Undeva pe lîngă El Dorado

Publicat în Dilema Veche nr. 566 din 18-23 decembrie 2014
Undeva pe lîngă El Dorado jpeg

● Jauja (Argentina – Danemarca – Franţa, 2014), de Lisandro Alonso.  

Formatul imaginilor e mai mult pătrăţos decît dreptunghiular. Colţurile lor sînt însă rotunjite, ca ale unor fotografii pregătite pentru a fi inserate în paginile unui vechi album. Actorii sînt filmaţi aproape numai în aer liber şi în spaţii întinse – povestea începe pe un mal de ocean, cu ochiuri de apă radiant-albastre printre petice de muşchi de un verde intens, şi, nepunîndu-i la socoteală epilogul, ea se încheie într-un deşert de pietriş vulcanic ca de pe-o altă planetă. Regia filmului e, în parte, regie a raporturilor dintre planurile (mai) apropiate ale imaginii şi planurile ei (uneori foarte) îndepărtate, raporturi adesea enigmatice, cu o componentă comică şi un element de halucinaţie. De pildă, dintr-unul dintre ochiurile acelea de apă frapant de albastră (şi aparent caldă), căscate în covorul de muşchi bătut de vînt, ies capul şi trunchiul unui personaj (încă necunoscut spectatorului în acel punct al filmului) care pare să se masturbeze sub apă. Într-un plan mult mai îndepărtat al aceluiaşi tablou, un alt personaj îşi face de lucru cu un ochean. După ce iese din apă şi-şi trage pe el nişte pantaloni militari roşu aprins, masturbatorul i se alătură celuilalt bărbat şi, spre vizibila repulsie a acestuia, se declară interesat erotic de fiica lui în vîrstă de 15 ani, la rîndul ei prin preajmă şi îmbrăcată într-o rochie de un azuriu la fel de Technicolor-eclatant ca vermilionul pantalonilor pretendentului. Ambii bărbaţi sînt militari, deşi tatăl fetei e în primul rînd inginer (Viggo Mortensen). Nedoritul poftitor la nubilitatea fiicei lui e ofiţer în armata argentiniană, în timp ce el e danez (superstarul american Mortensen vorbeşte în daneză cu actriţa care o joacă pe fiica sa şi în spaniolă cu pretendentul). Timpul e nespecificat, dar pare să fie acela al cuceririi Patagoniei (anii 1870-1880), a cărei populaţie indigenă e descrisă de ofiţerul argentinian (cu minimum de protest din partea inginerului danez) drept o populaţie de „capete de cocos“, bune doar să fie zdrobite. O foarte internaţională coproducţie Argentina – Danemarca – Franţa – ş.a. (avîndu-l printre producători pe Mortensen însuşi, alături de Sylvie Pialat, fostă coscenaristă şi parteneră de viaţă a lui Maurice Pialat), Jauja e un western – ca şi fiica frontiersman-ului jucat de John Wayne în The Searchers al lui John Ford, fiica inginerului e răpită (chiar dacă iniţial de un soldat argentinian şi abia apoi de indigeni), iar el porneşte prin deşert în căutarea ei.

În deşert, desigur, germinează tot felul de legende: se vorbeşte (cu ecou conradian) despre un dezertor care s-a reinventat ca bandit sîngeros, îmbrăcat în haine femeieşti, şi despre altcineva care se poate face invizibil şi poate călători la viteza sunetului. Dar ce e cu adevărat deconcertant aici este că promisiunile pe care ni le face naraţiunea pomenind asemenea personaje nu sînt ţinute – personajele nu apar; tot aşa, se anunţă insistent că va urma un bal al Ministrului Războiului, care apoi nu mai e inclus în film, cum nu e inclus nici ministrul însuşi, şi nici „aghiotantul pitic“ despre care fiica inginerului afirmă că s-ar ţine după pretendentul ei. Rezultantul e un realism magic uşor ca pana (spre deosebire de al unui film ca, de pildă, Aguirre, mînia lui Dumnezeu, cu care Jauja are în comun, printre altele, un personaj de tată conchistador/colonizator decis să apere virginitatea fiicei sale), căci e format mai mult din zvonuri neconcretizate. În acest The Searchers refractat, defamiliarizat şi complet dezeroizat, „dezorientarea“ e cuvîntul-cheie: el descrie atît experienţa inginerului (mult mai puţin stăpîn pe natură decît John Wayne, îşi trăieşte o bună parte din aventură poticnindu-se printre pietre, în cadre foarte lungi) sau pe cea a fiicei sale (ea nevorbind aceeaşi limbă cu soldatul care o răpeşte, orice schimb de cuvinte dintre ei emană dislocare), cît şi experienţa pe care regizorul argentinian Lisandro Alonso i-a pregătit-o spectatorului. Precedat în cariera lui Alonso (care nici n-a împlinit 40 de ani) de alte patru filme de lungmetraj (chiar dacă acelea fără actori profesionişti sau costume de epocă), Jauja neglijează cu perversitate cultivată epica „de aventură“, în favoarea topografiei şi a meteorologiei, a construirii de ambianţe sonore (de pildă, în cortul în care fata aşteaptă să fie răpită, sforăitul tatălui ei se împleteşte cu pîlpîitul felinarului şi cu fîlfîitul pînzei de cort în bătaia vîntului) şi de tensiuni sofisticate între puncte repartizate în spaţiu la distanţe mari unul de celălalt. Oricît ar investi în dezumflarea epicului, Alonso nu e însă mai puţin angajat în mitopoesis: căutările inginerului îl atrag pe acesta într-o peşteră unde o vrăjitoare îi spune, pe limba lui, lucruri bîntuitor-enigmatice – „Toate familiile dispar fără urmă, chiar dacă unora le poate lua mult; pînă la urmă dispar de pe faţa pămîntului, deşertul le înghite“ etc. Şi curînd după aceea, remarcabilul film al lui Alonso (prezentat la Cannes 2014 în secţiunea „Un certain regard“, distins acolo cu Premiul Criticii, proiectat între timp şi la Les Films de Cannes à Bucarest) se pierde şi el în ceaţă – la ceaţa produsă de rostirile vrăjitoarei adăugîndu-se ceaţa produsă (cam ieftin pentru unele gusturi) de epilogul în care fiica inginerului (sau o tînără jucată de aceeaşi actriţă) se trezeşte, în zilele noastre, într-o casă plină de tablouri reprezentînd personalităţi militare ale trecutului, precum şi de alte talismane din povestea precedentă. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Trucul WhatsApp pentru a afla locația unui contact fără ca acesta să știe
WhatsApp, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din întreaga lume, se actualizează continuu pentru a-și îmbunătăți experiența pentru cei peste două miliarde de utilizatori activi.
image
Primul general român format la Harvard răspunde unei întrebări presante. Ce șanse mai are Ucraina să învingă Rusia EXCLUSIV
Ucraina se află într-o situație dificilă în fața unui inamic care are, aparent, resurse nelimitate. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare.
image
Bijuteria istorică de pe Dunăre. Cea mai veche navă cu zbaturi din lume încă mai funcţionează VIDEO
Vasul de pasageri „Tudor Vladimirescu” a avut ca oaspeţi de seamă pe Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959, pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.