În ce ape ne scăldăm

Publicat în Dilema Veche nr. 904 din 5 – 11 august 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Nu știu cum o fi pentru alții, dar, în ceea ce mă privește, nu pot să-mi imaginez vacanța de vară fără măcar cîteva zile petrecute pe litoral. Marea Neagră e o destinație ideală. E de fiecare dată aceeași și, parcă, mereu diferită. Turismul de masă erodează, constant, tocmai principala atracție, plajele sînt tot mai gălăgioase și mai aglomerate, marea e tot mai murdară, hotelurile tot mai scumpe și mai proaste, dar, cu toate astea, lumea insistă să-și petreacă vacanțele aici. E un paradox: tocmai cei care iubesc marea sînt cei care îi dăunează, turismul alterează „obiectivul turistic”. Peisajul dobrogean a fost modificat în anii ʼ50-ʼ60 ai secolului trecut, cînd au fost ridicate primele stațiuni turistice, fiind apoi sluțit, în ultimele decenii, de apariția unor clădiri monstruoase construite în disprețul oricăror reglementări urbanistice. Vinovații sînt, uneori, ușor de identificat printre proprietarii de terenuri, dezvoltatori, autorități locale, arhitecți etc. Dar e și o vinovăție pe care o purtăm, cumva, cu toții, noi, cei care continuăm să mergem la mare și vrem să fim tot mai aproape de plajă, tot mai confortabil, tot mai ieftin... Mă și întreb ce vor găsi arheologii de peste două sau trei sute de ani printre ruinele Constanței de acum. Și, mai ales, cum vor ordona straturile de civilizație, de la piatra primei așezări pînă la plasticul care va fi produs sucombarea definitivă a orașului.

Însă Marea Neagră nu e doar o destinație de vacanță. Ci și un punct fierbinte pe harta geopolitică a lumii. De pe plajele însorite nu vedem interesele concurente și nici relațiile care se țes pentru a menține ori spori influența în zonă. În concediu nu ne batem capul cu politica! Acum mai bine de 15 ani, președintele de atunci, Traian Băsescu, afirma – pe un ton denunțător – că Marea Neagră a devenit un „lac rusesc”. Expresia a bîntuit multă vreme conștiința publică. Ne amintim de ea de fiecare dată cînd regimul de la Moscova își arată colții: amenințări în Abhazia și Osetia de Sud, presiune continuă asupra teritoriilor din estul Ucrainei, anexarea Crimeei, micile șicane militare pe care le întreprinde pentru a provoca potențialii adversari – toate acestea sînt semnale că Federația Rusă se înstăpînește, treptat, peste Marea Neagră, pe care o tratează ca pe propriul lac. Aproape că-ți vine să spui, cu sarcasm, că în concediu mergi la plajă la lacul rusesc...

În Turcia, președintele Recep Tayyip Erdogan vrea să reînvie un mare proiect din vremea Imperiului Otoman: un canal navigabil care să lege Marea Marmara de Marea Neagră, degrevînd astfel strîmtoarea Bosfor de o parte a traficului. Dacă va reuși să-l construiască – nenumărate provocări stau în fața acestui șantier gigantic, cea mai importantă fiind finanțarea –, Turcia va putea controla direct o parte însemnată a navigației. Miza strategică e uriașă. La fel și încărcătura simbolică. Pentru ecosistemul din Marea Neagră, însă, impactul ecologic va fi dezastruos. Specialiștii se așteaptă la o descreștere a nivelului și la o modificare a gradului de salinitate de nu mai știi în ce mare te scalzi.

Vacanță plăcută în continuare!

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.