Cod cu prioritate. Scurtă istorie

Codul Patrimoniului e un ansamblu de legi menit să asigure protejarea și punerea în valoare a patrimoniului național. Un corp legislativ care reunește domenii și aspecte reglementate, pînă acum, separat. Codul Patrimoniului pare să fie o prioritate pentru cei care au condus Ministerul Culturii. Dar o prioritate fără finalitate. Pentru că elaborarea legii e un proces sisific. În (aproape) zece ani, cît a trecut de la prima afirmare a intenției de a crea un Cod al Patrimoniului, pînă acum, denumirea Ministerului Culturii s a schimbat de trei ori, iar conducerea de paisprezece ori. Aproape fiecare ministru a anunțat apariția iminentă a Codului. Şirul de promisiuni, din care n-am selectat decît cîteva mostre, ar putea părea replici dintr-o comedie. O comedie tristă.

Februarie 2009
● Theodor Paleologu

„Marea prioritate este patrimoniul – este prioritatea numărul unu, pentru că avem de-a face cu o criză majoră. Voi cere unei comisii să redacteze o Carte Neagră a Patrimoniului din România, pentru a avea un tablou general al situaţiei. Pe baza acestei analize, va trebui să elaborăm şi un cod al patrimoniului şi să perfectăm legislaţia în domeniu.“

Ianuarie 2010
● Kelemen Hunor

„Codul patrimoniului naţional ar fi prioritatea numărul unu. Există un grup de specialişti care au lucrat şi lucrează în continuare, eu aş vrea ca, undeva în aprilie-mai, să avem gata proiectul, să îl putem trimite la Parlament, şi mai sînt alte proiecte care trebuie modificate. (…) Codul patrimoniului naţional ar fi lucrul cel mai important pentru anul 2010. Este o muncă foarte grea, fiindcă trebuie să găseşti şi capacitatea de a include într-un singur corp tot ce înseamnă patrimoniu naţional şi e foarte bogat acest domeniu, de la muzee şi pînă la arheologie şi monumente istorice, monumente de for public care sînt deja monumente istorice.“

Octombrie 2012
● Puiu Haşotti

„Codul este aproape gata. Acum reflectez în ce măsură ar trebui să îl înaintez spre dezbatere în Parlament pentru că nu vreau să fie o ordonanţă de urgenţă, ci un proiect de lege, care să beneficieze de o dezbatere foarte amplă în Parlament. Trebuie să vedem cînd îl va înainta Ministerul Culturii, fie în această legislatură, fie la începutul legislaturii viitoare, pentru a fi dezbătut de un Parlament proaspăt, care să aibă timp să dezbată cu multă aplecare.“

Iulie 2013
● Daniel Barbu

„Cel tîrziu la începutul lunii august va fi adus în dezbatere publică un proiect de Cod al Patrimoniului (…) Vom încerca să rescriem (legislația în domeniu, n.red.), aducem şi legea muzeelor tot acolo şi legea patrimoniului imaterial, tot ceea ce înseamnă patrimoniu va intra într un Cod nou, mai bun, mai actual, mai european decît cel pe care îl avem, cu ideea de a permite o protecţie mai energică a monumentelor. (…) În cel mult o lună, îl vom oferi dezbaterii publice.“

Ianuarie 2014
● Gigel Ştirbu

„Există dorinţa, atît la nivelul Ministerului Culturii, cît şi pe tot acest palier al patrimoniului naţional, există discuţii cu toţi specialiştii care activează pe această plajă cum că toată această legislaţie ar trebui comasată. (…) Cu siguranţă că, în următoarele două-trei săptămîni, acest Cod al Patrimoniului, care este realizat în proporţie de 90%, va fi lansat în dezbatere publică.“

Aprilie 2014
● Kelemen Hunor

„S-a lucrat mult pe textul Codului. L-am început în timpul mandatului meu şi bănuiesc că şi ceilalţi colegi de-ai mei au continuat munca. Există un text în mare parte pregătit, dar cum au trecut foarte mulţi ani de la începerea acestei munci trebuie să reluăm o grămadă de proceduri. Trebuie să mergem în Guvern cu un memorandum, apoi trebuie să luăm cîteva decizii importante legate de cod, sînt cîteva lucruri mai sensibile. Apoi dezbatere publică, urmînd să-l trimitem în Parlament undeva în vară, în aşa fel încît în sesiunea de toamnă acesta să aibă posibilitatea de a începe dezbaterile pe acest cod.“

Noiembrie 2014
● Csilla Hegedüs

„Principalul meu obiectiv este ca Ministerul Culturii să beneficieze anul viitor de un buget mai mare cu 30% în comparație cu cel din acest an. Totodată, doresc să lansăm cît mai repede în dezbatere publică proiectul cel mai amplu al instituției, cel al Codului patrimoniului cultural național.“

