„...așa cum Alice trecuse dincolo de oglindă” – interviu cu Oltița CÎNTEC, curator al Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr Iași

Publicat în Dilema Veche nr. 911 din 23 – 29 septembrie 2021
„   așa cum Alice trecuse dincolo de oglindă” – interviu cu Oltița CÎNTEC, curator al Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr Iași jpeg

Ne-am obișnuit, încă de la prima ediție a FITPTI, cu o temă, cu un slogan. Ce propuneți anul acesta?

Curatorierea e un act creativ, înseamnă să imaginezi un concept în acord cu realitatea teatrală a momentului, căruia să îi dai conținut coerent prin selecție și arhitecturarea programului. Focusul actual al Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr Iași e „artă și tehnologie”, o temă care mă preocupă ca teatrolog de multă vreme și, iată, sub acțiunea pandemiei care ne-a obligat la teatru contactless, acum i-a venit timpul. Evidențiez tendințe care apropie două tipuri de creativitate umană – cea artistică și cea științifică/tehnologică –, prin utilizarea cu folos estetic a inteligenței artificiale (IA). Sînt proiecte, demersuri, cercetări de pionierat în această direcție, sînt inițiative demne de reflecție. La Praga, de pildă, în 2020, o echipă de cercetători de la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității Caroline și un grup de artiști de la Svanda Theatre au demarat THEaiTRE, pentru a marca centenarul lansării cuvîntului robot de către dramaturgul Karel Čapek. Au făcut-o foarte original, programînd un server să scrie o piesă de teatru care a fost pusă în scenă. Îl difuzăm în FITPTI, în premieră în România.

În cele zece zile alocate ediției a XIV-a reunim peste 300 de artiști din 11 țări (Austria, Canada, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, România, Spania), evoluînd în 20 de locații din oraș și din afara lui, peste 85 de reprezentații (indoor, outdoor, online, în eter) și peste 100 de evenimente (conferințe, lansări de carte, dezbateri, ateliere, expoziții etc.), cele mai multe în exclusivitate națională. Vom celebra centenarul Dürrenmatt (în colaborare cu Ambasada Elveției, Swiss Sponsorʼ Fund, Centrul Dürrenmatt din Neuchâtel, Catedra de Germanistică de la UAIC, DAAD) cu o expoziție de grafică a dramaturgului, lansări de carte (piese traduse în cadrul InterDramText coordonat de Dragoș Carasevici), spectacol-lectură, film documentar, o dezbatere academică privind receptarea operei sale teatrale în vestul și estul Europei.

Festivalul se adresează, după cum indică și titlul, publicului tînăr. De ce e nevoie de un eveniment specializat care să se adreseze țintit publicului tînăr?

Din postura de curator acord sintagmei „public tînăr“ un înțeles foarte larg, dincolo de determinările biologice, vizînd deschiderea culturală, curiozitatea, apetitul pentru experiențe artistice provocatoare, care trebuie conservat indiferent de vîrstă. FITPTI țintește un spectru foarte larg de public (de la preșcolari, școlari mici, adolescenți la tineri adulți, maturi, seniori), spectacole accesibilizate pentru persoane cu deficiențe de vedere și de auz, stradale – pentru cei care nu au obișnuința mersului la teatru sau nu au răgaz să o facă. De ce e nevoie? Pentru că fiecare dintre aceste evenimente așază în privitori elemente afective care-i modelează pe termen lung, care-i îmbogățesc ca nimic altceva. E o investiție în viitor.

Sîntem mereu înconjurați de ecrane: televizoare, panouri publicitare, monitoare de computer ori de laptop, tablete, telefoane mobile etc. Trăim într-o „ecranocrație”. Ce s-a schimbat, pentru spectatori, în relația cu scena?  

A mai intervenit un perete, al cincilea, pe lîngă cel invizibil care separă, prin oglinda scenei, sala de iluzia teatrală. Acest nou perete este display-ul prin intermediul căruia interacționăm remote cu artiștii. Regulile pandemice ne-au scos din săli și ne-au ținut acasă cu ochii îndreptați spre exilul digital al artei scenice. Cînd ceea ce priveam online era creat special pentru această manieră de redare, noul tip de emoție era provocator, oferea o experiență neobișnuită, un pas înainte în apropierea artei de new media. Există și creații, cele imersive, care ne trec dincolo de device-uri, așa cum Alice trecuse dincolo de oglindă. Instalațiile imersive (re)creează virtual realități alternative, a căror parte devenim și fizic, nu doar imaginar, în timpul „scufundării”. Sînt fabuloase, trebuie încercate, am fi retrograzi dacă le-am întoarce spatele.

Spre ce se îndreaptă teatrul în contextul acesta al democratizării accesului la noile tehnologii, la gadget-uri de realitate virtuală sau realitate augmentată?

E, dintr-o perspectivă, o digitalizare a umanului, cum scriam într-un studiu parte a unui volum colectiv pe care-l coordonez Fereastra către digital. Teatrul și noile tehnologii / Open New Tab. Theatre and new Technology. E un culoar care trebuie colonizat fără panici existențiale, e marca momentului istoric, nu-l putem ignora.

911 15 2 interviu oltita jpg jpeg

Mai e acesta teatru?

