Revoluție de un portocaliu palid " la Chișin─âu

Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Rezultatele alegerilor legislative din 5 aprilie 2009 au fost de a┼ča natur─â ├«nc├«t, simultan, puteau mul┼úumi ┼či nemul┼úumi pe toat─â lumea. Cine ar fi b─ânuit ├«n seara acelei zile, c├«nd s-au prezentat primele exit poll-uri, c─â Republica Moldova va ajunge pe breaking news la marile agen┼úii de pres─â (unde nu a mai fost de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90)? Nu-i un paradox: tocmai aceast─â ubicuitate a binelui ┼či r─âului e caracteristic─â pentru ce se ├«nt├«mpl─â, (geo)politic ┼či social, ├«n (┼či cu) Republica Moldova. Partidul Comuni┼čtilor a ob┼úinut victoria, cu 49,48% din voturi ┼či cu un loc mai pu┼úin dec├«t era necesar ├«n Parlament, pentru a impune viitorul pre┼čedinte (60 de mandate, ├«n loc de 61). Aceasta era vestea rea pentru tab─âra pro-european─â (┼či par┼úial pro-rom├óneasc─â). Vestea bun─â era, totu┼či, c─â trei partide de opozi┼úie (Partidul Liberal: 13,14% voturi " 15 mandate; Partidul Liberal Democrat: 12,43% "15; Alian┼úa Moldova Noastr─â: 9,77% " 11) au intrat ├«n Parlament " unde, teoretic, au 41 de locuri, dac─â aparenta concordie dintre liderii lor nu se va sparge (cum s-a mai ├«nt├«mplat ├«n istoria opozi┼úiei locale), dup─â inaugurarea sesiunii parlamentare. Facebook & Twitter versus poli┼úia Noaptea de 5-6 aprilie 2009 a fost una agitat─â la Chi┼čin─âu: asocia┼úii ┼či ONG-uri au lansat ├«n blogosfer─â ideea unor manifesta┼úii de protest fa┼ú─â de cea de-a treia victorie consecutiv─â a comuni┼čtilor. Re┼úine┼úi rolul major jucat de Internet ┼či telefonia mobil─â ├«n realizarea acestei fibrila┼úii protestatare " Owen Matthews, corespondentul Newsweek la Moscova, are dreptate subliniind impactul re┼úelelor gen Facebook sau Twitter ├«n acea noapte ┼či urm─âtoarea (O. M., "Fading to Black", ├«n Newsweek, 20 aprilie 2009). Acest entuziasm explic─â acumularea de participan┼úi (┼či, ├«n parte, radicalizarea cererilor) la mitingul (de doliu na┼úional " dup─â formula opozi┼úiei) care a ├«nceput ├«n Pia┼úa Marii Adun─âri Na┼úionale spre sf├«r┼čitul dimine┼úii de 6 aprilie. Aici, Vlad Filat, Dorin Chirtoac─â ┼či Serafim Urechean (liderii opozi┼úiei) au pus sub semnul dubiului rezultatele alegerilor " firesc, date fiind disfunc┼úionalit─â┼úile ├«n organizare ┼či seria de incorectitudini semnalate ├«n sec┼úii. Totodat─â, ei ┼či al┼úi lideri i-au chemat pe participan┼úi la o continuare a protestului, a doua zi, pe 7 aprilie. Dar este, din p─âcate, probabil ca ├«n cursul acelei nop┼úi de 6 spre 7 aprilie sistemul Voronin s─â-┼či fi pus la punct propriul plan de contraatac " nu ├«n sensul pacific─ârii manifesta┼úiei, ci ├«n sensul redirec┼úion─ârii ei, astfel ├«nc├«t tulbur─ârile s─â conduc─â la o victimizare a puterii. A doua zi (mar┼úi, 7 aprilie), cel pu┼úin dou─â curente de ac┼úiune se intersectau ├«n acest protest: (i) unul legat de legenda Pie┼úei Universit─â┼úii ÔÇÖ90 din Bucure┼čti; faptul c─â, ├«n 2002 sau ├«n 2009, studen┼úii din Chi┼čin─âu au c├«ntat f─âr─â ezitare "Imnul golanilor", ├«n lupta lor cu sistemul voroninian, nu-i o ├«nt├«mplare. Al doilea curent, complementar, (ii) miza pe legenda est-european─â a revolu┼úiilor colorate, de rezonan┼ú─â ├«n opozi┼úiile din statele post-sovietice. Ulterior, vicepre┼čedintele Dumei ruse, Serghei Markov, avea s─â spun─â: "┼čla Chi┼čin─âu┼ú e o ├«ncercare de ├«nf─âptuire a unei lovituri de stat portocalii". "Revolu┼úie" sau "lovitur─â de stat" " nuan┼úa depinde de tab─âra dinspre care vine aprecierea. Dar ├«n privin┼úa culorii toat─â lumea e de acord. Pe acest fond, manifesta┼úia din 7 aprilie a ├«nceput pa┼čnic ┼či treptat a adunat ├«n Pia┼úa MAN cca 