Modelul francez ÔÇô facultatea de jurnalism, o formare continu─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 572 din 29 ianuarie - 4 februarie 2015
Modelul francez ÔÇô facultatea de jurnalism, o formare continu─â? jpeg

Motto: ÔÇ×Jurnali┼čti,  doar calitatea v─â va mai salva...!ÔÇť   (din discursul unui jurnalist-militant la congresul Sindicatului Na┼úional al Jurnali┼čtilor, Fran┼úa, octombrie 2014, Val Joly)  

├Än concep┼úia camusian─â a duratei, a┼ča cum transpare dintr-o relectur─â de maturitate a romanului

, singura decizie potrivit─â legat─â de utilizarea cu parcimonie, ├«n absolut, a timpului care a mai r─âmas, este cea care te oblig─â la o ac┼úiune care, din punct de vedere strict personal, reprezint─â o ruptur─â de sistem. Revolta existen┼úialist─â, cea care i-a adus Premiul Nobel pentru literatur─â, ├«n 1957, este de fapt cea care mi┼čc─â universuri at├«t ├«n noi, c├«t ┼či ├«n lumea din care facem parte.

Ceea ce se ┼čtie mai pu┼úin despre Albert Camus este faptul c─â a fost ┼či un foarte bun jurnalist. Pentru el, jurnalismul era cea mai frumoas─â meserie din lume. Iar exemplul doctorului Rieux a fost exemplul s─âu: de┼či credem uneori c─â lucrurile se pot termina ├«ntr-un singur fel, c─â problemele pot avea o singur─â solu┼úie, sub puterea vremurilor, a datelor pe care le colec┼úion─âm, a experien┼úelor prin care trecem, a percep┼úiilor pe care le travers─âm ┼či a oamenilor pe care ├«i intersect─âm, adeseori, pentru a nu ÔÇ×muriÔÇť, la propriu sau la figurat, lu─âm decizii care nu au nimic de-a face cu hot─âr├«rea noastr─â ini┼úial─â. S├«nt decizii extraordinare, care ne schimb─â via┼úa, dar care schimb─â ┼či vie┼úile celor care ├«n acel moment ne s├«nt aproape. 

La o alt─â scar─â existen┼úial─â, a secolului nostru, ├«n anul ├«n care se ├«mplinesc, iat─â, 55 de ani de la dispari┼úia, ├«ntr-un accident de ma┼čin─â, a lui Albert Camus, dac─â ├«ntr-o zi de vineri, ├«n c├«teva s─âli de curs ale Facult─â┼úii de Jurnalism din Cluj, ├«n b─ânci se afl─â profesori eminen┼úi de jurnalism din Rom├ónia, dar ┼či din str─âin─âtate, sau ziari┼čti cu ani de vechime ┼či deja cu renume, tot din Rom├ónia ┼či din str─âin─âtate, ├«nseamn─â c─â ace┼čtia nu au ce face? Nicidecum, ├«nseamn─â c─â ace┼čtia au priceput c─â jurnalismul nu este un domeniu, o meserie ├«n care ceea ce ai ├«nv─â┼úat c├«ndva este liter─â de lege, ca ├«n contabilitate, de exemplu; ci este o art─â precis─â, dar care evolueaz─â odat─â cu competen┼úele informatice, cu inven┼úiile din domeniu, ├«n func┼úie de cheful cititorului ┼či obiceiurile sale de lectur─â, ┼či este o meserie, da, ├«n care singura ┼čans─â de a-┼úi mai p─âstra at├«t postul, c├«t ┼či credibilitatea este s─â po┼úi evolua f─âr─â s─â ui┼úi c─â bazele trebuie s─â r─âm├«n─â puncte de reper. 

Greu de acceptat ┼či greu de pus ├«n practic─â. Totu┼či, o realitate de mai mult timp ├«n Occident, at├«t ├«n domeniul mai larg al form─ârii profesionale, c├«t ┼či ├«n cel restr├«ns al jurnalismului. Fran┼úa este, din acest punct de vedere, ├«n avans fa┼ú─â de multe state europene, dar nu ├«naintea Statelor Unite ale Americii. 

