Andrei PLEŞU

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

O țară de președinți

 
 

Se spune că românul e născut poet. De la o vreme, am oarecari motive să cred că e născut preşedinte. Pe măsură ce strunga alegerilor se apropie, numărul oilor care se îmbulzesc să treacă prin ea pentru a livra lapte de Cotroceni creşte. Pe nepusă masă, cîte un cetăţean „responsabil“ iese din rînd şi îşi depune candidatura.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Electorale…

 
 

Crede cineva că Churchill sau De Gaulle, Mitterrand sau Helmut Schmidt, John Kennedy sau chiar socialistul Hollande au făcut vreodată campanie electorală cu ulei şi mălai, cu daruri către Biserică, sau cu autobuze pentru şcoli? Avem un motiv în plus să observăm că România e altfel.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Dreptul de intervenţie

 
 

Sînt de părere că unele fragmente dintr-un interviu pe care mi l-a luat domnul Bogdan Chirieac în 1999, cînd eram ministru de Externe (vezi Adevărul, nr. 2744/1999) sînt, prin analogie, destul de actuale. Dumneavoastră ce credeţi? Dacă mă înşel, luaţi textul de mai jos ca pe o simplă pagină de memorialistică.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Notă despre destin şi feminitate

 
 

„Feminitatea“ tradiţională implică şi exerciţiul preparării şi al distribuirii hranei. „Activitatea“ destinului se asociază cu gestul – nutritiv – al „porţionării“. Destinul fiecăruia e „porţia“ care i-a fost dată, „lotul“ lui, hrana care i se atribuie. „Porţia“ se referă, fireşte, şi la cantitate (cît?), dar şi la „reţetă“ (ce ingrediente, ce dozaj?).

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Cum trebuie să fie un președinte

 
 

Ne ajută în vreun fel dacă încropim un portret ideal al celui de care avem nevoie? Ne ajută în vreun fel dacă facem o listă de însuşiri optime, de înzestrări maximale ale „conducătorului” absolut?
citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Dumnezeu ca şef de campanie electorală

 
 

Una e să-ţi dai ochii peste cap dinaintea preşedintelui ţării, sub povara ignoranţei proprii, alta e să-ţi dai ochii peste cap pe la icoane şi pe sub straie de preoţi. Nu poţi trece, fără explicaţii, cu un fel de naturaleţe toantă, de la tricoul Che Guevara la exhibarea voios smerită a însemnelor credinţei, cu scopul vizibil al unui spor de simpatie electorală.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

De citit, de recitit

 
 

Ştiu că nu e în regulă să citeşti din Nae Ionescu. Ştiu şi ce e blamabil în opţiunile lui politice, greu de înţeles la un om atît de inteligent şi de rafinat. Dar nici inteligenţa, nici rafinamentul n-au fost de mare folos pentru distilarea convingerilor unor intelectuali de vîrf, sau pentru tribulaţiile lor conjuncturale, pline de compromisuri.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Reîntîlnirea cu Dan Hăulică

 
 

Dan Hăulică mi-a fost profesor. M-a publicat generos în extraordinara revistă Secolul 20 (cu totul implauzibilă în contextul în care apărea). M-a îndatorat cu prietenia lui şi m-a însoţit, discret, dar solidar, în toate tribulaţiile biografiei mele postdecembriste.

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Slăbiciunile Occidentului

 
 

 Una peste alta, Putin e băiat de băiat, om de ispravă, hiper-cool. Numai Siberia e mai cool! Drumul spre ea e pavat cu bunele intenţii şi frumoasele maniere ale unui Occident bine crescut şi bine pudrat…

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Cu melancolie despre libertatea presei

 
 

Să nu ne facem iluzii. Dacă „libertate” înseamnă „independenţă“, aşa-zisa libertate a presei e o utopie. Există cel puţin două piedici decisive în calea unui organ de presă „independent“: patronul (adică finanţatorul) şi caracterul versatil (sau absent) al fiecărui gazetar în parte.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI