Să ne cunoaștem mai bine…

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Trăim în aceeași țară, dar abia dacă ne cunoaștem. Un stat multietnic în care cetățenii se (re)cunosc mai degrabă pe baza unor clișee decît din experiențele comune. Unul dintre miturile cele mai răspîndite e că dacă ceri o pîine, în limba română, prin vreo comunitate de maghiari, riști să ți se răspundă, chipurile provocator, nem tudom. Sau că, dacă un reprezentant al minorității maghiare nimerește prin vreun oraș din vechiul Regat și cere sfaturi de orientare într-o română cu accent, riscă să se rătăcească prin labirintul de străzi necunoscute, pentru că românii îi vor da dinadins repere greșite. Prejudecățile se găsesc la toate nivelurile și sînt greu de depășit.

Dilema veche vă prezintă în această ediție un Dosar despre minoritatea maghiară. Un grupaj de articole, interviuri și mărturii inspirate de un proiect cultural, dar și sociologic care, deși ancorat în trecut, vizează, de fapt, prezentul. Pornind de la o serie de fotografii, obiecte și documente de epocă, Fundația Eurotrans a realizat o amplă expoziție și un site documentar despre minoritatea maghiară din România. Un demers pertinent din perspectiva recuperării istorice, dar și util în consolidarea dialogului cu majoritatea. Titlul aceste inițiative, „Prezentul ce a trecut”, e inspirat de politologul József Lörincz, care notează într-una din cărțile sale că momentul 1989-1990 nu e încă trecutul, ci „un prezent care a trecut”. Expoziția și evenimentele create în jurul ei reconstituie nu doar momentul decisiv al schimbării de regim, ci și eșafodajul pe care s-a construit identitatea culturală a acestei comunități, precum și presiunile sociale, economice, politice etc. care au configurat cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

Tematic, expoziția urmărește deci istoria recentă: comunismul, schimbarea de regim, primul an al tranziției. Nu e o abordare cronologică și cu atît mai puțin una de tip demonstrativ: alcătuită din objets trouvés, și nu din căutări metodice și exhaustive prin arhive, seria de obiecte și fotografii nu-și propune să ilustreze o Istorie, ci să povestească istoriile mici, personale. Cu toate riscurile pe care le presupune o asemenea încercare pentru vizitatorii expoziției, dar și pentru cei care vor s-o parcurgă în forma virtuală, pe site: nici experiența comunistă, nici Revoluția și nici începuturile tranziției nu pot fi descrise în alb și negru: există acolo o infinitate de nuanțe care rămîn doar în ochii privitorului. La fel cum și între memoria fotografică și memoria istorică (narativă) se pot strecura uneori discrepanțe greu de pătruns cu privirea sau cu mintea.

Am încercat să fixăm în acest Dosar cîteva repere ale istoriei minorității maghiare pornind de la expoziția „Prezentul ce a trecut”. Unele dintre aceste repere, veți vedea, se referă la experiențe comune. E un efect colateral – sau poate voit – al celor care au inițiat acest demers: să ne ofere un prilej de reflecție și nouă, cei care-i cunoaștem (încă) atît de puțin. Ce putem învăța din experiențele comune? Ce am înțeles din trecutul împărtășit? Köszönöm.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

rac jpg
Pe 14 iulie, Luna Nouă în Rac deschide o nouă etapă. Ce trebuie să știe fiecare zodie
Luna Nouă din 14 iulie în zodia Racului deschide o perioadă dedicată emoțiilor, familiei și echilibrului interior. Considerată simbolul noilor începuturi în astrologie, această fază lunară îi încurajează pe mulți să lase în urmă trecutul și să se concentreze pe ceea ce le oferă liniște și siguranță.
IMG 6242 mp4 thumbnail png
Final de epocă pe șinele Capitalei: tramvaiele Tatra, retrase definitiv după mai bine de jumătate de secol
Sute de oameni, printre care mulți tineri pasionați de transportul public, au ieșit duminică pe traseele speciale amenajate pentru cea de-a doua zi a Festivalului Tatra, evenimentul prin care TPBI și STB marchează retragerea din circulație a celebrelor tramvaie fabricate în Cehoslovacia.
front view cute family having special moment together jpg
Cele șase lucruri pe care copiii le observă la tine, chiar dacă tu crezi că nu vede nimeni
Copiii sunt mult mai atenți decât credem. De la felul în care vorbești despre propriul corp, până la ce spui despre celălalt părinte când crezi că nu te aude; psihologii explică ce prind micuții din zbor și de ce e important să știi ce anume au aflat.
soare ultraviolete mare protectie solara Shutterstock
De ce nu te protejează crema cu SPF, chiar dacă folosești SPF 50. Greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni
Crema cu protecție solară nu este doar un produs cosmetic, ci una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a îmbătrânirii premature și a cancerului de piele, atrag atenția medicii. Specialiștii spun că cele mai frecvente greșeli nu țin de alegerea unei creme SPF cu putere redusă.
FotoJet (6) jpg
Rețeta Annei Lesko de dulceață de caise cu migdale și lămâie. Ingredientul care îi dă un gust aparte
Anna Lesko nu își surprinde fanii doar prin muzică și aparițiile sale spectaculoase, ci și prin pasiunea pentru gătit. Artista publică frecvent pe rețelele de socializare rețete pregătite chiar de ea, iar de această dată cum prepară dulceața de caise, unul dintre deserturile preferate ale verii.
743633019 1344154787806429 1886030999061613122 n jfif
Secretul regelui Charles în lupta cu cancerul – activitatea care, spun apropiații, „îl ține în viață‟
Regele Charles, diagnosticat cu cancer în februarie 2024, ar găsi liniște și putere într-o pasiune veche de-o viață. Surse apropiate familiei regale dezvăluie ce anume îi dă regelui forța de a merge mai departe.
empress theodora life and legacy foto the collector com jpg
Povestea împărătesei cu un apetit sexual legendar, interzisă celor pudici
Una dintre cele mai controversate figuri din istorie, cu o ascensiune socială cu adevărat spectaculoasă, a fost Teodora. Fiică a unor artiști de circ, ea a ajuns să practice prostituția la doar 14 ani. Teodora a reușit imposibilul: a devenit împărăteasa unuia dintre cele mai puternice imperii.
image png
Ce spune Adina Buzatu despre bărbații care poartă bermude strâmte: „Vi le fac colanți”
Adina Buzatu, consultant de stil și expert în modă masculină din România, și-a construit de-a lungul anilor o carieră solidă în acest domeniu. Cunoscută pentru sfaturile sale vestimentare, vedeta revine frecvent în atenția publicului cu recomandări adresate bărbaților privind alegerea ținutelor potr
Grivita 1877 jpeg
Ziua în care armata română a salvat Rusia de la dezastru: Momentul critic în care oamenii țarului au înghițit în sec și au cerut ajutor
Pe 16 iulie 1877 a avut loc un moment decisiv pentru destinul României. În acea zi, trupele românești treceau Dunărea și intrau oficial în războiul ruso-otoman care a adus în cele din urmă independența națională. Practic, fără aportul românilor, rușii ar fi rămas împotmoliți în Bulgaria.