┼×coala nu este doar un

pentru orice adolescent, ci o trecere spre maturitate, o cale spre diversificare, un moft divin pentru orice individ. C─â vorbim de persoane care au 17 ani sau c─â este vorba de redactori-┼čef cu experien┼ú─â. Nimeni nu este at├«t de performant ┼či de multilateral dezvoltat, de robot care ┼čtie s─â fac─â tot, ├«nc├«t s─â poat─â spune ÔÇ×┼čtiu totÔÇť: ┼čtiu s─â filmez ┼či s─â postez un film, cu Bambuser sau pe YouTube; ┼čtiu s─â implementez un plan social; ┼čtiu s─â scriu pentru web; ┼čtiu s─â folosesc un iPhone. Oric├«t de ridicol ar p─ârea, cu to┼úii am ├«nv─â┼úat la un moment dat s─â facem aceste lucruri, am avut de ales ├«ntre a ne adapta sau a muri, la figurat, iar genera┼úia noastr─â, a celor care ast─âzi avem ├«ntre 35-45 de ani, are de ÔÇ×muncitÔÇť dublu. 

Voi explica de ce. ├Än jurnalismul de azi convie┼úuiesc, de bine, de r─âu, trei genera┼úii. Jurnali┼čtii care au acum spre 60 de ani ┼či care, de┼či total paraleli cu Internetul, refuz─â, din diverse motive, at├«t s─â evolueze, s─â ├«nve┼úe, c├«t ┼či s─â permit─â noilor genera┼úii ÔÇô nou─â, copiilor lor, practic ÔÇô s─â ├«i ├«nlocuim. Tinerii jurnali┼čti, care debarc─â ├«n breasl─â cu foarte multe cuno┼čtin┼úe informatice, limbi str─âine cunoscute, tupeu, bani, practic m─âtur─â din calea lor absolut orice alt─â competen┼ú─â jurnalistic─â ┼úin├«nd de talent sau experien┼ú─â, doar pentru c─â nu ┼úine pasul cu ei. ┼×i noi, cei care, la mijloc ├«ntre aceste dou─â tipuri de ├«nc─âp─â┼ú├«na┼úi notorii, ├«ncerc─âm s─â ne facem un loc sub soare ├«ntre dou─â oceane de egoism. Noi avem experien┼úa, uneori ┼či talentul, renumele, dac─â dori┼úi, ├«ns─â trebuie s─â ├«nv─â┼ú─âm de la ambele categorii genera┼úionale: de la cei mai ├«n v├«rst─â ÔÇô ├«n┼úelepciunea, de la cei mai tineri ÔÇô toate mi┼čma┼čurile moderne care ne lipsesc pentru a fi ├«n top. 

Vestea proast─â este c─â, dac─â nu o vom face, vom fi rapid da┼úi la o parte. Vestea bun─â este c─â avem capacitatea de a ├«nv─â┼úa, rapid, ce ne lipse┼čte, merg├«nd, accept├«nd s─â ne ├«ntoarcem pe b─âncile ┼čcolii. 

Aceasta ar fi, pe scurt, ceea ce voi ├«ncerca s─â demonstrez ├«n urm─âtoarele r├«nduri: c─â Occidentul a ├«n┼úeles paradigma transform─ârilor continue, indispensabile adapt─ârii jurnalistului modern la realit─â┼úile contemporane (sciziune print/web, noile practici ale jurnalismului, noile forme de scriitur─â, noile societ─â┼úi de jurnali┼čti, noul gen de

etc). ├Än timp ce Rom├ónia ├«nc─â se mai love┼čte de idei preconcepute, gen: ÔÇ×La ce bun s─â mai fac ┼čcoal─â? ┼×tiu tot.ÔÇť 

Dac─â e┼čti cu adev─ârat jurnalist, te ├«ntorci la jurnalism 

Jurnalismul este un microb. Odat─â ce ai avut un prim contact cu el, nu mai scapi practic niciodat─â. Chiar dac─â nu e┼čti bolnav ├«n permanen┼ú─â, e┼čti contaminat ┼či virusul este acolo, latent. Pe m─âsur─â ce ├«┼úi construie┼čti cariera profesional─â, capcanele vie┼úii te pot determina s─â p─âr─âse┼čti for┼úat aceast─â meserie, uneori, pentru un timp anume. Dar dac─â e┼čti cu adev─ârat jurnalist, mai devreme sau mai t├«rziu te ├«ntorci la jurnalism, pentru c─â nu po┼úi face altfel. 

Este prima lec┼úie de jurnalism pe care am primit-o, c├«ndva. Ea nu a avut loc ├«n cadrul unui curs universitar ┼či nici m─âcar ├«n cadrul unui interviu de angajare. Mi-a dat-o un jurnalist de curs─â lung─â, ajuns secretar general de redac┼úie. Nu aveam o formare de jurnalist, la baz─â. Dar ┼čtiam c─â vreau s─â scriu.

