├Änt├«lniri siberiene, filme rom├óne┼čti <p>- <i>cu Astra Film ├«n Rusia</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 240 din 18 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"NOUA SIBERIE" La auzul cuv├«ntului "Novosibirsk" ("noua Siberie"), te g├«nde┼čti instantaneu la t─âr├«muri ├«nghe┼úate, la peisaje de cap─ât al lumii, pe unde b├«ntuie ur┼čii ┼či tigrii specifici zonei - unul dintre ei devenit recent personaj de ┼čtire interna┼úional─â, dup─â ce a fost ├«mpu┼čcat de Vladimir Putin. De fapt, capitala Siberiei se afl─â ├«n sudul acestei regiuni, diferen┼úa de temperatur─â fa┼ú─â de Rom├ónia fiind infim─â, pe timpul verii. Iarna ├«ns─â vremea se schimb─â dramatic, fiind mai apropiat─â de cli┼čeul gerului siberian: ea poate ajunge p├«n─â la 40 de grade sub zero. Novosibirsk are aproape dou─â milioane de locuitori ┼či este a treia urbe, ca m─ârime, a Rusiei, dup─â Moscova ┼či Sankt Petersburg. Spre deosebire de acestea, istoria ei urban─â este mult mai recent─â: la ├«nceputul secolului trecut, era un c─âtun ceva mai r─âs─ârit. A fost construit ca metropol─â industrial─â dup─â Revolu┼úia Bol┼čevic─â ┼či poart─â amprenta cunoscut─â a acestei perioade: cartiere din blocuri de locuin┼úe, fabrici, ┼čantiere, un metrou de dimensiuni grandioase. Nu exist─â un centru istoric sau alte zone care s─â poarte patina timpului, cu care se m├«ndresc mai toate ora┼čele europene; ├«n schimb, spre deosebire de Bucure┼čti, ├«nt├«lne┼čti bulevarde largi (├«ntre care se remarc─â cel din centru, Krasn├«i Prospekt), care fac traficul suportabil. P├«n─â ┼či bisericile - cu inconfundabila arhitectur─â pravoslavnic─â - s├«nt mai pu┼úin numeroase dec├«t ├«n alte ora┼če ruse┼čti: se remarc─â, printre ele, impun─âtoarea catedral─â Aleksandr Nevski. Occidentalizarea, ├«nso┼úit─â de numeroasele ei panouri publicitare ┼či de supermarketuri, a ajuns ┼či ├«n capitala siberian─â. ├Äns─â locuitorii s├«nt de p─ârere c─â dezvoltarea economic─â nu a atins ├«nc─â etapa din primele dou─â mari ora┼če ale Rusiei, poate ┼či din cauza izol─ârii accentuate a metropolei, ├«n compara┼úie cu Moscova ┼či Sankt Petersburg. Novosibirsk este unul dintre cele mai importante centre universitare ┼či ┼čtiin┼úifice ale Federa┼úiei Ruse: ├«nt├«lne┼čti frecvent c─âmine studen┼úe┼čti ┼či, ├«n afara localit─â┼úii, or─â┼čele ale oamenilor de ┼čtiin┼ú─â. Se spune c─â multe au r─âmas, dup─â ce, ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial, au fost aduse aici, ├«n Est, din fa┼úa invaziei naziste, care se apropia de Moscova. Exist─â dou─â evenimente de anvergur─â cultural─â prin care se remarc─â Novosibirsk-ul: unul este un festival interna┼úional de teatru. Cel─âlalt este un festival de film documentar, numit "├Änt├«lniri ├«n Siberia", ajuns deja la a 11-a edi┼úie. Acesta a fost ┼či prilejul ├«nt├«lnirii dintre Rom├ónia ┼či Siberia: Astra Film din Sibiu a fost invitatul special al evenimentului cinematografic, ca festival. Nou─â documentare ale unor regizori rom├óni, dar ┼či str─âini, av├«nd drept subiect Rom├ónia, au fost prezentate publicului rusesc. Ocazie pentru un dialog ┼či un schimb de impresii de la o societate postcomunist─â la alta, dar ┼či ├«nceputul unei descoperiri reciproce fiindc─â, de obicei, publicul predilect al documentarului rom├ónesc, pe l├«ng─â cel autohton, este unul occidental. ASTRA FILM ┼×I EXPERIEN┼óA RUSEASC─é Povestea de succes ├«n spa┼úiul rom├ónesc numit─â Astra Film din Sibiu, festival interna┼úional de film documentar ┼či antropologie vizual─â, se leag─â de numele ini┼úiatorului ┼či conduc─âtorului acestui eveniment, regizorul Dumitru Budrala, c─âruia i s-au al─âturat, din 1998, Csilla Kato ┼či Adina V─ârgatu. Ca orice exemplu de acest fel de la