Matei MARTIN

„La începutul anilor ’90, oamenii erau prea preocupați de viața lor cotidiană ca s-o mai și descrie, literar.”

Oare cîte biblioteci de la noi au putut în ultima vreme să facă achiziții pentru a-și actualiza fondul de carte?

Sîntem încă departe de un eventual „Polexit” deși, după ultimul episod, Polonia se situează, moral și poate chiar și juridic, în afara Uniunii Europene.

Facebook a construit un întreg ecosistem de servicii social media care a devenit indispensabil, dar care nu e infailibil.

Nu e exclus ca Angela Merkel să rămînă cancelar (interimar) cîteva luni bune, pînă cînd se ajunge la un consens politic.

Istoria e mai mult decît o consemnare a unor realități (obiective). Istoria înseamnă narațiune.

O răsturnare de situație pe care opoziția o pune pe seama fraudei.

„Instalațiile imersive (re)creează virtual realități alternative, a căror parte devenim și fizic, nu doar imaginar.”

Și în acest caz, ca în multe altele, Angela Merkel a căutat consensul, nu compromisul.

Declinul mobilității internaționale pe fondul crizei sanitare reprezintă un factor de risc pentru universitățile mari.

Laschet e, dacă vreți, exact opusul Angelei Merkel.

Pînă la adoptarea unui tichet climatic național am putea învăța din experiența în curs a Austriei.

În Afganistan, SUA au oferit, pentru scurt timp și cu un preț plătit în numeroase vieți, iluzia unei normalizări posibile.

Nu, nu se poate vorbi de un eșec al acordului de la Paris. Dar putem spune că statele au eșuat să protejeze mediul.

Acest proces va face, cu siguranță, jurisprudență. Și va stabili normele de conduită în spațiul public virtual.

Marea Neagră nu e doar o destinație de vacanță. Ci și un punct fierbinte pe harta geopolitică a lumii.

Există și temerea că introducerea permisului de sănătate obligatoriu va accentua clivajele din rîndul populației.

O relaxare treptată, prudentă, a măsurilor ar fi fost mult mai potrivită în contextul actual, susțin 1.200 de oameni de știință și de activiști într-o scrisoare deschisă publicată în prestigioasa revistă medicală The Lancet.

În țara europeană cu cel mai scăzut consum de carte, Ministerul Culturii nu a făcut nimic pentru a consolida domeniul editorial.

Marea speranță pentru cei care cred în viitorul european și democratic al țării e coaliția Bulgaria Democrată.

O navă rusă a gărzii de coastă și un avion de vînătoare Su-24 au recurs la focuri de avertizare în direcția unui distrugător britanic.

La alegerile prezidențiale, Emmanuel Macron va avea nevoie nu doar de un (nou) mesaj convingător, ci și de o organizație capabilă să-l susțină.

După summit-ul de la Bruxelles, Alianța Nord-Atlantică pare să trăiască o nouă viață. Odată cu Joe Biden, mai diplomat, mai consensual decît predecesorul său, NATO pare să-și regăsească o voce comună.

În ultimele trei decenii, politicile urbane de la București s-au orientat mereu spre confortul automobiliștilor.

Cadrul legislativ cu adevărat relevant e mereu amînat pînă în punctul în care e necesară adoptarea unei ordonanțe de urgență.

Industriile creative sînt pe cale să înlocuiască industria grea.

Am încercat să fixăm în acest Dosar cîteva repere ale istoriei minorității maghiare pornind de la expoziția „Prezentul ce a trecut”.

În învățămîntul public lipsește educația vizuală care le-ar permite tinerilor să se apropie de arta contemporană.

Editura Kriterion poate fi considerată cea mai mare întreprindere editorială în limba maghiară din afara graniţelor Ungariei.

„Toate experiențele de viață ale părinților și bunicilor noștri au lăsat urme și în noi.”

Verdictul Curții obligă executivul să-și restabilească țintele de mediu și să adopte politici adecvate.

Cîți dintre cei care s-au obișnuit să se uite la teatru pe ecranul laptop-ului sînt dispuși să se întoarcă în sală?

Navalnîi și colaboratorii săi s-au călit deja după îndelungate hărțuieli ale autorităților.

Nu cumva se încalcă drepturi și libertăți sub pretextul că ni se oferă drepturi și libertăți?

Polemica iscată trezește un viu interes în rîndul opiniei publice. În centrul acestei dezbateri e colecția de bronzuri din Benin, aflată în expunerea permanentă.

Nu poți lupta eficient cu corupția dacă nu ai, pe lîngă voință politică, și un guvern legitim și stabil.

Alianțele de conjunctură și rutina vieții parlamentare au făcut ca afilierile ideologice să nu mai conteze.

Coalițiile fără compromis sînt circ. E drept că sînt ideale pentru presă, care are zilnic subiecte, fiindcă discordiile ies ca ciupercile după ploaie.

Insultele aduse Maiei Morgenstern, actriță binecunoscută și directoare a Teatrului Evreiesc de Stat, nu sînt întîmplătoare.

În materie de politici de urbanism retardul e de cel puțin 50 de ani.

Disponibilitatea și accesul facil la (aproape) orice film nu garantează neapărat și șanse egale ca filmul de artă (francez ori european) să fie accesat.

În cinema, performanța, acolo unde chiar există, e pe cont propriu, nu rezultatul unui sistem cultural bine structurat.

Pentru că virusul circulă liber, oamenilor li se cere pașaport.

Unde e linia de demarcație între apologia violenței, exprimată provocator și cu sarcasm, și incitarea la violență?

Odată construit gazoductul, e greu de presupus că Germania va mai putea renunța la investiție.

Cuba a anunțat intenția de a permite privatizarea unor sectoare importante ale economiei.

Institutul Francez e un fel de incitator de idei.

E nevoie de finanțare. Și de politici coerente care să ajute la relansarea sistemului cultural în ansamblu.

Cheltuielile publice în creștere sînt punctul sensibil pentru economia românească în acest an. Iar banii europeni – marea speranță.

Poziția de (cvasi)monopol obținută datorită vechimii pe piață și dezvoltării rapide la nivel mondial face ca astăzi Google să fie de neînlocuit.