Mai t├«rziu, am experimentat pe viu cele spuse: am fost obligat─â s─â m─â ├«ndep─ârtez de meserie ┼či am f─âcut totul, cumva, pentru a m─â ├«ntoarce la aceast─â meserie. ├Äntoarcere care a intervenit ├«n cadrul extrem de diferit al unei alte ┼ú─âri dec├«t Rom├ónia, cu alte tradi┼úii ├«n jurnalism, cu un alt fel de a vedea lucrurile ┼či cu alte prejudec─â┼úi. 

S-ar putea spune deci c─â formarea mea ca jurnalist, ├«nceput─â din ├«nt├«mplare, cu mai mult de dou─âzeci de ani ├«n urm─â, este tributar─â at├«t unei percep┼úii rom├óne┼čti, c├«t ┼či unei experien┼úe franceze. Ea continu─â, urmez cursurile unui master ├«n Managementul Media ┼či al Digitalului, la Sciences Po Paris. Ea continu─â nu pentru c─â cineva mi-a impus acest lucru, ci pentru c─â a devenit subit o necesitate pentru mine.  Diferen┼úele de optic─â asupra ideii de jurnalism ┼či ideii de formare continu─â, permanent─â, de-a lungul ├«ntregii vie┼úi, ca jurnalist, s├«nt extrem de diferite ├«n Rom├ónia ┼či Fran┼úa. De┼či, teoretic, ele nu ar trebui s─â fie! Noi avem, p├«n─â la urm─â, un minunat proverb, care spune c─â ÔÇ×at├«t c├«t tr─âie┼čti, ├«nve┼úiÔÇť. El este ├«ns─â perceput la nivel bazic, cotidian, sentimental, ┼či prea pu┼úin pus ├«n practic─â de-a lungul carierei profesionale. C├«┼úi jurnali┼čti rom├óni care s-au ├«ntors la studii, de-a lungul carierei lor, cunoa┼čte┼úi? C├«┼úi jurnali┼čti rom├óni care s-au ├«ntrebat m─âcar, de-a lungul carierei lor, dac─â ┼čtiu suficient, dac─â s├«nt speciali┼čti sau m─âcar competen┼úi ├«ntr-un anumit domeniu ┼či dac─â nu ar trebui s─â se ├«ntoarc─â, m─âcar pentru un scurt timp, la ┼čcoal─â?

Diferen┼úele ├«ntre felul de a privi rela┼úia ┼čcoal─â ÔÇô practic─â ├«n Rom├ónia ┼či ├«n Fran┼úa (dar ┼či ├«n Vest, ├«n general), s├«nt deci enorme ┼či chiar cuantificabile pe mai multe nivele: 

a. atitudine fa┼ú─â de momentul ├«n care trebuie s─â ├«ncepi s─â te formezi ca jurnalist; 

b. atitudine fa┼ú─â de ┼čcoal─â ca un patos la care trebuie s─â revii de mai multe ori (sau nu) de-a lungul carierei tale; 

c. atitudine fa┼ú─â de ceea ce trebuie s─â ├«nve┼úi ├«n facultate; 

d. atitudine fa┼ú─â de profesori (calitatea, preg─âtirea ┼či experien┼úa lor); 

e. atitudine fa┼ú─â de ceea ce trebuie s─â ob┼úii ca ÔÇ×produs finitÔÇť la ie┼čirea din facultate; 

f. atitudine fa┼ú─â de calit─â┼úile unui viitor jurnalist ┼či fa┼ú─â de materiile

din timpul parcursului educaţional.

Este vorba ┼či de o mare diferen┼ú─â ├«ntre ÔÇ×modelulÔÇť francez ┼či modelul rom├ónesc; practic: ├«n Hexagon, nimeni nu este primit la facultatea de jurnalism f─âr─â Bac +2 ÔÇô deci doi ani de alt─â facultate ÔÇô, ├«n timp ce ├«n Rom├ónia se intr─â direct din liceu. Ideea general─â ├«n Fran┼úa este c─â, pentru a putea ├«ncepe formarea ca jurnalist, tu, ca fiin┼ú─â g├«nditoare, trebuie s─â fi ajuns deja la o anumit─â maturitate, c─â ai urmat deja cursurile unei alte facult─â┼úi/┼čcoli etc., ┼či c─â ai deja un ├«nceput de specializare ├«n altceva dec├«t ├«n jurnalism. C─â bazele unui proces de g├«ndire specific, imagistic, logic, o anumit─â organizare ┼či chiar structurare a g├«ndirii, a formelor, ├«n scris, s├«nt deja puse. 