noi, are ├«n spate o ├«ntreag─â istorie de nervi, efort aproape supraomenesc ├«n lupt─â cu birocra┼úia, be┼úe ├«n roate ┼či b─âtut ├«n u┼či ├«nchise sau, pur ┼či simplu, tr├«ntite ├«n nas. ├Än 1993, la prima edi┼úie a festivalului, c├«nd se ├«nv─â┼úa nu numai ABC-ul libert─â┼úii, ci ┼či cel al organiz─ârii evenimentelor culturale, nimeni nu paria pe filmul documentar. Atitudinea autorit─â┼úilor - povestesc ini┼úiatorii Astra Film - mergea de la indiferen┼ú─â p├«n─â la exprim─âri pe ┼čleau, de genul "Mai duce┼úi-v─â dracului de aici, cu cultura voastr─â!". Leg─âturile cu invita┼úii festivalului se f─âceau ┼či se men┼úineau prin po┼čt─â, iar lipsurile ├«n ceea ce prive┼čte partea financiar─â se sim┼úeau dureros pe propria piele ┼či cheltuial─â. Din fericire, festivalul a fost men┼úinut an de an, iar acum a devenit un eveniment cultural (re)cunoscut, cu participan┼úi ┼či invita┼úi din zeci de ┼ú─âri, de la regizori la antropologi, ┼či - spun to┼úi cei care au trecut pe acolo - cu o atmosfer─â unic─â. Numai ├«n acest an, pe l├«ng─â Novosibirsk, Astra Film a fost, ├«n aceea┼či calitate de invitat special, la Cracovia, Paris ┼či Torino (dup─â capitala siberian─â, urmeaz─â din nou Polonia - la Poznan). Din fericire, ├«n ciuda tranzi┼úiei postcomuniste dureroase, Rusia ├«┼či respect─â re┼úeaua de cinematografe, semn al unei tradi┼úii ├«n domeniu demne de tot respectul - cum aveam s─â constat la Novosibirsk. At├«t ├«n cinematograful unde a avut loc deschiderea oficial─â a ceremoniei - Horizont -, c├«t ┼či ├«n cel unde au rulat filmele rom├óne┼čti - Planeta Kino -, am putut s─â observ interesul pentru film al unui public iscoditor ┼či avizat. S─âlile au fost mereu aproape pline, ├«ntreb─ârile din partea spectatorilor au curs, presa a fost interesat─â de eveniment. Selec┼úia de filme a cuprins titluri cunoscute ├«n Rom├ónia, ca Marele Jaf Comunist al lui Alexandru Solomon, La drum ┼či Blestemul ariciului (Dumitru Budrala), Gra┼úian al lui Thomas Ciulei, Viva, Constan┼úa! (Ambrus Emese) sau documentarul f─âcut de Angus Macqueen pentru BBC ├«n 2003, despre fenomenul migra┼úional rom├ónesc ├«n Occident - Ultimii ┼ú─ârani. "┼×tiam pu┼úine lucruri despre Rom├ónia ├«nainte s─â v─âd aceste filme" - a spus Ekaterina Priamu┼čko, redactor la radioul public din Novosibirsk. "De fapt, ├«n afar─â de Dracula - tipic! - ┼či despre trecutul comunist, cam nimic. Dar multe lucruri ne apropie chiar mai mult dec├«t ├«mi imaginam. Cum ar fi ciobanii care ├«nc─â mai pleac─â cu oile ├«n transhuman┼ú─â ┼či pericolele la care se expun, din La drum - s├«nt asem─ân─âtori cu cei pe care ├«i cunoa┼čtem noi, din Altai. Apoi, m-a impresionat povestea ┼ú─âranilor care pleac─â la munc─â ├«n Occident sau unde v─âd cu ochii, ├«n c─âutarea unei vie┼úi mai bune... Sigur, la noi fenomenul e mai limitat, dar asta numai pentru c─â nu avem vize ┼či Occidentul e mai departe. ├Än rest, e aceea┼či dorin┼ú─â s─â munce┼čti, nu conteaz─â unde, ca s─â tr─âie┼čti mai bine." Alina Habirova este redactor de ┼čtiri culturale ┼či are un site de ┼čtiri ┼či comentarii numit tayga.info. A venit pentru prima oar─â la festival acum ┼čase ani ┼či de atunci revine la fiecare edi┼úie. "C├«t dureaz─â festivalul, ├«mi iau concediu, special ca s─â v─âd c├«t mai multe filme. Ca s─â afli c├«t mai multe despre oamenii dintr-o ┼úar─â, cea mai bun─â modalitate mi se pare s─â vezi filme documentare - mai mult dec├«t c─âr┼úile lor sau filmele de fic┼úiune. Mi-a atras aten┼úia mai ales Blestemul ariciului pentru c─â m─â intereseaz─â ├«n mod special comunitatea ┼úig─âneasc─â din Rom├ónia, despre care ┼čtiu c─â e foarte numeroas─â, ajung ┼či aici ┼čtirile despre migra┼úia lor ├«n Italia. Cumva ├«mi este familiar ├«n acest mod de