Declinul supraevaluat al Americii

Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
O nouă alianţă chino rusă? jpeg

Odat─â cu apropierea alegerilor pentru Congresul american, ├«ntreb─ârile privind s─ân─âtatea institu┼úiilor politice americane ┼či viitorul SUA ├«n privin┼úa leadership-ului global devin imperative, c├«┼úiva f─âc├«nd referire la blocajul partidelor ca dovad─â a declinului Americii.

Conform expertului politic Sarah Binder, diviziunea ideologic─â ├«ntre cele dou─â partide principale ale Americii nu a mai fost at├«t de evident─â de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea. ├Än ciuda impasului actual, totu┼či, Congresul al 111-lea a izbutit s─â treac─â un stimulent fiscal major, reforma sistemulului de s─ân─âtate, reglement─âri financiare, un tratat de control al armelor ┼či revizuirea politicii militare ├«n privin┼úa homosexualit─â┼úii. Evident, sistemul politic al SUA nu poate fi considerat complet ineficient (mai ales dac─â blocajul partizan e ciclic).

Cu toate acestea, Congresul de ast─âzi e s├«c├«it de capacitatea legislativ─â sc─âzut─â. De┼či consisten┼úa ideologic─â a devenit mai mult dec├«t dubl─â ├«n ultimele dou─â decenii, ├«ntre 10 ┼či 21% dintre cet─â┼úeni nu au orient─âri strict liberale ori conservatoare, ci ar vrea ca reprezenta┼úii celor dou─â orient─âri s─â se ├«nt├«lneasc─â undeva la mijloc. Partidele politice, totu┼či, au devenit mai solide din punct de vedere ideologic, din anii ÔÇÖ70.

Aceasta nu e o problem─â pentru Statele Unite ale Americii, a c─âror constitu┼úie se bazeaz─â pe viziunea liberal─â de secol XVIII, conform c─âreia puterea e cel mai bine controlat─â prin fragmentare ┼či politica checks and balance, pre┼čedintele ┼či Congresul fiind obliga┼úi s─â concureze pentru control ├«n zone precum politica extern─â. Cu alte cuvinte, guvernul SUA a fost desemnat s─â fie ineficient, ca asigurare ├«mpotriva amenin┼ú─ârii, cu u┼čurin┼ú─â, a libert─â┼úii cet─â┼úenilor s─âi.

Această ineficienţă a contribuit, după cît se pare, la o diminuare a încrederii în instituţiile americane. Astăzi, mai puţin de o cincime dintre cetăţenii americani au încredere că guvernul federal va face ce trebuie în majoritatea timpului, comparativ cu trei pătrimi, în 1964. Desigur, aceste cifre au crescut ocazional de-a lungul ultimei perioade, precum după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001; dar declinul general este considerabil.

Guvernul federal nu e singurul ├«n aceast─â situa┼úie. ├Än ultimele decenii, ├«ncrederea public─â ├«n multe institu┼úii influente s-a pr─âbu┼čit. Din 1964 ├«n 1997, procentul de americani care aveau ├«ncredere ├«n universit─â┼úi a sc─âzut de la 61% la 30%, ├«n timp ce ├«ncrederea ├«n companiile mari s-a diminuat de la 55% la 21%. Ne├«ncrederea ├«n institu┼úiile medicale a sc─âzut de la 73% la 29%, ┼či cea ├«n jurnalism de la 29% la 14%. ├Än ultimele decenii, a revenit ├«ncrederea ├«n institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či militare, dar cea ├«n Wall Street ┼či corpora┼úii a continuat s─â scad─â.

Dar aceste cifre aparent ├«ngrijor─âtoare ne pot induce ├«n eroare. De fapt, 82% dintre americani consider─â ├«nc─â SUA cel mai bun loc din lume ├«n care se poate tr─âi, ┼či 90% dintre ei apreciaz─â sistemul lor democratic de guvern─âm├«nt. Poate c─â americanii nu s├«nt mul┼úumi┼úi cu conduc─âtorii lor, dar ┼úara cu siguran┼ú─â nu se afl─â ├«n pragul unei revolu┼úii ├«n stilul Prim─âverii Arabe.