Apoi, ├«n Fran┼úa, jurnali┼čtii merg ei ├«n┼či┼či la facultate, de-a lungul ├«ntregii lor cariere. Una dintre taxele salariale importante este cea dedus─â pentru formarea continu─â, a┼ča-numitul

Un procent nu foarte mare, dar care se cumuleaz─â ├«n timp ┼či care, la un moment dat, ├«n timpul carierei sau atunci c├«nd, din diverse motive, decizi s─â te reorientezi, ├«┼úi folose┼čte pentru a putea urma cursurile unei alte forma┼úii. Ea se cuantific─â ├«n sume de bani, pe care le po┼úi cere angajatorului pentru plata form─ârii tale, ┼či ├«n ore cumulate. Un alt instrument interesant prev─âzut de codul francez al muncii este

(concediul individual de formare, pe site-ul ministerului francez al muncii:

): dup─â un num─âr specific de ani lucra┼úi, procentele ┼či orele cumulate pentru formarea ta ├«┼úi permit cererea unui astfel de concediu. Angajatorul este obligat ca pe toat─â perioada form─ârii, ├«ntr-un alt domeniu dec├«t meseria pe care o exercitai, s─â-┼úi pl─âteasc─â salariul.  Statul francez, el, prin organisme paritare, pl─âte┼čte costurile ┼čcolariz─ârii. Un an, o lun─â, ┼čase luni... 

┼×i, nu ├«n ultimul r├«nd, aici profesorii s├«nt ├«n majoritate jurnali┼čti sau fo┼čti jurnali┼čti, iar accesul e pus pe practic─â. ├Äntocmai datorit─â acestui specific. Dac─â majoritatea profesorilor s├«nt jurnali┼čti sau fo┼čti jurnali┼čti, ei vor preda cursuri empirice, bazate mai ales pe experien┼úa lor. Vor preg─âti viitorii colegi de breasl─â pentru lumea real─â din care ei ├«n┼či┼či provin, contactul cu redac┼úia ca matrice a domeniului este men┼úinut, ei vor lucra direct pe text ├«ntr-un fel foarte... real, s─â spunem, c─âci ei s├«nt singurii care ┼čtiu, de fapt, care este realitatea din redac┼úii. 

Profesorii teoreticieni, nejurnali┼čti, s├«nt, de multe ori, fo┼čti jurnali┼čti care s-au reorientat spre alte domenii: sociologie, drept, psihologie etc. Dar exist─â, evident, ┼či profesori de jurnalism care nu au pus niciodat─â piciorul ├«ntr-o redac┼úie: cei de istoria jurnalismului, de drept al muncii ├«n jurnalism etc. Nu s├«nt foarte mul┼úi, ├«ns─â rolul lor este ┼či el foarte important. Necesar mai ales pentru capacitatea de a privi lucrurile deta┼čat, de a impune o distan┼ú─â fa┼ú─â de obiectul perceput. Acest evantai de tipologii ale corpului profesoral permite, p├«n─â la urm─â, o acoperire larg─â a spectrului procesului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt. Din monoton ┼či monovoce, devine colorat, heteroclit, terestru, apropiat de o realitate pe care, de fapt, jurnali┼čtii o vor descoperi cur├«nd.

Un alt aspect, deloc de neglijat, al provenien┼úiei profesorilor, este cel dat de faptul c─â provenien┼úa dintr-o redac┼úie permite crearea unor leg─âturi ├«ntre facultate ┼či ziar, care va duce rapid la stagiile de practic─â obligatorii pentru orice jurnalist, ├«n Fran┼úa. Remunerate prin diverse facilit─â┼úi din partea statului. 

├Än sf├«r┼čit, orice p─âdure are usc─âturi. Pentru Charline Vanhoenacker, corespondenta RTBF la Paris (radioteleviziunea belgian─â francofon─â), ÔÇ×abecedarul meseriei este violat ├«n permanen┼ú─â, ┼či a face o separare net─â devine foarte dificil. Pe de o parte, editoriali┼čtii au devenit staruri, ┼či pe de alta, profesorii no┼čtri coboar─â de la catedr─â pentru a scrie ├«n ziare, dar f─âr─â a respecta ceea ce tocmai ne-au predat. Uit├«nd ├«n permanen┼ú─â c─â jurnalismul nu este o disciplin─â, ci o tehnic─â. Reguli. Confuzia vine din faptul c─â, logic, ┼čtiin┼úele umaniste nu s├«nt exacte. Absolut totul ar trebui balizat, cititorii nu trebuie s─â fie lua┼úi drept idio┼úi (v─âd ┼či ┼čtiu s─â fac─â diferen┼úa)ÔÇť (interviu realizat la Tribunele Presei, organizate de

┼či Consiliul regional Aquitaine, la Arcahon (11-14 octombrie 2012),

). 

