Referendum pentru turul II

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Domnule Soros, jpeg

„Aproape hotărît“ să convoace un referendum pe tema situației din Justiție, Președintele României urma să aibă marți consultări cu cîțiva reprezentanți ai societății civile. Modelul, aplicat și altădată, e teoretic corect, dar, indiferent de perspectivă, arată a formalism inutil și oarecum ofensator.

Ofensator pentru că un referendum pe o astfel de temă, convocat la data alegerilor europarlamentare, așa cum intenționează șeful statului, e gîndit în mod evident ca un instrument de încurajare a prezenței la vot. Oricît i-ar măcina pe președinte și pe apropiații săi grija pentru Justiție, e naiv să scoatem calculul politic din ecuație. Dacă va exista acest referendum, el e menit să sprijine din flanc partidele care se vor alinia în spatele său în turul doi al prezidențialelor din toamnă.

La Palatul Cotroceni, cineva pare să creadă că un scor bun al PNL și al Alianței 2020 va fi începutul formal al înlăturării PSD de la putere. Acel moment cînd Sisif se supără pe bolovan, îl face țăndări, îl pune în plasă și urcă trimfător pe munte, de unde privește satisfăcut în jos.

Sînt însă o sumă de riscuri care trebuie luate în calcul.

● Primul și cel mai important este acela al unui eșec al referendumului, indiferent de întrebare. Acest scenariu este plauzibil exact din motivul expus mai sus. Premisa de la care se pleacă e aceea că publicul va intra în joc și va accepta un soi de complicitate cu strategii Cotroceniului. Nu e obligatoriu. În toamna anului trecut, foarte mulți oameni calculau că nu e posibil un vot „împotriva familiei“. Ei bine, a fost posibil un boicot izvorît din lehamite și din refuzul unei agende străine de cea a cetățeanului de rînd. Cine are răbdare să urmărească sondajele o să vadă că, în ciuda zgomotului insistent făcut de ambele părți ale conflictului, Justiția, cu tot ce presupune ea, nu e chiar preocuparea principală a românilor.

● Al doilea risc major e ca referendumul să reconfirme (a cîta oară) faptul că avem o societate scindată în două mari tabere care se îndepărtează una de alta lent și sigur. Admitem, așadar, ca ipoteză faptul că referendumul întrunește cvorumul. O participare undeva sub 40%, dar peste 30, minimumul obligatoriu pentru validare. Marcăm încă o dată preocuparea unei părți din electorat pentru starea Justiției și cîteva metafore căznite ce vor fi rostogolite întruna cel puțin pînă la prezidențiale. Efecte directe nu au cum să fie, guvernarea nu se face prin referendumuri. Vom înregistra astfel încă o împușcătură în genunchii democrației românești, după ce participanții vor observa că opinia lor contează prea puțin. Cam la fel de puțin cît a contat acum zece ani cînd, tot în baza unui calcul politic, predecesorul domnului Iohannis convoca un alt referendum fără urmări.

● Al treilea risc e să vedem în tabăra Opoziției fracturi majore plecate de la asumarea meritelor pentru succes. Relația dintre Alianța 2020 și PNL a funcționat după modelul Benjamin Button: a început cu un divorț, acum se fac eforturi în vederea căsătoriei. Dacă referendumul va înregistra o participare mare și un vot masiv pro-Justiție, al cui e meritul? Al organizatorilor campaniei „Fără penali în funcții publice“, al celui mai mare partid de opoziție sau al președintelui? Și cum va funcționa dinamica relației dintre acești actori? Dacă vrea să fie luată în serios, Alianța e obligată să aibă un candidat la președinție. Vom avea astfel măcar doi candidați călărind valul succesului. Vedeți armonie aici? Nu e cazul. Dar vom avea o colaborare scrîșnită care va exploda într-un uriaș foc de artificii atunci cînd toți cei enumerați mai sus vor trebui să își împartă puterea.

Așa cum arată în acest moment, ideea referendumului e o scumpă și riscantă manevră de recuperare a patru ani de absențe, cartușe trase în aer și inexplicabilă detașare. Un efort cinic care nu e dublat și de o analiză cost-beneficii foarte solidă.

Fără candidat viabil pentru Cotroceni, PSD bîjbîie confuz, în timp ce toate sondajele îl dau pe actualul președinte cîștigător sigur al primului tur. Singura întrebare privește adversarul din turul II și ce se poate întîmpla acolo. Al doilea tur al prezidențialelor din toamna aceasta se joacă acum, sub ochii noștri. Va fi „Iohannis vs PSD“ sau „Iohannis vs Alianța 2020“? Nu e chiar o întrebare lipsită de sens în condițiile în care actualul șef al statului e contestat scrîșnit pe la toate colțurile, dar foarte rar în public, de teamă că arcul pesedist va profita.

Altfel spus, președintele are nevoie disperată de un adversar pesedist. Cu acest referendum încearcă să și-l creeze. Mizează pe enervarea PSD, pe mobilizarea PSD și pe frica PSD.

Ridicarea unui candidat al PSD suficient de credibil va face ca și pe partea dreaptă a spectrului să dispară confuziile. Nu va mai fi timp de calcule și experimente. Unitatea sub steagul lui Klaus Iohannis va fi cuvîntul de ordine. Un nou mandat pentru „al nostru“, încă o tură pe tușă pentru „al lor“.

Sînt puțini oameni care întreabă la ce ar folosi un referendum. Chiar mai puțini sînt cei care pun aceeași întrebare cu ochii spre al doilea mandat Iohannis.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Domnule Soros, jpeg
Cai, cîini, oameni
Va apărea multă frustrare în cazul în care Bucureștiul va continua patru ani cu aceeași garnitură administrativă. Dar Gabriela Firea, aleasă azi cu mai puține voturi decît oricare alt primar general al Bucureștiului, are dreptate să arate spre rezultatele alegerilor.
Noua Democrație și vechea criză jpeg
Noua Democrație și vechea criză
Situația e mai bună și mai proastă ca oricînd pentru un nou început politic. Și tocmai asta propune Noua Democrație.
Domnule Soros, jpeg
Conspirații la lumina zilei
Opoziția română speră în secret că timpul le va rezolva pe toate. Speră că președintele PSD va fi înlăturat de Justiție sau de cine știe ce schismă internă a partidului, iar drumul spre victorie va fi astfel deschis.
Derive ale democrației jpeg
Căpşunarii români şi competitivitatea germană
De fapt, tocmai legislaţia muncii e problema, şi nu presupusa „creştere economică“ din ţările care exportă forţă de muncă ieftină. Lucrătorilor agricoli de import li se oferă salariul minim (adică 8,84 euro pe oră). Însă nu atît oferta salarială e descurajantă, cît condiţiile contractuale generale.
Domnule Soros, jpeg
Dragnea născut la București
Pînă la urmă, Victor Ponta e Dragnea născut la București. Sau invers, dacă vreți – Liviu Dragnea e Ponta de la Gratia. Micile diferențe culturale sînt atît și nimic mai mult.
Loto pentru patrimoniu jpeg
Loto pentru patrimoniu
O urgenţă ar fi, de pildă, recuperarea obiectelor de artă pe care statul (muzeele) le retrocedează.
Domnule Soros, jpeg
Următorul Parlament a dezamăgit deja
Efortul pe care îl fac zilele astea partidele noi sau independenții e cea mai bună unitate de măsură pentru inechitatea sistemului electoral românesc.
Ceta i bine… Titipu i pe ducă jpeg
Orbán von Visegrad
A făcut pohta ce-a pohtit, adică a căpătat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminică.

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.