via┼ú─â arhaic, ├«n care magicul joac─â un rol important, pentru c─â eu s├«nt de origine t─âtar─â, bunicii mei au fost t─âtari siberieni." La Novosibirsk vin special pentru festival studen┼úi ┼či liceeni din alte ora┼če ale Siberiei, unii de la distan┼úe care se m─âsoar─â ├«n mii de kilometri (Omsk, Tomsk, Kemerovo, Barnaul): pentru ei, este evenimentul anului, de la care nu pot lipsi. COMUNITATEA ROM├â┬éNEASC─é ├Än capitala Siberiei exist─â ┼či o comunitate rom├óneasc─â. Nu se ┼čtie exact c├«┼úi membri are, dar rom├ónii pe care i-am ├«nt├«lnit estimeaz─â c─â ar fi peste o mie. Cei mai mul┼úi au plecat din Ucraina Subcarpatic─â, dar s├«nt ┼či din Basarabia sau din ┼úar─â: au venit, de obicei, ├«n c─âutarea unui loc de munc─â ┼či s-au stabilit ├«n ora┼č. C├«┼úiva au aflat despre prezen┼úa rom├óneasc─â la festival ┼či au vrut s─â ├«nt├«mpine ┼či s─â cunoasc─â delega┼úia rom├óneasc─â: nu au prilejul s─â ├«nt├«lneasc─â prea des grupuri de rom├óni veni┼úi din ┼úar─â. Au fost nelipsi┼úi la concertele date de Fanfara Zece Pr─âjini a lui Cr─âciun ┼či de grupul Minisatul Sf. Andrei, care i-au ├«nso┼úit pe cei de la Astra Film. Au profitat de ocazie ca s─â se prind─â ├«n hore rom├óne┼čti al─âturi de publicul rusesc, care a primit foarte bine muzica de tip Zece Pr─âjini (mul┼úi erau familiariza┼úi cu ea din filmele lui Kusturica). Rom├ónii din Novosibirsk vorbesc limba matern─â f─âr─â cusur, doar accentul ├«i tr─âdeaz─â, pe ici, pe colo, c─â se afl─â ├«n inima Rusiei. Preotul comunit─â┼úii, Sebastian C., este foarte t├«n─âr ┼či a plecat din Rom├ónia ini┼úial ├«n Ucraina, unde a vrut s─â construiasc─â o biseric─â pentru rom├ónii de acolo; ├«n cele din urm─â, pa┼čii l-au purtat ├«n Siberia. Dup─â experien┼úa ucrainean─â ┼či ruseasc─â, spune c─â a ├«nv─â┼úat s─â recunoasc─â falsul patriotism, care e preponderent ├«n Rom├ónia: "├Än ┼úar─â se vorbe┼čte mult despre rom├ónii oprima┼úi din Ucraina sau Rusia, dar nu se face mai nimic pentru noi. Ba pot s─â spun c─â de multe ori am g─âsit mai degrab─â sprijin printre ru┼či, dec├«t printre cona┼úionalii mei, ├«n diferite proiecte ale noastre. Noi, rom├ónii, vorbim mult despre patriotism, dar c├«nd tr─âie┼čti ├«n str─âin─âtate, ├«┼úi dai seama c─â pu┼úine alte comunit─â┼úi s├«nt mai dezbinate ┼či mai reticente s─â fac─â lucruri concrete pentru membrii lor dec├«t a noastr─â, ├«ncep├«nd chiar cu statul rom├ón. Politicienii de la Bucure┼čti ├«┼či amintesc de rom├ónii din fosta Uniune Sovietic─â doar c├«nd pot c├«┼čtiga ceva capital politic de pe urma noastr─â, pentru c─â d─â bine ├«n discursuri s─â aminte┼čti de rom├ónii de peste grani┼úe". De altfel, un lucru remarcabil ├«n Novosibirsk - ca ├«n ├«ntreaga Siberie - este diversitatea etnic─â a locuitorilor, ├«n armonie cu peisajele la fel de variate, care atrag inclusiv regizorii de filme documentare - am ├«nt├«lnit doi tineri regizori maghiari care au trecut pe la festival, ├«nainte s─â plece s─â filmeze ├«n Altai. C├«teodat─â, tr─âs─âturile asiatice ┼či cele europene se ├«nt├«lnesc pe chipurile oamenilor, d├«ndu-le o frumuse┼úe pe c├«t de stranie, pe at├«t de cuceritoare. Nu ├«n ultimul r├«nd, Novosibirsk este un punct important pe drumul feroviar al Transsiberianului, o atrac┼úie turistic─â pentru cei care viziteaz─â Siberia. ┼×i, pentru c─â anecdota primeaz─â, iat─â una pe care am tr─âit-o pe viu: ├«ntreba┼úi fiind de o doamn─â cum se spune "mul┼úumesc!" ├«n rom├óne┼čte, dup─â ce a auzit r─âspunsul, a fost destul de surprins─â: "Ah! Dar a┼ča se spune ┼či ├«n Moldova!". Participarea Astra Film la Festivalul "├Änt├«lniri ├«n Siberia" a fost realizat─â cu sprijinul Institutului Cultural Rom├ón, prin Programul "Cantemir"

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.