Facultatea de jurnalism ÔÇô ÔÇ×sine qua nonÔÇť sau ÔÇ×nec plus ultraÔÇť? 

La toate acestea se adaug─â ┼či felul ├«n care ┼čcoala rom├óneasc─â de jurnalism ┼či cea occidental─â se situeaz─â fa┼ú─â de transform─ârile, muta┼úiile profunde prin care trece presa ast─âzi, provoc─ârile la care este supus─â ┼či chiar posibilitatea dispari┼úiei ei. Care va antrena, indubitabil, o alegere, o triere bazat─â doar pe competen┼ú─â. Competen┼ú─â ┼či calitate sanc┼úionate de un cititor, de un lector, care nu mai vede ├«n pres─â o pasiune, ci un produs de pia┼ú─â, finit, pentru care este dispus s─â pl─âteasc─â doar ├«n anumite condi┼úii. 

Vorbim deci despre capacitatea de adaptare a ┼čcolilor de jurnalism ├«n fa┼úa transform─ârilor sistemice la care este supus acest domeniu ├«n care to┼úi actorii, absolut to┼úi actorii care particip─â la punerea sa ├«n scen─â, la regie ÔÇô profesori, studen┼úi, patroni de trusturi de pres─â, jurnali┼čti, publicitari, distribuitori ┼či cititori ÔÇô vor fi obliga┼úi s─â fac─â alegeri ┼či chiar s─â taie ├«n carne vie. 

Toate aceste transform─âri necesit─â aprofundarea unor cuno┼čtin┼úe noi. Unde se ├«nva┼ú─â ele? Evident, ├«n ┼čcoal─â. Modelul francez permite ┼či recomand─â ├«ntoarcerea la ┼čcoal─â, la facultate, care ┼či ea, din start, adapteaz─â ┼či inventeaz─â solu┼úii adaptate orarului de lucru ┼či constr├«ngerilor unei ├«ntreprinderi de pres─â (cursuri la distan┼ú─â, cursuri de scurt─â durat─â, cursuri la sf├«r┼čit de s─âpt─âm├«n─â sau doar o zi pe s─âpt─âm├«n─â), pentru orice situa┼úie care presupune o schimbare: avansare ├«n post, preluare de noi func┼úii, reorganizare a redac┼úiei, reorganizare a site-ului Internet, aplicarea noilor tehnologii, utilizarea re┼úelelor sociale, crearea de societ─â┼úi de jurnali┼čti, jurnalistul ca antreprenor, jurnalistul freelance etc. 

A te ├«ntoarce la facultate nu mai este un moft, ci o obliga┼úie aproape, pentru cei care vor s─â fie ├«n ritm cu modific─ârile pe care le presupune meseria. 

Ca toate modelele, modelul francez are ├«ns─â ┼či defecte, ┼či aici intervine diferen┼úa fa┼ú─â de modelul rom├ónesc, mult mai suplu din acest punct de vedere. Facultatea sau ┼čcoala de jurnalism este o trecere obligatorie spre meserie. Cu alte cuvinte, ├«n Fran┼úa s├«nt foarte rare cazurile ├«n care cineva a intrat ├«n pres─â f─âr─â s─â fi trecut ├«n prealabil printr-o facultate de jurnalism. Cu alte cuvinte, doar talentul, sim┼úul dezvoltat, specializarea ├«ntr-un domeniu nu-┼úi permit s─â fii jurnalist. Nici m─âcar experien┼úa dob├«ndit─â tot ├«n jurnalism, dar ├«n alt─â ┼úar─â. Un aspect extrem de reductor, dintr-un anumit punct de vedere, mai ales pentru autodidac┼úi sau pentru noua genera┼úie de...bloggeri, de exemplu. Chiar fiind un bun blogger, cu studii superioare ├«n aeronautic─â, s─â zicem, av├«nd un real talent de a scrie, nu vei fi niciodat─â mai mult dec├«t un blogger ├«n redac┼úia unui mare cotidian. Pentru a putea pretinde statutul de jurnalist, trebuie s─â ai o diplom─â pe care s─â scrie acest lucru.