30.000 de participan┼úi. Rapid, situa┼úia a sc─âpat de sub control, cu at├«t mai mult cu c├«t nici un partid anume nu organizase protestele. Primele obiecte aruncate ├«n cl─âdirile oficiale din pia┼ú─â au fost ou─âle; cur├«nd au ap─ârut pietrele. Pe fondul unei pasivit─â┼úi inexplicabile a poli┼úiei (premeditat─â?), unii protestatari " c├«teva zeci " au trecut la devastarea Parlamentului ┼či a sediului Pre┼čedin┼úiei (├«n care au intrat u┼čor, dup─â ora 14). Ciocnirile cu jandarmii (pu┼úini ┼či total nepreg─âti┼úi) au degenerat, iar dup─â-amiaz─â Parlamentul a fost incendiat " ┼či pompierii vor interveni agale. Repetat, liderii opozi┼úiei au cerut calmarea spiritelor " ┼či tot ei au acreditat, ├«n 7 aprilie, ideea existen┼úei unor provocatori ├«n pia┼ú─â. ├Än tot acest timp, televiziunile ┼či posturile de radio apropiate puterii ┼či-au urmat programul obi┼čnuit ┼či au prezentat numai varianta guvernamental─â asupra evenimentelor. Provocatorul de serviciu: Rom├ónia Faptul c─â manifestan┼úii au arborat steagul UE ┼či cel rom├ónesc pe cl─âdirea Parlamentului avea s─â canalizeze reac┼úia oficialit─â┼úilor: din 7 aprilie, Vl. Voronin ┼či pre┼čedintele Parlamentului, Marian Lupu, au glosat consistent pe tema amestecului Rom├óniei (ca agent provocator) ├«n aceste "atentate la simbolurile de stat" ┼či "├«ncercare de lovitur─â de stat". Ambasadorilor acredita┼úi la Chi┼čin─âu, Voronin le va spune c─â "din Rom├ónia au venit patru autobuze cu tineri" contestatari. Mesajele de implicare a Rom├óniei au fost preluate, ca ecou, de parlamentari din Duma Rusiei, care (pe 7, 8 ┼či 9 aprilie) se vor exprima identic. ├Än cursul serii de 7 aprilie, pre┼čedintele Voronin a fost sunat de pre┼čedintele rus Medvedev " care ┼či-a exprimat preocuparea (!) ┼či a f─âcut apel "la reglementarea pa┼čnic─â ┼či rapid─â a situa┼úiei" (depe┼č─â AFP, seara de 7 aprilie a.c.). Rezultatele s-au v─âzut. ├Än 7 ┼či 8 aprilie, sute de persoane (majoritatea, studen┼úi afla┼úi la studii ├«n Rom├ónia) au fost ├«ntoarse de la grani┼ú─â. ├Än seara de 7 aprilie, gr─ânicerii moldoveni au informat (verbal!) autorit─â┼úile rom├óne c─â v─âmile din jude┼úele Ia┼či, Vaslui ┼či Gala┼úi s├«nt ├«nchise. ├Än paralel, poli┼úia ┼či jandarmeria au intervenit ├«n for┼ú─â: 193 de tineri (majoritatea studen┼úi), dintre care 8 minori, au fost re┼úinu┼úi ├«n acea noapte (┼či al┼úii p├«n─â la cca 300 ├«n urm─âtoarea zi). Tinerii au fost ridica┼úi din strad─â de persoane ├«mbr─âcate civil (!), iar anchetele au fost extrem de dure. Media independent─â vorbe┼čte despre doi mor┼úi identifica┼úi (sau trei, dup─â alte surse). Violen┼úele n-au ocolit jurnali┼čtii locali (v. cazul Nataliei Morar), iar jurnali┼čtii din Rom├ónia au fost expulza┼úi. Una dintre enigmele acestei crize r─âm├«ne prezen┼úa ├«n perimetru a mai multor ma┼čini cu num─âr de ├«nmatriculare dublu (de Chi┼čin─âu ┼či de Tiraspol) " ceea ce ar conduce la ideea implic─ârii unor structuri din Transnistria ├«n aceste tulbur─âri. ├Än cursul dimine┼úii de 8 aprilie, agen┼úia Ria Novosti anun┼úa, cit├«ndu-l pe Vl. Voronin, c─â ambasadorului Rom├óniei la Chi┼čin─âu, Filip Teodorescu, i s-a cerut s─â p─âr─âseasc─â ├«n 24 de ore teritoriul R. Moldova. Ministerul de Externe local detalia ulterior c─â statutul de persona non grata se extindea ┼či asupra consilierului diplomatic Ion Gaborean. ├Äntr-o declara┼úie de pres─â, Vl. Voronin argumenta: "Rom├ónia e implicat─â ├«n toate aceste procese, ├«ns─â r─âbdarea are limitele ei. (...) Revoltele au fost planificate ┼či pl─âtite de sponsori. Unul dintre ei, omul de afaceri Gabriel Stati a fugit, tem├«ndu-se de urm─âri". Dar tot Voronin preciza, suspect de optimist, c─â "rela┼úiile cu Rom├ónia nu vor fi afectate. Republica