Recolta de toamn─â ÔÇô sezonul literar francez ├«n c├«teva cifre

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie ÔÇô 1 august 2018
Salut─âri de la Basel jpeg

Toamna literar─â francez─â se anun╚Ť─â, ├«nc─â de pe acum, palpitant─â. Editurile ╚Öi-au dezv─âluit deja principalele atrac╚Ťii ale noului sezon literar, iar presa cultural─â public─â, de c├«teva s─âpt─âm├«ni, avanpremiere, recenzii, interviuri ╚Öi comentarii pe marginea recoltei de toamn─â. Fenomenul numit rentr├ęe litt├ęraire e specific pie╚Ťei de carte din Fran╚Ťa. Grosul c─âr┼úilor apare mereu la sf├«r┼čitul verii, ├«n august, pentru ca titlurile s─â poat─â fi luate ├«n considera┼úie la premiile literare importante, care se acord─â la sf├«r╚Öit de toamn─â: Goncourt, Renaudot, Interalli├ę, Marele Premiu al Academiei, M├ędicis ┼či Femina. Orice premiu, orice apari┼úie pe lista de nominaliz─âri, orice men╚Ťionare ├«nseamn─â v├«nz─âri mai bune. ╚śi, pe o pia╚Ť─â de carte cum e cea francez─â ÔÇô una dintre cele mai dezvoltate din Europa ÔÇô, cifrele chiar conteaz─â. Uneori, mai mult chiar dec├«t Literele.

ÔŚĆ S─â ├«ncepem, deci, cu cifrele. La toamn─â a╚Ötept─âm o recolt─â de 567 de romane noi. E o sc─âdere fa╚Ť─â de anul trecut, c├«nd ├«n acela╚Öi interval ap─âruser─â 581 de titluri. O sc─âdere cu 2,5%, ╚Ťin chiar s─â adauge gazetele literare din Fran╚Ťa, parc─â ├«nv├«rtind cu╚Ťitul ├«ntr-o ran─â (totu╚Öi, imaginar─â). At├«ta precizie indic─â un complex sau m─âcar o stare de anxietate. ╚śi totu╚Öi, situa╚Ťia c─âr╚Ťii ├«n Fran╚Ťa e excep╚Ťional─â, din multe puncte de vedere. Da, ├«n acest sezon, s├«nt mai pu╚Ťine titluri noi ├«n compara╚Ťie cu anul trecut. Dar num─ârul scriitorilor afla╚Ťi la debut este mai mare ca oric├«nd. 94 de romane de debut. Un sfert din recolt─â. Editurile s├«nt deschise, ├«╚Öi asum─â riscuri, caut─â autori noi. E un semn c─â pia╚Ťa nu (mai) e ├«n criz─â. E drept ├«ns─â ╚Öi c─â autori profesioni╚Öti, dintre cei care public─â un roman pe an sau o dat─â la doi ani, nu mai ating tirajele de alt─âdat─â.

Balan╚Ťa comercial─â e ├«nclinat─â clar ├«n favoarea produc╚Ťiei locale. ├Än materie de literatur─â, Fran╚Ťa export─â mult mai mult dec├«t import─â. De tradus, se traduce pu╚Ťin. Cel mai adesea, din opera autorilor consacra╚Ťi.

ÔŚĆ ├Än actualul sezon literar, 381 s├«nt romane franceze, 186 s├«nt traduceri. E cel mai sc─âzut nivel al traducerilor din 1999. Tendin╚Ťa e mai veche. Pia╚Ťa literar─â din Fran╚Ťa pare din ce ├«n ce mai rupt─â de restul lumii, se insularizeaz─â, se transform─â dintr-o ÔÇ×Republic─â a LiterelorÔÇť ├«ntr-un soi de monarhie ÔÇô democratic─â ╚Öi luminat─â, on est dÔÇÖaccord! ÔÇô care privilegiaz─â baronii, ducii ╚Öi prin╚Ťii locali, ╚Öi doar tolereaz─â, uneori cu oarecare condescenden╚Ť─â, somit─â╚Ťile venite din afar─â.