Statul francez ├«ncurajeaz─â acest aspect, inclusiv din punct de vedere fiscal. Posesorii cartei de pres─â au o reducere de impozit substan┼úial─â (7650 de euro, pentru veniturile din 2013, declarate ├«n 2014). Posesorii cartei de pres─â beneficiaz─â de reduceri sau gratuitate ├«n muzee, ├«ns─â pentru a ob┼úine acest faimos sesam, dosarul t─âu trebuie s─â treac─â printr-o comisie specific─â a cartei de pres─â, format─â din jurnali┼čti. Cartea de pres─â francez─â are o perioad─â de prob─â de doi ani, timp ├«n care e┼čti considerat jurnalist-stagiar, ┼či se re├«nnoie┼čte anual. Pe baza declara┼úiilor de impozitare care dovedesc c─â ai exersat efectiv aceast─â meserie. 

Jurnali┼čti-profesori, dou─â exemple concrete 

este jurnalist, scriitor, fost profesor universitar la Facultatea de Jurnalism din Lille, fost profesor de jurnalism la Facultatea de Jurnalism din Bucure┼čti. 

ÔÇ×Mai ├«nt├«i, o constatare: printre ├«ntreb─ârile care se pun frecvent despre formarea jurnali┼čtilor, cea care revine cel mai des este cea privind rela┼úia dintre ├«nv─â┼úarea meseriei ┼či practica ulterioar─â. Este un aspect ├«n acela┼či timp lini┼čtitor (evaluarea credibilit─â┼úii unei form─âri r─âm├«ne ├«n continuare util─â), ┼či surprinz─âtor. Surprinz─âtor pentru c─â aceast─â ├«ntrebare se pune mai rar ├«n ceea ce prive┼čte predarea cursurilor de medicin─â, de exemplu. Or, predarea jurnalismului este mai asem─ân─âtoare pred─ârii medicinei, dec├«t pred─ârii literelor sau a ┼čtiin┼úelor tehnice, ┼či asta din foarte multe puncte de vedere. 

├Äns─â aceast─â ├«ntrebare a pertinen┼úei cursurilor se pune mai rar ├«n ceea ce prive┼čte medicina, asta deoarece toat─â lumea admite, ├«n mod general deci, c─â studiile medicale asociaz─â bine teoria ┼či practica. Un punct ├«ns─â trebuie s─â fie foarte clar ┼či ├«n ceea ce prive┼čte jurnalismul: este perfect posibil s─â ├«nve┼úi corect s─â devii jurnalist la Universitate. ├Äns─â trebuie s─â te asiguri c─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntul predat este ├«ntr-adev─âr ├«n leg─âtur─â cu practica profesional─â. 

Fie form─âm, ├«n cadrul unei anumite facult─â┼úi, anali┼čti ai presei, fie form─âm jurnali┼čti. Aici se situeaz─â, de fapt, raportul cu medicina. Un medic proasp─ât diplomat trebuie s─â fie imediat opera┼úional. Ceea ce ├«nseamn─â c─â, de-a lungul studiilor sale, el nu a asimilat doar ┼čtiin┼úa academic─â necesar─â, dar c─â a avut ┼či posibilitatea de a exersa ceea ce a ├«nv─â┼úat ├«n teorie, pe bolnavi. A ├«nv─â┼úat s─â pun─â ├«ntreb─ârile necesare, s─â observe, s─â aud─â, s─â simt─â, s─â pun─â un diagnostic, s─â completeze o re┼úet─â. ┼×i trebuie s─â fi repetat aceste secven┼úe obligatorii, de suficiente ori, pentru a fi c─âp─âtat o st─âp├«nire profesional─â suficient─â a materiei sale de lucru. De expertiz─â. Este practic acela┼či lucru pentru un jurnalist. Exist─â astfel universit─â┼úi ┼či ┼čcoli de jurnalism care ┼úin serios cont de aceste criterii, ┼či altele care se situeaz─â mai degrab─â ├«n domeniul form─ârii teoreticienilor informa┼úiei (aspect care nu reprezint─â nici pe departe un defectÔÇŽ cu condi┼úia de a nu numi acel curs ┬źformare de jurnalism┬╗). 