Moldova este deschis─â ├«n continuare pentru dezvoltarea rela┼úiilor bilaterale" (!). Ca pa┼či (?) ├«n direc┼úia acestei "dezvolt─âri", regimul Voronin a trecut pe 8 aprilie la (re)introducerea regimului de vize pentru cet─â┼úenii rom├óni (la pre┼úul de 35 de euro/viz─â). Comisia European─â s-a autosesizat: R. Moldova ├«nc─âlca flagrant acordul (├«n vigoare) privind facilitarea liberei circula┼úii pentru cet─â┼úenii UE (y compris rom├óni). Pe 9 aprilie, oficialii UE au cerut R. Moldova s─â ia m─âsuri concrete pentru normalizarea rela┼úiilor cu Bucure┼čtiul. Ecoul acestor sugestii este cvasi-nul. Chi┼čin─âul nu e impresionat de mesajele bruxelles-eze. ├Än lipsa unei dorin┼úe reale a regimului Voronin de a se apropia de UE, Bruxelles-ul sau Bucure┼čtiul au pu┼úine p├«rghii prin care s─â influen┼úeze normalizarea comportamentului politic al R. Moldova. Un risc pentru Rom├ónia, un test pentru Occident ├Än cursul dimine┼úii de 10 aprilie a.c., ├«ntr-o discu┼úie cu ministrul rom├ón de Externe, l-am ├«ntrebat dac─â exist─â riscul ca parteneri ai no┼čtri din UE sau NATO s─â cread─â fie ┼či fragmente din retorica lui Voronin referitoare la amestecul ilicit al Rom├óniei ├«n evenimentele de la Chi┼čin─âu. Cum m─â temeam, dl Diaconescu a confirmat. ├Än opinia mea, aceasta este principala provocare ap─ârut─â ├«n fa┼úa Rom├óniei, dup─â criza de la Chi┼čin─âu. Bucure┼čtiul nu trebuie s─â fie preocupat de soarta sistemului Voronin. Pe termen mediu, acesta va pierde oricum " istoria recent─â a tuturor regimurilor post-comuniste europene arat─â c─â, odat─â pierdut sprijinul tineretului, urmeaz─â scaden┼úa politic─â. Deci, ceasul tic─âie pentru sistemul Voronin. ├Än schimb, Rom├ónia trebuie s─â fie preocupat─â de ecoul pe care criza de la Chi┼čin─âu l-a avut la Moscova. Deputa┼úii ru┼či au preluat din mers teza voroninian─â a amestecului rom├ónesc (┼či occidental) ├«n cele petrecute ├«n Pia┼úa MAN. Pe fondul rela┼úiilor mai cur├«nd reci rom├óno-ruse, inculparea Rom├óniei nu trebuie s─â surprind─â. Dar este de datoria noastr─â (ca ┼či a lui Voronin!) s─â ne ├«ntreb─âm de ce (aproape) aceia┼či membri ai Dumei ruse care luau ap─ârarea Transnistriei ├«n raport cu R. Moldova, acum au s─ârit ├«n ap─ârarea R. Moldova ├«n raport cu Rom├ónia! ┼×i, mai ales, Rom├ónia trebuie s─â fie atent─â ca aceste mesaje s─â nu-┼či g─âseasc─â creduli ├«n r├«ndul ┼ú─ârilor membre UE & NATO. Aceste acuze, reluate periodic " cu o amploare sporit─â prin pozi┼úionarea Rusiei ├«n spatele regimului de la Chi┼čin─âu " ne pot aduce reale daune de credibilitate ├«n viitorul apropiat. Acest demers rom├ónesc de insistare pe propria versiune este cu at├«t mai legitim cu c├«t reac┼úia UE, ├«n cazul acestei crize, a fost modest─â (s-ar putea g─âsi ┼či al┼úi termeni: The Economist o nume┼čte ca fiind "f─âr─â coloan─â vertebral─â" " "Protests in Moldova and Georgia. Street scenes", ├«n The Economist, 18 aprilie 2009). Aceast─â "modestie" era previzibil─â: pe 7 mai a.c., la Praga urmeaz─â s─â fie lansat─â politica estic─â a Uniunii Europene, drept care un conflict cu autorit─â┼úile R. Moldova era neindicat pentru Bruxelles. Nu-i exclus ca ┼či sistemul Voronin s─â fi mizat pe acest lucru. Oricum, va fi ├«n avantajul Rom├óniei dac─â, pentru prima dat─â ├«n scurta sa istorie de membru al UE, ea nu ar mai prelua mimetic mesaje de la Bruxelles, ci ar persevera ├«n a-i sugera Bruxelles-ului care-i interpretarea apropiat─â de realitate a celor ce se petrec ├«n Republica Moldova. Mingea este ├«n terenul nostru. (fragmente din volumul Geopolitica Matrio┼čk─âi. Rusia post-sovietic─â ├«n noua ordine mondial─â, ce va ap─ârea ├«n iunie la Editura Curtea Veche)

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?