage Germania forţă de muncă în domeniul agricol? Angela Merkel a justificat cultura ospitalităţii cu privire la refugiaţi prin nevoia (reală) a Germaniei de a atrage forţă de muncă. Însă refugiaţii sirieni şi maghrebini nu pot fi folosiţi la lucrările agricole – spun fermierii germani. O dată pentru că, în general, nu sînt calificaţi. Apoi, pentru că nu vor să vină la ţară, preferînd să stea la oraş, acolo unde au mai multe oportunităţi de job-uri. Nu în ultimul rînd, în fermele germane se vorbesc româna şi polona, deci integrarea lor ar pune numeroase probleme, mai spune Die Welt.

Fermierii ar vrea să aducă forţă de muncă din Ucraina: lucrători calificaţi (încă) atraşi de salariile oferite de germani. Dar Ucraina nu e membră a Uniunii Europene, aşa că obţinerea permiselor de şedere şi a vizelor de muncă presupune demersuri greoaie. O soluţie ar fi parafarea unui tratat bilateral între Germania şi Ucraina sau prelugirea (pînă în 2020) a unei înţelegeri cu state din Balcanii de Vest (Bosnia şi Serbia).

Domnule Soros, jpeg
Cai, cîini, oameni
Va apărea multă frustrare în cazul în care Bucureștiul va continua patru ani cu aceeași garnitură administrativă. Dar Gabriela Firea, aleasă azi cu mai puține voturi decît oricare alt primar general al Bucureștiului, are dreptate să arate spre rezultatele alegerilor.
Noua Democrație și vechea criză jpeg
Noua Democrație și vechea criză
Situația e mai bună și mai proastă ca oricînd pentru un nou început politic. Și tocmai asta propune Noua Democrație.
Domnule Soros, jpeg
Referendum pentru turul II
La Palatul Cotroceni, cineva pare să creadă că un scor bun al PNL și al Alianței 2020 va fi începutul formal al înlăturării PSD de la putere.
Domnule Soros, jpeg
Conspirații la lumina zilei
Opoziția română speră în secret că timpul le va rezolva pe toate. Speră că președintele PSD va fi înlăturat de Justiție sau de cine știe ce schismă internă a partidului, iar drumul spre victorie va fi astfel deschis.
Domnule Soros, jpeg
Dragnea născut la București
Pînă la urmă, Victor Ponta e Dragnea născut la București. Sau invers, dacă vreți – Liviu Dragnea e Ponta de la Gratia. Micile diferențe culturale sînt atît și nimic mai mult.
Loto pentru patrimoniu jpeg
Loto pentru patrimoniu
O urgenţă ar fi, de pildă, recuperarea obiectelor de artă pe care statul (muzeele) le retrocedează.
Domnule Soros, jpeg
Următorul Parlament a dezamăgit deja
Efortul pe care îl fac zilele astea partidele noi sau independenții e cea mai bună unitate de măsură pentru inechitatea sistemului electoral românesc.
Ceta i bine… Titipu i pe ducă jpeg
Orbán von Visegrad
A făcut pohta ce-a pohtit, adică a căpătat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminică.

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.