Apoi, cum este cazul ├«n toate forma┼úiile, este sarcina jurnalistului de a se confrunta zilnic cu realitatea, cu via┼úa, cu actualitatea. Cu meseria sa. Va c─âp─âta experien┼úe merg├«nd. ├Äncetul cu ├«ncetul. Va privilegia, f─âc├«nd alegerile care i se impun firesc, o anumit─â tehnic─â ├«n detrimentul alteia, un anumit stil de a aborda un subiect cu un interlocutor dat. Va constata, ├«n acela┼či timp, c─â ceea ce a asimilat ├«n cursul studiilor sale nu este suficient. Este adev─ârat mai ales ├«n studiile ┼či ├«ntreb─ârile legate de deontologie, de etic─â. Putem ├«nv─â┼úa de-a lungul mai multor s─âpt─âm├«ni c─â via┼úa privat─â trebuie respectat─â, c─â trebuie s─â fim aten┼úi ┼či s─â ap─âr─âm secretul privind sursele pe care le utiliz─âm etc. ÔÇŽ┼×i s─â ne trezim singuri cu toate aceste ├«ntreb─âri care ne macin─â atunci c├«nd ne confrunt─âm cu un caz foarte concret. Ce este de f─âcut ├«ntr-un asemenea caz? Trebuie s─â fim capabili, ca jurnali┼čti, s─â facem o alegere proprie, s─â lu─âm o decizie, s─â alegem un anumit unghiÔÇŽ ┼×i foarte adeseori, greutatea experien┼úei ├«n meserie ├«┼či spune cuv├«ntul ├«n asemenea momente.ÔÇť

Remarci complementare: 

O bun─â formare de jurnalism trebuie s─â con┼úin─â obligatoriu perioade importante de stagiuÔÇŽ dar f─âr─â a pune pe umerii jurnali┼čtilor dintr-un anumit trust de pres─â sau site responsabilitatea form─ârii viitorului jurnalist. Trebuie g─âsit, deci, un bun echilibru. Este necesar, ├«n acela┼či timp, ca aceste stagii s─â fie adev─ârate stagii de practic─â profesional─â (deci presa trebuie s─â accepte s─â joace jocul).

Anual, la sf├«r┼čitul primei lor perioade lungi de stagiu, studen┼úii constat─â cu am─âr─âciune c─â redactorul-┼čef, ┼čeful de serviciu, superiorul lor ia ├«n der├«dere anumite no┼úiuni ├«nv─â┼úate de ei ├«n facultate ┼či le impune s─â procedeze cu totul altfel. S─â intri ├«n conflict cu redac┼úia ziarului cu pricina devine contraproductiv ┼či inutil. Aici se afl─â, de fapt, partea foarte personal─â a fiec─âruia dintre studen┼úi, capacitatea lor de discern─âm├«nt ┼či decizia pe care o vor lua, toate acestea duc├«ndu-i, purt├«ndu-i, mai bine zis, spre o anumit─â direc┼úie. ├Än teorie, fiecare t├«n─âr jurnalist, fiecare jurnalist ├«ncep─âtor este liber s─â aleag─â media ├«n care va lucra. El poate, de exemplu, s─â aleag─â ├«n func┼úie de regulile de comportare, de conduit─â, fixate de media respectiv─â, ├«ns─â aceast─â alegere ┼úine ast─âzi de domeniul utopiei, este valabil─â doar ├«n teorie: situa┼úia economic─â, dar ┼či situa┼úia presei ├«n sine multiplic─â constr├«ngerile ┼či limiteaz─â oferta de locuri de munc─â. Din acest punct de vedere, situa┼úia profesional─â a tinerilor jurnali┼čti nu este deloc simpl─â. 

Suprimarea ÔÇ×patronilor de pres─âÔÇť ┼či ├«nlocuirea lor cuÔÇŽ Cu cine? Cu statul? M─âsura aceasta nu are sens. Un t├«n─âr nu ar trebui s─â uite niciodat─â c─â ast─âzi majoritatea presei este controlat─â ┼či condus─â de oameni din domeniul finan┼úelor, de investitori. C├«ndva, patronii erau fo┼čti jurnali┼čti. Acest timp a trecut, din nefericire. Putem s─â ne pl├«ngem de aceast─â realitate, dar nu o putem ignora. Pentru a ├«ncerca m─âcar s─â scape din aceste capcane/derive, tinerii jurnali┼čti (┼či adeseori cei mai pu┼úin tineri) se lanseaz─â ├«n aventura cre─ârii unei noi media. Aventura este foarte riscant─â ├«n contextul economic actual. O nou─â media rezist─â foarte rar mai mult de un an. ├Äns─â alteori, succesul schimb─â speran┼úele ┼či optica: foarte buna revist─â XXI, de exemplu. Adeseori, ceea ce lipse┼čte tinerilor jurnali┼čti este acest spirit de ├«ntreprinz─âtor (dorin┼úa ┼či capacitatea de a crea ┼či de a conduce un proiect, o societate). Este un aspect modern, actual, care ar trebui s─â fac─â parte din educa┼úia lor. Forma┼úia lor. ├Äns─â nu este cazul, ┼či excep┼úiile s├«nt pu┼úine. 

este jurnalist, pred─â scrisul ├«n stil jurnalistic la CELSA (┼×coala de studii ├«nalte ├«n ┼čtiin┼úele informa┼úiei ┼či ale comunic─ârii). 

