Andrei PLEŞU

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Dumnezeu ca şef de campanie electorală

 
 

Una e să-ţi dai ochii peste cap dinaintea preşedintelui ţării, sub povara ignoranţei proprii, alta e să-ţi dai ochii peste cap pe la icoane şi pe sub straie de preoţi. Nu poţi trece, fără explicaţii, cu un fel de naturaleţe toantă, de la tricoul Che Guevara la exhibarea voios smerită a însemnelor credinţei, cu scopul vizibil al unui spor de simpatie electorală.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

De citit, de recitit

 
 

Ştiu că nu e în regulă să citeşti din Nae Ionescu. Ştiu şi ce e blamabil în opţiunile lui politice, greu de înţeles la un om atît de inteligent şi de rafinat. Dar nici inteligenţa, nici rafinamentul n-au fost de mare folos pentru distilarea convingerilor unor intelectuali de vîrf, sau pentru tribulaţiile lor conjuncturale, pline de compromisuri.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Reîntîlnirea cu Dan Hăulică

 
 

Dan Hăulică mi-a fost profesor. M-a publicat generos în extraordinara revistă Secolul 20 (cu totul implauzibilă în contextul în care apărea). M-a îndatorat cu prietenia lui şi m-a însoţit, discret, dar solidar, în toate tribulaţiile biografiei mele postdecembriste.

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Slăbiciunile Occidentului

 
 

 Una peste alta, Putin e băiat de băiat, om de ispravă, hiper-cool. Numai Siberia e mai cool! Drumul spre ea e pavat cu bunele intenţii şi frumoasele maniere ale unui Occident bine crescut şi bine pudrat…

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Cu melancolie despre libertatea presei

 
 

Să nu ne facem iluzii. Dacă „libertate” înseamnă „independenţă“, aşa-zisa libertate a presei e o utopie. Există cel puţin două piedici decisive în calea unui organ de presă „independent“: patronul (adică finanţatorul) şi caracterul versatil (sau absent) al fiecărui gazetar în parte.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Note, stări, zile

 
 

Aflu, din ziare, că Muzeul Literaturii Române e pe cale de disoluţie. Proprietarii clădirii au recuperat-o, aşa încît instituţia trebuie evacuată. Ministerul Culturii n-are soluţii la îndemînă, Primăria are alte priorităţi. O manevră de avarie pare să fie mutarea birourilor în atotprimitorul mausoleu de la Casa Scînteii.

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

„Înţelepciunea“ echidistanţei

 
 

Dezbaterile de azi despre atitudinea pe care trebuie să o avem faţă de politica regională (şi internaţională) a Federaţiei Ruse mi-au adus aminte de dezbateri asemănătoare din 1999, cu privire la criza din Kosovo. Şi atunci existau, la noi, numeroşi partizani ai unei atitudini mai „rezervate“ faţă de strategiile NATO şi UE.

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Scurtă revenire la limba română

 
 

Am observat că DEX-ul e, pentru mai toată lumea, dar mai ales pentru cei care vor să-şi confirme idiosincrasiile, sau să-şi etaleze cunoştinţele ”riguroase”, un fel de Biblie, un nec plus ultra al exactităţii filologice. O prudentă rezervă ar fi mai înţeleaptă. Pentru a fi infailibilă, lucrarea are mare nevoie de oarecari revizuiri. 

citiţi

Andrei PLEŞU | nici aşa nici altminteri

Livrăm texte şi soluţii. Aşteptăm comenzi

 
 

Tu trebuie să decizi despre ce şi despre cine e cazul să te exprimi. Lucrul „la comandă“ e ipocrit sau convenţional. „Creatorilor“ le pot spune, deci, că esenţialul e să-şi vadă de treabă. Mai devreme sau mai tîrziu, vor apărea roadele. Accentul pe „managementul“ carierei e inutil, dacă nu direct contraproductiv.

citiţi

Andrei PLEŞU | Blogurile Adevărul

Creșterea și descreșterea limbii române

 
 

Cunoaşterea insuficientă a limbii proprii e hiba cea mai supărătoare a politicienilor români. Măcar dna Rozalia Biro recunoaşte că limba română îi e „străină”. Ai noştri o maltratează ca pe o proprietate personală, ca pe o moştenire strămoşească, pe care însă o grădinăresc ca nişte venetici. Improprietăţile, agramatismele, dezacordurile, derapajele lexicale sunt spectacolul cotidian al discursului nostru public.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI