Să ne cunoaștem mai bine…

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Trăim în aceeași țară, dar abia dacă ne cunoaștem. Un stat multietnic în care cetățenii se (re)cunosc mai degrabă pe baza unor clișee decît din experiențele comune. Unul dintre miturile cele mai răspîndite e că dacă ceri o pîine, în limba română, prin vreo comunitate de maghiari, riști să ți se răspundă, chipurile provocator, nem tudom. Sau că, dacă un reprezentant al minorității maghiare nimerește prin vreun oraș din vechiul Regat și cere sfaturi de orientare într-o română cu accent, riscă să se rătăcească prin labirintul de străzi necunoscute, pentru că românii îi vor da dinadins repere greșite. Prejudecățile se găsesc la toate nivelurile și sînt greu de depășit.

Dilema veche vă prezintă în această ediție un Dosar despre minoritatea maghiară. Un grupaj de articole, interviuri și mărturii inspirate de un proiect cultural, dar și sociologic care, deși ancorat în trecut, vizează, de fapt, prezentul. Pornind de la o serie de fotografii, obiecte și documente de epocă, Fundația Eurotrans a realizat o amplă expoziție și un site documentar despre minoritatea maghiară din România. Un demers pertinent din perspectiva recuperării istorice, dar și util în consolidarea dialogului cu majoritatea. Titlul aceste inițiative, „Prezentul ce a trecut”, e inspirat de politologul József Lörincz, care notează într-una din cărțile sale că momentul 1989-1990 nu e încă trecutul, ci „un prezent care a trecut”. Expoziția și evenimentele create în jurul ei reconstituie nu doar momentul decisiv al schimbării de regim, ci și eșafodajul pe care s-a construit identitatea culturală a acestei comunități, precum și presiunile sociale, economice, politice etc. care au configurat cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

Tematic, expoziția urmărește deci istoria recentă: comunismul, schimbarea de regim, primul an al tranziției. Nu e o abordare cronologică și cu atît mai puțin una de tip demonstrativ: alcătuită din objets trouvés, și nu din căutări metodice și exhaustive prin arhive, seria de obiecte și fotografii nu-și propune să ilustreze o Istorie, ci să povestească istoriile mici, personale. Cu toate riscurile pe care le presupune o asemenea încercare pentru vizitatorii expoziției, dar și pentru cei care vor s-o parcurgă în forma virtuală, pe site: nici experiența comunistă, nici Revoluția și nici începuturile tranziției nu pot fi descrise în alb și negru: există acolo o infinitate de nuanțe care rămîn doar în ochii privitorului. La fel cum și între memoria fotografică și memoria istorică (narativă) se pot strecura uneori discrepanțe greu de pătruns cu privirea sau cu mintea.

Am încercat să fixăm în acest Dosar cîteva repere ale istoriei minorității maghiare pornind de la expoziția „Prezentul ce a trecut”. Unele dintre aceste repere, veți vedea, se referă la experiențe comune. E un efect colateral – sau poate voit – al celor care au inițiat acest demers: să ne ofere un prilej de reflecție și nouă, cei care-i cunoaștem (încă) atît de puțin. Ce putem învăța din experiențele comune? Ce am înțeles din trecutul împărtășit? Köszönöm.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Copii saraci coronavirus
Când solidaritatea rămâne fără cifre
În data de 21 mai 2026, cu ocazia votării în plenul Parlamentul European a raportului Advancing towards a care society: addressing the gender care gap, majoritatea construită în jurul PPE a eliminat din text referirea la o „Garanție europeană pentru copii”.
ChatGPT Image 1 iun  2026, 19 33 07 png
Tancuri, drone și război electronic: Cum a rescris Ucraina viitorul armamentului mondial și unde se află România
Războiul din Ucraina a demonstrat că viitorul puterii militare nu mai este decis de numărul tancurilor, ci de capacitatea de a integra drone, inteligență artificială și război electronic într-un ecosistem de luptă adaptabil și rapid de desfșurat în teatrul de operații.
Constantin Toma Foto Facebook jpg
Război intern în PSD. Primarul Constantin Toma demisionează din conducerea partidului: „Nu mă mai regăsesc în aceste posturi”
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a anunțat marți, 2 iunie 2026, că și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în Partidul Social Democrat (PSD): președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.
banner damian anghel jpg
Anghel Damian, prima reacție după controversele stârnite de documentarul său despre cămătari: „Dacă ar putea, m-ar împușca direct la zid”
Regizorul și actorul Anghel Damian a publicat un mesaj amplu pe Instagram, în contextul valului de reacții negative și dezbateri generate de documentarul său despre cămătari.
proteste profesori 11 foto adevarul jpg
Val de greve și activitate blocată în instanțe și parchete din cauza noii Legi a salarizării unitare
Mai multe organizații sindicale afiliate Blocului Național Sindical au anunțat proteste și acțiuni de amploare față de proiectul noii Legi a salarizării unitare. Nemulțumirile vizează atât menținerea inechităților salariale, cât și riscul diminuării veniturilor.
masina politie jpeg
Crimă în familie la Piatra-Neamț. Un polițist a fost ucis chiar de fiul său
Un polițist din Piatra-Neamț a fost înjunghiat mortal de fiul său de 22 de ani, pe fondul unui conflict spontan. Tânărul a fost reținut, iar ancheta este în desfășurare.
Mihai Teodorescu INQUAM Photos Octav Ganea jpeg
Portul Constanţa va fi condus de un inginer agronom. Cine este noul director, Mihai Teodorescu
Portul Constanța, cea mai importantă poartă maritimă a României, va fi condus de Mihai Teodorescu. Numirea sa vine pe fondul unor discuţii legate atât de faptul că pregătirea sa de bază nu are nicio legătură cu domeniul maritim, cât şi de firma care a făcut selecţia candidaţilor.
Rosia Montană Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (259) JPG
Minele de aur de la Roșia Montană, naționalizate de comuniști în 1948
În 1948, perimetrul minier de la Roșia Montană a fost naționalizat, iar în următorii ani exploatarea a fost extinsă și intensificată în jurul masivului care adăpostea minele antice. Până atunci, din 1922, statul deținea o parte a perimetrului minier, iar numeroase galerii erau ale localnicilor.
google new york captura video google jpg
Google vrea să elibereze milioane de țânțari modificați în laborator. Proiectul este analizat de autoritățile americane
Compania Google a solicitat autorităților din Statele Unite permisiunea de a elibera până la 32 de milioane de țânțari sterilizați în statele California și Florida, în cadrul unui program care urmărește reducerea populațiilor de insecte ce transmit boli periculoase.