ÔÇ×Cred c─â preg─âtirea studen┼úilor pentru scrisul jurnalistic, stilul jurnalistic, este bun─â, ├«ns─â exist─â lucruri care nu se ├«nva┼ú─â ├«n ┼čcoal─â. Ci s├«nt date doar de experien┼ú─â. C├«nd un student sose┼čte ├«ntr-o redac┼úie, i se cere s─â ┼čtie s─â redacteze corect un text. Este o experien┼ú─â care func┼úioneaz─â pentru c─â ei au deja un foarte bun nivel academic atunci c├«nd s├«nt admi┼či la facultate. Au f─âcut, ├«n cele mai multe cazuri, m─âcar cinci ani de studii ├«ntr-o alt─â facultate.

Apoi, ei trebuie s─â ├«nve┼úe s─â scrie un text ├«n stil jurnalistic, un stil foarte diferit de cel academic. Cei care nu s├«nt f─âcu┼úi pentru acest stil se elimin─â singuri, ├«n┼úeleg ┼či pleac─â de la sine. Cei care r─âm├«n ajung s─â mearg─â ├«n anumite redac┼úii, acolo se formeaz─â cu adev─ârat ┼či tot acolo ├«┼či aleg specializarea: interna┼úional, economie, societate, politic─â, cultur─âÔÇŽ Dar, oricum, ├«n facult─â┼úile noastre de jurnalism, baza este practica. 

Dac─â faptul c─â predau ┼či s├«nt jurnalist ├«n acela┼či timp m─â ajut─â ├«n meseria meaÔÇŽ Nu chiar, nu concret. Dar s├«nt pus adeseori ├«n situa┼úia de a reflecta la meseria mea, la ceea ce fac ┼či la de ce o practic, ┼či atunci pot s─â explic mai bine celorlal┼úi ce ├«nseamn─â s─â fii jurnalist ast─âzi.ÔÇť 

Cum func┼úioneaz─â ast─âzi formarea jurnali┼čtilor ├«n Fran┼úa (├«n loc de final) 

este pre┼čedintele Sindicatului Na┼úional al Jurnali┼čtilor, jurnalist la

.

ÔÇ×Exist─â multe ┼čcoli de jurnalism ├«n Fran┼úa, ├«ns─â nu toate s├«nt recunoscute de profesiune sau de stat, de sindicatele de jurnali┼čti. Ast─âzi, din 60-80 de ┼čcoli ┼či facult─â┼úi de jurnalism ├«n Fran┼úa, doar 14 s├«nt recunoscute de profesiune (┼čcolile de jurnalism recunoscute de statul francez ÔÇô pe site-ul Sindicatului Na┼úional al Jurnali┼čtilor:

). Cifrele au fost avansate în

(Starea general─â a presei). Din start, nu se ┼čtie ce propun ┼čcolile nerecunoscute ┼či care au clien┼úi, totu┼či. Cred c─â aceast─â infla┼úie se datoreaz─â ┬źmitologiei┬╗, prestigiului profesiei: un mare centru universitar, un mare ora┼č, un jude┼ú sau o regiune vor s─â aib─â o ┼čcoal─â de jurnalism pentru a-┼či ameliora imaginea.

Partea pozitiv─â este c─â ┼čcolile existente ┼či recunoscute pun accentul pe aspectele practice ale meseriei, deoarece studen┼úii se presupune c─â au deja o baz─â teoretic─â solid─â. C├«nd eram student la ┼×coala Superioar─â de Jurnalism de la Lille, dup─â ce terminasem Sciences Po Paris, cursurile despre politic─â erau pu┼úine ┼či deloc necesare: le urmasem deja la Paris.

Facult─â┼úile recunoscute trimit astfel, ├«n ├«ntreprinderi, ├«n redac┼úii, profesioni┼čti deja forma┼úi pentru ceea ce li se va cere, practic. Este singurul lucru cerut ast─âzi de pres─â. Ziarele, redac┼úiile nu mai vor, ca acum 20-30 de ani, tineri pe care s─â-i formateze cineva pe loc, ci tineri care s─â fie opera┼úionali din prima or─â de lucru.ÔÇť 

Iulia Badea-Gu├ęrit├ęe este jurnalist─â la Voxeurop.eu ┼či Courrier International, Paris, Fran┼úa  

Industria media ┼či ├«nv─â┼ú─âm├«ntul jurnalistic

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?