Mai mult de at├«t, de┼či politicile de partid au devenit mai polarizate ├«n ultimele decenii, aceasta se contureaz─â ┼či ca o urmare a anilor ÔÇÖ50 ┼či a ├«nceputului de ani ÔÇÖ60, c├«nd ie┼čirea din marea criz─â economic─â ┼či victoria ├«n cel de-al Doilea R─âzboi Mondial au alimentat o ├«ncredere neobi┼čnuit de crescut─â ├«n institu┼úiile SUA. De altfel, cea mai mare descre┼čtere a ├«ncrederii publice ├«n guvern a avut loc ├«n anii ÔÇÖ60 ┼či ├«nceputul anilor ÔÇÖ70.

De asemenea, sc─âderea ├«ncrederii ├«n guvern nu a fost ├«nso┼úit─â de schimb─âri semnificative ├«n comportamentul cet─â┼úenilor. De exemplu, IRS (Fiscul) se afl─â printre institu┼úiile guvernamentale care inspir─â cea mai mic─â ├«ncredere public─â; ┼či, cu toate acestea, nu se constat─â nici o cre┼čtere semnificativ─â a evaziunilor fiscale. ├Än termenii control─ârii corup┼úiei, SUA ├«nc─â are un procent de 90%. ┼×i, de┼či rata particip─ârii la vot la alegerile preziden┼úiale a sc─âzut de la 62% la 50%, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XX-lea, aceasta s-a stabilizat ├«n 2000, ┼či a crescut la 58% ├«n 2012.

Pierderea ├«ncrederii pe care ┼či-au exprimat-o americanii poate fi cauzat─â de o schimbare mai profund─â ├«n atitudinile oamenilor fa┼ú─â de individualism, care a adus dup─â sine un respect diminuat fa┼ú─â de autoritate. ├Äntr-adev─âr, exemple similare caracterizeaz─â multe alte societ─â┼úi postmoderne.

Aceast─â transformare social─â probabil c─â nu va influen┼úa eficien┼úa institu┼úiilor americane at├«t de mult pe c├«t tindem s─â credem, av├«nd ├«n vedere sistemul federal descentralizat al Americii. De fapt, impasul la nivelul capitalului na┼úional e de multe ori acompaniat de cooperare politic─â ┼či inova┼úie la nivelul statului ┼či al municipalit─â┼úii, determin├«ndu-i pe cet─â┼úeni s─â priveasc─â statul ┼či guvernele locale, precum ┼či multe institu┼úii guvernamentale, mult mai favorabil dec├«t guvernul federal.

O astfel de abordare a guvern─ârii a avut un impact profund asupra mentalit─â┼úii poporului american. Un studiu din 2002 a ar─âtat c─â trei sferturi dintre americani se simt conecta┼úi la comunit─â┼úile lor ┼či consider─â calitatea vie┼úii lor bun─â sau excelent─â, iar aproape jum─âtate din popula┼úia adult─â particip─â la o activitate civic─â ori face parte dintr-un grup.

Acestea s├«nt ve┼čti bune pentru SUA. Dar nu ├«nseamn─â c─â cei care o conduc pot continua s─â ignore neajunsurile sistemului politic, precum m─âsluirea ÔÇ×locurilor sigureÔÇť din Camera Reprezentan┼úilor ┼či procesele obstructive din Senat. R─âm├«ne de v─âzut dac─â asemenea surse de blocaj pot fi dep─â┼čite. ┼×i exist─â motive ├«ntemeiate pentru a pune la ├«ndoial─â capacitatea SUA de a-┼či men┼úine statutul de ÔÇ×superputereÔÇť, nu ├«n ultimul r├«nd din cauza noilor economii majore care apar.

Dup─â cum observ─â autorul conservator David Frum, ├«n ultimele dou─â decenii, ├«n SUA s-a constatat o diminuare rapid─â a criminalit─â┼úii, a accidentelor auto, a consumului de droguri ┼či alcool, ┼či a emisiilor de bioxid de sulf ┼či oxid de azot, care provoac─â ploi acide ÔÇô totul ├«n timp ce conduceau o revolu┼úie pe Internet. Av├«nd ├«n vedere toate acestea, compara┼úii ├«ndr─âzne┼úe, precum cea cu declinul Romei, s├«nt complet ne├«ntemeiate.

Joseph S. Nye este profesor la Harvard ┼či autor al c─âr┼úii Presidential Leadership and the Creation of the American Era. 

┬ęProject Syndicate, 2014 - www.project-syndicate.org

traducere de Iaromira POPOVICI

Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â jpeg
Lumea dup─â ordinea interna╚Ťional─â liberal─â
Puterea trebuie exercitat─â ├«mpreun─â cu ceilal╚Ťi.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.