Iunie 2015
● Ionuț Vulpescu

„Trebuie să înțelegem că posibilitatea Ministerului Culturii de a gestiona întregul patrimoniu cultural material este limitată astăzi. Nu numai din cauza bugetului. Statul român a ieșit din logica sistemului centralizat: o bună parte din patrimoniu este acum în custodia autorităților locale, a bisericilor, a cultelor, în general, a persoanelor private. De aceea, ministerul se va concentra asupra configurării unei legislații și a unui sistem de supraveghere a acestui patrimoniu, asupra activității de investigare științifică și, mai ales, a verificării respectării normelor de patrimoniu.“

Ianuarie 2016
● Vlad Alexandrescu

„La venirea mea în minister am găsit două proiecte, realizate independent, nici unul dintre ele finalizat, care purtau denumirea de Codul Patrimoniului. Unul a fost realizat în minister și e mai degrabă o alăturare de texte deja existente în diverse legi din domeniu. Al doilea este o sistematizare a legislației cu ample propuneri de modificare. A existat o comisie a Codului, care a elaborat acest document și care a avut mandat doar în a doua jumătate a anului 2014. În acea comisie s-a căzut de acord asupra unor teze (care se află la începutul codului) și a structurii generale. Avem capitolul de definiții și capitole privind patrimoniul imobil. De asemenea, pentru patrimoniul mobil, muzee și colecții avem texte propuse, dar care nu au fost încă redactate într-un text unitar, coerent. Mai e nevoie de lucrat asupra capitolelor privind instituțiile și comisiile, asupra finanțării și asupra capitolului controlului, sancțiunilor și contravențiilor. Pînă acum au fost analizate aceste materiale și urmează să alcătuim Comisia pentru Codul Patrimoniului, care va fi formată din specialiști în domeniu, care vor revedea, în cel mai scurt timp, toate materialele și se vor apuca de redactarea celor lipsă. Vom consulta și vom ține permanent legătura cu Consiliul Legislativ, astfel ca în luna martie să pot lansa în dezbatere publică cea mai mare parte a capitolelor.“

Octombrie 2016
● Corina Șuteu

„Orice reglementare de natură legislativă sau administrativă are în spatele ei o filozofie de lucru, o serie de principii. Care sînt principiile pe care se bazează un anumit tip de reglementare. Noi dorim să facem în așa fel încît patrimoniul să fie protejat, patrimoniul să fie restaurat la un anumit nivel de calitate, patrimoniul din toate zonele țării să fie tratat cu o anumită atenție, modul în care se restaurează și se recondiționează și se corelează patrimoniul cu restul existenței culturale a unei comunități, toate aceste lucruri trebuie reglementate și ele trebuie să corespundă unor măsuri care traduc această filosofie.“

Iulie 2017
● Lucian Romașcanu

„Mi-aş dori să reuşim să scoatem o lege care să sprijine arta contemporană, pentru că în acest moment nu există nimic consolidat la nivelul statului în ceea ce priveşte acest sector. Îmi doresc foarte tare în acelaşi timp să reluăm legea cinematografiei şi să scoatem o lege care să satisfacă pe toată lumea din domeniu, dar inclusiv publicul, şi să fie sustenabilă de către stat. Ne dorim o lege a drepturilor de autor, pe care trebuie să o punem în acord cu directiva europeană în domeniu şi trebuie să scoatem această lege într-o formulă rezonabilă pînă la sfîrşitul acestui an, deci există o serie de întreagă de priorităţi, de care sper să ne achităm cu brio. (…) Și mi-aș dori ca, în cel mult doi ani, România să aibă un Cod al Patrimoniului.“

Martie 2018
● George Ivașcu

(…) „Mi-aş dori să continuăm colaborarea noastră la nivelul specialiştilor şi să primim expertiza lor în elaborarea Codului Patrimoniului, ţara dumneavoastră (Franța, n. red.) fiind un exemplu în acest sens.“ 

În 2016 au fost adoptate prin hotărîre de Guvern așa-numitele „Teze“ ale Codului Patrimoniului. E vorba de o primă etapă, decisivă, premergătoare dezvoltării unui ansamblu legislativ propriu-zis. În document, patrimoniul cultural este recunoscut ca obiectiv intern de securitate națională. „Tezele“ nu produc efecte juridice directe, rolul lor e doar să ofere direcția generală pentru viitorul Cod. Etapa următoare: redactarea Codului, pe baze legislației existente și a materialului juridic abundent discutat la nivel de experți și decidenți politici.

Foto: Ema Cojocaru