„O democrație împlinită are nevoie de solidaritate“ – interviu cu Claudiu TURCUȘ, co-președinte DEMOS

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Societatea dezinformaţională jpeg

Mai contează ideologiile, doctrinele, familiile politice? Unde vă situați, ca partid?

Ideile vor conta întotdeauna. Dacă o imagine face cît o mie de cuvinte, o idee face cît o mie de imagini. Da, ideologiile sînt sisteme de idei, deci contează enorm atît în viața personală, socială, cît şi în cea politică. Cînd cineva vine şi spune că nu este ideologic sînt două opțiuni: fie este naiv (în sensul că nu are conştiința ideologiei pe care o adoptă), fie este populist.

Demos îşi asumă ideologia politică a stîngii europene, cu o agendă socială puternică. Pentru România, este un limbaj nou şi o atitudine politică ce trebuie construită şi explicată. Ideea centrală ar fi că, în prezent, România, deşi are creştere economică, este o ţară săracă sau, mai exact, bogăţia coexistă cu o sărăcie foarte răspîndită. Dacă oamenii sînt lăsați în urmă, dacă sărăcia oamenilor nu e abordată frontal, dacă munca nu e plătită, dacă nu finanțăm serios servicii publice de calitate pentru toți, degeaba ne dezvoltăm economic. Resursele se vor duce exclusiv către o parte mică a populației, restul rămînînd în subdezvoltare. Demos propune un set de politici publice concrete care să determine această dezvoltare socială. Arătăm de unde pot fi obținute resursele şi ce trebuie făcut ca ele să ajungă la cît mai mulți dintre noi. Asta a făcut şi Europa Occidentală: a cuplat dezvoltarea socială la cea economică. E prioritatea noastră majoră. Cîteva repere internaționale ale Demos, mai cunoscute publicului larg, sînt Partidul Laburist condus de Jeremy Corbyn în Marea Britanie, socialismul democratic promovat de Bernie Sanders în SUA, mişcarea de stînga spaniolă Podemos sau, mai aproape de noi, Partidul Razem din Polonia.

În acest moment, scena politică e dominată de PSD, partid autodeclarat de stînga, afiliat socialiștilor europeni. Cum vă situați în raport cu acest partid, care, cel puțin teoretic, e din aceeași familie politică? 

PSD nu este un partid de stînga. E ceva toxic, autoritar, conservator-populist şi are o politică economică şi fiscală care favorizează marele business şi patronatele. Socialiştii europeni, care au propriile lor limite şi au făcut multe alegeri economice greşite, au criticat însă dur, de altfel, PSD. Acest partid-stat este doar o rețea sinistră de interese care a menținut electoratul în subdezvoltare. Să sperăm că oamenii vor înțelege asta şi nu vor mai obține voturile din 2016. Demos este o construcție europeană, formată din oameni noi, cu o vocaţie a implicării comunitare şi sociale, cu valori şi profesii solide, ce formează un grup închegat, coeziv. Asta se vede din programul nostru.

De ce „Demos”?

Demos e varianta scurtă a Partidului Democrației şi Solidarității. Dacă ar fi să dăm o explicație culturală, în Grecia antică demos-ul era format din oamenii liberi care aveau drepturi politice depline. Demos vine de la Democrație, asumată ca fiind a tuturor indiferent de statut profesional, condiție socială, etnie, religie, gen sau orientare sexuală. Demos înseamnă, de asemenea, dezbatere politică transparentă, libertate de expresie, consens, solidaritate socială.

turcus jpg jpeg

Cui vă adresați? Care credeți că este electoratul dvs.? 

Ne adresăm tuturor celor care prețuiesc democrația reală şi solidaritatea socială. Credem în demnitatea tuturor oamenilor și în egalitatea lor în drepturi și oportunități, în libertatea și forța de a-și decide viitorul comun, în puterea de a schimba ceea ce pare greu de schimbat. Credem că democrația este pentru toți, tineri și bătrîni, bărbați și femei, educați și mai puțin educați, săraci și bogați. O democrație împlinită are nevoie de solidaritate, de cooperare, de încredere și de speranță.