ÔŚĆ E greu de ghicit ├«ncotro se vor duce marile premii literare, e ├«nc─â ╚Öi mai greu de anticipat ce va r─âm├«ne, pe termen lung, din acest sezon literar. Multe dintre noile romane franceze au fost deja recenzate ╚Öi marile publica╚Ťii au f─âcut deja liste cu preferin╚Ťe, cu ÔÇ×c─âr╚Ťile de neratatÔÇť sau cu ÔÇ×romanele sezonuluiÔÇť. Printre numele cele mai vehiculate de presa literar─â: Am├ęlie Nothomb, Christophe Boltanski, Philippe Torreton, Yasmina Khadra, Boualem Sansal, Christine Angot, J├ęr├┤me Ferrari, Alain -Mabanckou ╚Öi Maylis de Kerangal. Dintre ace╚Ötia, cel pu╚Ťin trei se num─âr─â printre autorii nominaliza╚Ťi/men╚Ťiona╚Ťi constant printre favori╚Ťii la premii. Va reu╚Öi vreun debutant s─â se impun─â?

ÔŚĆ 91% din francezi s├«nt cititori, arat─â un studiu recent publicat de Centrul Na╚Ťional al C─âr╚Ťii. Tirajele s├«nt ├«n u╚Öoar─â sc─âdere, ├«ns─â num─ârul de c─âr╚Ťi cump─ârate e ├«n cre╚Ötere. Mai ales cititorii ÔÇ×mariÔÇť (care citesc mai mult de 15 c─âr╚Ťi pe an) contribuie la aceast─â cre╚Ötere. Num─ârul cititorilor ÔÇ×mariÔÇť e ├«n cre╚Ötere, dar ╚Öi cei care citesc foarte pu╚Ťin (o carte pe an) e tot mai mare. Un dezechilibru care va fi, probabil, compensat prin programul de pa╚Öapoarte culturale demarat de Fran├žoise Nyssen, ministru al Culturii ╚Öi editoare. Voucherele distribuite ├«ncep├«nd cu anul acesta vor permite tinerilor s─â achizi╚Ťioneze carte.

ÔŚĆ Pe de alt─â parte, arat─â un studiu publicat de Federa╚Ťia Editorilor din Europa, cu c├«t num─ârul de titluri noi e mai mare, cu at├«t scade ╚Öi tirajul mediu per titlu. Un fenomen explicabil: num─ârul cititorilor r─âm├«ne constant, el nu cre╚Öte odat─â cu multiplicarea ori diversificarea ofertei de lectur─â.

ÔŚĆ Cump─âr─âtorii de carte ├«┼či schimb─â, de la un an la altul, comportamentul de consum. Mari retailer-i precum Amazon c├«┼čtig─â tot mai mult teren ├«n Europa ╚Öi-╚Öi fac sim╚Ťit─â prezen╚Ťa ╚Öi ├«n Fran╚Ťa. Declinul libr─âriilor independente a devenit un fenomen ├«ngrijor─âtor: dezvoltarea treptat─â a marilor lan╚Ťuri de difuzare, care distribuie un num─âr limitat ╚Öi bine selectat de titluri c─âtre publicul de mas─â, sprijin─â, f─âr─â ├«ndoial─â, economia editorial─â ╚Öi, mai mult ca sigur, consolideaz─â ╚Öi obi╚Önuin╚Ťa lecturii prin simpla ubicuitate a c─âr╚Ťii. ├Äns─â dispari╚Ťia treptat─â a libr─âriilor literare, independente, reduce accesul la o varietate de titluri. ├Än plus, aceast─â logic─â economic─â reduce rela╚Ťia dintre cititor ╚Öi librar la un simplu schimb comercial. Or, ├«n spa╚Ťiul unei libr─ârii, raportul ar trebui s─â ├«nsemne ceva mai mult dec├«t presupune cel dintre consumator ╚Öi v├«nz─âtor.

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?