Unde ne sînt intelectualii?

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Wolf Lepenies, fost rector al celebrului Wissenschaftskolleg - Institutul pentru Studii Avansate din Berlin -, este laureatul din acest an al Premiului P─âcii, acordat de Asocia┼úia Librarilor Germani ca ├«n fiecare toamn─â, cu prilejul Salonului Interna┼úional de Carte de la Frankfurt pe Main. Elogiul ├«l va rosti, ├«n incinta istoricei Paulskirche, filozoful rom├ón Andrei Ple┼ču. Ceremonia decern─ârii premiului reprezint─â punctul culminant al Salonului de Carte ┼či ea este transmis─â ├«n direct de posturile publice de televiziune din Germania. ├Än curs de apari┼úie la Editura Hanser se afl─â o nou─â carte a lui Wolf Lepenies. Volumul duce mai departe reflec┼úiile asupra rolului intelectualilor ├«n societate, tem─â abordat─â ┼či ├«n c├«teva din scrierile anterioare ale ilustrului istoric ┼či sociolog german. Revista lunar─â de cultur─â politic─â Cicero, o publica┼úie la care colaboreaz─â personalit─â┼úi de prim─â m─ârime ale vie┼úii politice ┼či intelectuale din Germania, ├«n cadrul ciclului "Viziuni pentru Europa", reproduce fragmentul din cartea lui Wolf Lepenies, pe care l-am citit ┼či citat fragmentar, glos├«ndu-l pe alocuri, pentru cititorii Dilemei vechi. Se poveste┼čte c─â Jean Monnet, arhitectul vizionar al actualei Uniuni Europene, la origine o prozaic─â Uniune a C─ârbunelui ┼či O┼úelului, ar fi m─ârturisit, prea t├«rziu dup─â cum se vede, c─â dac─â ar fi s─â reia construc┼úia de la cap─ât ar ├«ncepe cu cultura. Prea t├«rziu fiindc─â, dup─â ce ├«n perioada imediat urm─âtoare pr─âbu┼čirii Cortinei de Fier intelectualii s-au angajat cu trup ┼či suflet ├«n via┼úa Cet─â┼úii, mai cu seam─â ├«n Ungaria, Polonia ┼či Cehia, nu liber-cuget─âtorii, ci birocra┼úii de la Bruxelles au acum ultimul cuv├«nt de spus. Cum de s-a ajuns aici? Povestea nu este at├«t lung─â, c├«t dezam─âgitoare... Wolf Lepenies o deap─ân─â c├«nd pe scurt, c├«nd pe ├«ndelete, ├«n eseul intitulat Pr─âbu┼čirea Europei Centrale, publicat ├«n revista lunar─â de cultur─â politic─â Cicero. L-am citit av├«nd ┼či o experien┼ú─â est- ┼či central european─â. Mitteleuropa este un spa┼úiu mitologic ale c─ârui frontiere s├«nt la fel de incerte, pe c├«t s├«nt de controversate defini┼úiile care au fost date ┼či unui a┼ča-zis spiritu loci, una dintre ele, demn─â de luat ├«n seam─â, fiind urm─âtoarea: o regiune ├«n care romantismul ┼či barocul au avut efecte mai durabile dec├«t iluminismul, cu precizarea c─â suprema┼úia catolicismului a fost resim┼úit─â ca o fr├«n─â pus─â modernit─â┼úii. Credin┼úa ├«n for┼úa ideilor ┼či ├«n eficien┼úa culturii s-ar mai putea ad─âuga la alte caracteristici pe care autorul eseului le trece ├«n revist─â. Din perspectiv─â identitar─â, relevant─â este pseudo-defini┼úia a┼ča-zisului Homo europaeus, ca fiind cea mai reu┼čit─â variant─â a lui homo sapiens, constatare dedus─â din clasific─ârile lui Carl von Linn├ę. Acestui homo europaeus "├«i atribuia savantul suedez, din epoca Luminilor, cel pu┼úin trei calit─â┼úi: levis, argutus, inventor, pe care Wolf Lepenies le citeaz─â de altfel la ├«nceputul eseului s─âu. Europeanul ar fi agil, clarv─âz─âtor ┼či inventiv, calit─â┼úi care ar corespunde mai degrab─â savantului, eruditului, artistului dec├«t unui zoon politikon. ┼×i totu┼či, politica i-a tentat dintotdeauna pe intelectuali... Lunga list─â a intelectualilor victime ale coliziunii dintre moral─â, politic─â ┼či adev─âr ar putea fi deschis─â de Socrate - detaliu pe care textul eseului nu-l pomene┼čte ├«ns─â. Idealul European, Uniunea