Cum v-ați propus să atrageți membri și susținători?

Demos are un model diferit de organizare și veți vedea că, practic, încercăm un model de dezvoltare cît mai orizontal. Nu vrem să asociem acest partid cu figura unui singur om, cum se întîmplă în cazul celorlalte partide. El nu este al cuiva anume, o locomotivă faimoasă. Este o construcție la care au participat în jur de 300 de oameni, iar membri și simpatizanți sîntem aproximativ 1000. Practic, este un partid care își propune să crească organic, asumat, să fie coeziv și coerent. Am încercat să lucrăm foarte mult la ceea ce credem, să ne asigurăm că toți mergem în aceeași direcție. Facem în această toamnă o campanie pe condițiile de muncă din România, avem discuții cu sindicate, cu asociații profesionale sau ale pensionarilor, chemăm cetăţenii cu idei progresiste alături de noi, indiferent de vîrstă. Nu pretindem că reprezentăm pe toată lumea, dar sîntem deschişi către toți cei care consideră democrația şi solidaritatea valori fundamentale.

Se spune adesea, cu reproș, că România nu are un așa-numit plan de țară, că nu urmărește o strategie pe termen lung. De unde ar trebui începută o asemenea strategie? 

De la acceptarea ideii că dezvoltarea economică nu e un scop în sine, ci un mijloc pentru a oferi oamenilor condiții structurale ca să se dezvolte. Deci un proiect de țară trebuie să aibă ca obiectiv nr. 1 pe acela de a asigura dezvoltare socială. Nimeni din societate să nu rămînă în urmă.
Ce înseamnă, pentru Demos, „buna guvernare”?

Cu siguranţă, nu înseamnă abandonarea responsabilităţii statului, politicii şi guvernării, ci recuperarea lor de către cetăţeni, partide şi alte forme organizate şi democratice, în scopul  dezvoltării socio-economice și a societății în întregul ei. Bună guvernare mai înseamnă, cred, dialog social şi civic real: expunere/asumare totală a proiectelor tale în fața oamenilor pe care îi reprezinți sau care, poate, nu se simt reprezentați de tine. Să auzi şi să asculți atent vocea celor care nu au putere politică, dar care trebuie să conteze cel mai mult: cetățenii.
Dincolo de promisiunea unor oameni noi, există și un fel nou de a face politică?

Oameni noi nu înseamnă mare lucru în sine. Avem nevoie în egală măsură de idei noi, conectate la provocările prezentului şi ale viitorului. Oameni calificați, oneşti, articulați ca ideologie politică, cu biografii profesionale solide, cu rezultate în munca lor, dispuşi să facă un alt fel de politică – da, asta înseamnă deja un profil. Avem nevoie de aceşti oameni care se vor angaja serios în lupta cu neoliberalismul sălbatic ce caută profitul cu orice preț, cu conservatorismul, clientelismul şi corupţia, cu lobby-urile agresive ale companiilor, cu tribalismul şi intoleranţa. Demos are asemenea oameni: ei trebuie cunoscuți, susținuți în spațiul public. Avem idei noi și expertize care ne pot duce mai departe. Eu cred în forța şi priceperea noastră de a produce transformări de politici publice şi o viață mai bună pentru cît mai mulți.

Care vă sînt obiectivele pe termen scurt? 

Să facem filiale în cît mai multe oraşe, să creştem ca partid, să strîngem semnături, să candidăm. Pînă acum am construit organic şi serios, vrem să ajungem la oameni şi să le dăm o speranţă şi un proiect în care să se regăsească.

Claudiu Turcuş este filolog, lector dr. la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. 

a consemnat Matei MARTIN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.