Da, e teatru, fără nici o îndoială. Teatrul clasic nu va dispărea, dar noile forme de agregare artistică vor cîștiga teren, vor fi remanente mai ales pentru generațiile care se alfabetizează electronic într-un ritm rapid. Și capacitățile noastre receptive se ajustează din mers. Preferăm fluxurile vizuale, plurifocalitatea, multitasking-ul, fragmentarismul și serialitatea, o dinamică filmică. E o realitate despre care vorbesc psihologii și pe care creatorii din zona teatrului trebuie să o aibă în atenție.

După un an de pandemie, în care publicul s-a obișnuit, de voie, de nevoie, să se uite la spectacole de teatru online, mai sînt dispuși spectatorii să vină într-o sală de teatru?

Da, indiscutabil! Redeschiderea sălilor de spectacole a fost o bucurie mutuală artiști-public, o evidență de care și autoritățile ar trebui să țină cont cînd impun tot felul de restricții ce arată fără echivoc dubla măsură, în defavoarea culturii. În toată țara, biletele la teatru se vînd ca pîinea caldă, se stă la coadă la unele! În FITPTI, deja multe sînt sold out. Înțelepți cum sîntem, cu ochii pe incidența COVID-19 și antrenați la adaptare, am pus în vînzare numai 50% din capacitatea sălilor, anticipînd că (probabil – și din păcate –, așa va fi pînă la debut de octombrie) vom coborî la această limită maximală impusă sanitar. Unii doresc teatru tradițional, alții vor experiențe multisenzoriale, dar lumea vrea la teatru.

Care sînt cele mai interesante evenimente programate la ediția de anul acesta?

Avem multe exclusivități naționale, e o coordonată pe care am mizat de fiecare dată și care a adus în premieră în România, numai la Iași, la FITPTI, artiști și trupe care și-au asigurat, prin ceea ce fac, un loc în antologii. Am avut, de pildă, Bread And Puppet Theatre, din SUA, marionete pe apă de la Hanoi, o avem acum pe Susanne Kennedy, deținătoarea celei mai prețioase distincții continentale de artele spectacolului, Premiul „Europa pentru Teatru – Realități teatrale“. Pînă la FITPTI 2021, nici un spectacol al ei n-a ajuns în România, acum prezentăm la Iași instalația imersivă I AM (VR), pe care a făcut-o cu Markus Selg, o coproducție Ultraworld Productions Berlin, Theater Commons Tokyo, Münchner Kammerspiele. E ceea ce esteticienii numesc artă postumană, un parcurs individual către propria identitate via ochelari VR, plecînd de la îndemnul oracolului din Delphi, „Cunoaște-te pe tine însuți”. Viitorul e al experiențelor imersive, al receptării senzoriale, kinestetice, viscerale, raționale, al dramaturgiei hypertext, dramaturgia Internetului, al fluctuației real-virtual. Teatrul nu mai este doar reprezentare, devine simulare a unor realități multiple.

Iată cu ce mai răsfăț publicul. Improbotics este un spectacol de improvizație moderată de IA. Piotr Mirowski (Marea Britanie) și Kory Mathewson (Canada) au imaginat formatul unei întîlniri pe Zoom difuzate în timp real pe YouTube, într-un setup care le îngăduie să adune actori din diverse țări pe același ecran într-un mediu virtual. Șapte artiști și A.L.Ex, forma de IA care alege temele de improvizație și care vine el însuși cu soluții de spontaneitate prin algoritmi de chatbots, combină original arta vie cu live-ul digital, cu streaming-ul în timp real (ce mai înseamnă în prezent liveness-ul?), artiștii și tehnicienii aflîndu-se pe meridiane diferite. Și ei sînt tot pentru prima oară în România, numai în FITPTI.

Vom avea roboți (Iris Robotics e partenerul nostru de nădejde) care cîntă, dansează, vor interacționa cu publicul și vor face selfie-uri cu doritorii. Vom fi, adică, în spiritul timpului!

Oltița Cîntec este doctor în Teatrologie, conferențiar univ. dr. la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, curator al FITPTI, director artistic al Teatrului „Luceafărul“ din Iași, președintă a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru România (AICT.RO); cea mai recentă lucrare a sa este volumul colectiv Fereastră către digital. Teatrul și noile tehnologii / Open New Tab. Theatre and new Technology (Editura Junimea, 2021).

a consemnat Matei MARTIN

945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ jpeg
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ
„Sînt un cititor vizual, produc imediat imagini în minte atunci cînd citesc un text care îmi place.”
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn  Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“ jpeg
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn. Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“
În lucrările în care poezia întîlnește tradiția ezoterică domină recursul la vechi tradiții din cultura iudaică, la mituri, legende și tratate de magie medievală.
Evenimentul Anselm Kiefer: Pentru Celan jpeg
Evenimentul Anselm Kiefer: Pentru Celan
Între pînzele gigantice, distanțele sînt de asemenea enorme și, de aceea, senzația inițială e una de confruntare cu o experiență unică.
Despre pasiunea cititului – Franco MORETTI în dialog cu Alessandro BARICCO jpeg
Despre pasiunea cititului – Franco MORETTI în dialog cu Alessandro BARICCO
„Am citit odată o definiție foarte elegantă a plăcerii de a citi: o pasiune calmă.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.