Statelor Europene sau ├«n forma actual─â ┼či viitoare - Uniunea European─â - este o medalie cu dou─â fe┼úe. ├Äng─âduit─â fie-ne, pe marginea textului, o compara┼úie: pajura le-ar putea sugera scepticilor ambi┼úiile imperiale, iar capul - idealurile ├«nalte. Istoria idealului european este prezentat─â ├«n crochiu ┼či completat─â prin c├«teva trimiteri ├«ntre care ┼či una la Marx, care credea c─â idealul se blameaz─â c├«nd scade interesul fa┼ú─â de realizarea lui. Dar - deduce autorul eseului - situa┼úia invers─â nu este mai pu┼úin valabil─â: idealul p─âle┼čte de├«ndat─â ce interesele, pe care le reprezint─â, au fost atinse. C─â idealul european este legat de valori morale distincte este un fapt indiscutabil; c─â promotorii acestor valori nu pot fi dec├«t intelectualii pare de la sine ├«n┼úeles, pornind deja de la pomenitul exemplu al lui Socrate. Wolf Lepenies se opre┼čte asupra componentelor morale ale idealului european, aduc├«nd ├«n discu┼úie dezam─âgirea lui Julien Benda, autorul ├«ntre altele al volumului Tr─âdarea intelectualilor despre care recent, un text ap─ârut ├«n cotidianul Die Welt, afirma c─â ar fi "mai actual ca oric├«nd". La vremea lui, Benda depl├«ngea slabul angajament al intelectualilor ├«n Liga Na┼úiunilor dup─â primul r─âzboi mondial, uit├«nd ├«ns─â c─â aceasta, ca ┼či Na┼úiunile Unite, avea mai mare nevoie de func┼úionari loiali ┼či de buni administratori dec├«t de intelectuali. Situa┼úia nu este cu mult diferit─â ├«n zilele noastre. Ce le mai r─âm├«ne intelectualilor de f─âcut? ├Än lupta pentru respectarea drepturilor omului ei pot ┼či azi ob┼úine victorii; nu ├«ns─â ├«n necesara majorare (sau poate totu┼či nu) a taxei pe valoarea ad─âugat─â, constat─â nu f─âr─â ironie autorul. Pentru ca s─â func┼úioneze bine, Europa nu ar mai avea nevoie dec├«t de ├«nal┼úi func┼úionari, deduce nu f─âr─â am─âr─âciune, ├«n subtext, Wolf Lepenies, pornind de la o observa┼úie apar┼úin├«ndu-i lui Jacob Burkhardt. ┼×i a┼ča se face c─â de facto, azi, Bruxelles-ul nu mai reprezint─â dec├«t o Europ─â a exper┼úilor ┼či lobby-i┼čtilor ┼či nu una a intelectualilor. Unde au r─âmas ace┼čtia? De┼či ├«ntrebarea sun─â ca bine cunoscutul refren al lui Villon despre z─âpezile de alt─âdat─â, r─âspunsul exist─â: intelectualii s-au pierdut pe drumul istoriei recente ┼či imediate. Europa risc─â acum s─â-┼či piard─â ┼či una dintre comorile ei cele mai de pre┼ú, atunci c├«nd unificarea politic─â ┼či economic─â se va fi ├«mplinit, ┼či anume: diversitatea ei cultural─â. ┼×i ce s-a ├«nt├«mplat cu intelectualii r─âma┼či pe drum? Din morali┼čti, unii dintre ei au devenit func┼úionari ai serviciilor publice. Concomitent cu aceast─â "dezertare", fantoma na┼úionalismului agresiv a reap─ârut. Intelectualii Europei Centrale ┼či-au conservat con┼čtiin┼úa statutului lor special ├«n societate. ├Än ┼ú─âri supuse de-a lungul istoriei unor hegemonii schimb─âtoare, credin┼úa ├«n for┼úa ideilor ┼či a eficien┼úei culturii a r─âmas puternic─â, iar spiritualitatea a stat mai degrab─â sub semnul ironiei dec├«t al patosului - constat─â Wolf Lepenies ad─âug├«nd ├«nc─â o precizare demn─â de re┼úinut: utopia nu a ├«nsemnat ├«n acest spa┼úiu central-european at├«t o form─â de evaziune din real, c├«t ├«ncercarea determinat─â de datele concrete ale realului de a crea o alt─â realitate, superioar─â prin for┼úa g├«ndirii ┼či puterea cuv├«ntului. Gy├Ârgy Konrad considera c─â Europa e un continent verbal ┼či a┼č ad─âuga aici c─â, de┼či Rom├ónia, geografic vorbind, nu se ├«nscrie ├«ntru totul ├«n frontierele ┼či a┼ča difuze ale Europei Centrale, ea satisface criteriile verbale ale identit─â┼úii central-europene. ├Än aceste ┼úinuturi, dragostea ┼či pl─âcerile culinare, politica ┼či literatura erau mai ├«mp─ânate cu citate ┼či analize intelectuale dec├«t oriunde altundeva - crede Wolf Lepenies - o ├«ntreag─â bibliotec─â atest─â juste┼úea acestei impresii. Entuziasmul de care Europa s-a sim┼úit cuprins─â dup─â pr─âbu┼čirea Cortinei de Fier s-a datorat ┼či intelectualilor, nu ├«n ultim─â instan┼ú─â tocmai acelora din ┼ú─ârile foste membre ale Pactului de la Var┼čovia. Un asemenea climat politic, determinat de intelectuali de talia unui Gy├Ârgy Konrad, Vaclav Havel, Milan Kundera, Bronislaw Geremek, Adam Michnik, nu a mai domnit ├«n Europa de pe vremea procesului Dreyfuss, remarc─â Wolf Lepenies, pomenindu-l ┼či pe Tocqueville, a c─ârui viziune p─ârea s─â fi devenit realitate: intelectualii au pus m├«na pe putere. Mai mult ├«nc─â, ├«n aceast─â prim─â faz─â a istoriei postcomuniste a avut loc o victorie a culturii ├«mpotriva puterii - credea Amos Elon, coment├«nd revolu┼úia de catifea din Cehoslovacia. Nu au fost Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Doina Cornea, Ana Blandiana, Andrei Ple┼ču, Radu Filipescu (pentru a nu cita dec├«t cele mai cunoscute nume) figurile de pror─â ale primei perioade a tranzi┼úiei, nu lipsit─â de dramatism? Vocea lor s-a f─âcut auzit─â mult dincolo de hotarele ┼ú─ârii, atribuindu-li-se ├«n Occident, ├«ntre altele, ┼či calitatea de a fi fost "con┼čtiin┼úele morale" ale Rom├óniei... Episodul revenirii intelectualului ├«n postura de erou pe scena politic─â a Europei Centrale (┼či a celeia de r─âs─ârit m─â simt tentat─â s─â adaug, citind eseul) a fost scurt, cultura neput├«nd suplini, pe termen lung, politica. Eroul s-a transformat ├«n negociator - scrie Wolf Lepenies, ├«ntreb├«ndu-se dac─â ├«n viitor nu cumva pe continent se vor ciocni dou─â culturi politice diferite: cea a morali┼čtilor, f─âr─â prea mare experien┼ú─â a R─âs─âritului, cea a exper┼úilor, f─âr─â un prea mare interes fa┼ú─â de chestiunile morale ale Apusului. ├Äntr-un discurs sus┼úinut la Harvard University, Alexander Soljeni┼ú├«n, citat de Lepenies, avertiza, ├«nc─â din 1978, popoarele Europei de r─âs─ârit ┼či centrale s─â nu imite mecanic Occidentul ┼či s─â continue ├«n libertate tradi┼úia care-i atribuia moralistului public, alias intelectualului, un rol central ├«n societate. N-a fost s─â fie a┼ča. Procesul ├«nsu┼či al ader─ârii ┼ú─ârilor central ┼či est-europene la Uniunea European─â a modificat datele problemei. Dac─â ├«nainte de 1989 trebuia s─â cite┼čti romane, poezii ┼či drame pentru a ├«n┼úelege ce s-a petrecut ├«n estul continentului, literatura fiind prin ea ├«ns─â┼či un acquis commun, la sf├«r┼čitul secolului XX (┼či ├«nceputul mileniului trei, am putea completa ideea), cele 80 de mii de pagini ale acquis-ului comunitar, redactat de autori anonimi de la Bruxelles, au devenit lectura obligatorie a Estului ┼či Vestului... - relev─â Wolf Lepenies, renun┼ú├«nd el ├«nsu┼či la patos ├«n favoarea ironiei. Dac─â odat─â cu extinderea Uniunii Europene antiteza dintre politic─â ┼či cultur─â ┼či-a pierdut caracterul exploziv, vigilen┼úa r─âm├«ne recomandabil─â. Eseul se ├«ncheie cu o trimitere plin─â de t├«lc la spusele vicepre┼čedintelui american Dan Quayle despre prefacerile din Europa central─â ┼či de est, potrivit c─ârora ele ar fi ireversibile. Dar imediat urmeaz─â nelini┼čtitoarea precizare: "situa┼úia se poate totu┼či schimba de la un minut la cel─âlalt".

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.