Penitenciarul – o privire dinăuntru (II)

Florian GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 650 din 4-10 august 2016
Penitenciarul – o privire dinăuntru (II) jpeg

Această întîmplare este tipică pentru mentalitatea majorității deținuților: a rezolva problema pe ocolite, a nu vorbi sincer cu supraveghetorul pentru ca acesta să găsească o modalitate de a ajuta. Ei sînt convinși că vor fi refuzați, că personalul nu le ascultă cererile pentru a căror rezolvare este nevoie de puțină imaginație. 

Nimeni nu se întreabă cît poate personalul să suporte contactul cu oamenii aflați în pedeapsă. Privațiunile resimțite de condamnați îi fac să încerce să obțină privilegii din partea angajaților. Astfel, începe un complex proces de construcție a presiunii asupra supraveghetorilor, a șefilor de secție, a educatorilor și altor funcționari. Se culeg informații despre cel „ales“, este ajutat să rezolve mai ușor unele sarcini, este compătimit, flatat. Dacă cel în cauză nu vede capcana întinsă, drum de întoarcere nu mai există. Corupția unor angajați probabil nu va dispărea niciodată, dar acolo unde ea se transformă într-o rețea organizată cu modalități, filiere și proceduri de împărțire a beneficiilor, lucrurile vor afecta funcționalitatea întregii instituții. 

În vara lui 1999, într-o dimineaţă, a sosit în penitenciar o delegaţie din străinătate. Inspecția era neanunţată, tocmai pentru a surprinde mersul obişnuit al instituţiei. Șeful delegaţiei a spus că vrea să vadă toată închisoarea, începînd cu dormitoarele. Şi a adăugat: „Aveți camere special pregătite pentru a fi arătate inspectorilor, nu-i aşa?“ I-am răspuns că nu, dar fiecare cameră are un număr: să spună unul la întîmplare şi acolo va fi condus. Numărul ales era al unei camere în care nu intrasem de ceva vreme. În cameră erau opt deţinuţi, patru din ţări arabe şi patru din ţări occidentale. Paturile erau separate, unele lîngă fereastră, altele lîngă uşă, iar în spaţiul dintre ele era trasă o linie albă. Şeful echipei de control a întrebat ce-i cu linia care împarte camera în două. I s-a spus că este graniţa dintre Orient şi Occident, locul unde fac negoţ cu bunurile personale. Arabii vindeau cafea, ceaiuri, halva, mirodenii, papuci, iar ceilalţi ţigări, nes, cămăşi, şampon, pixuri şi cîte altele. Deţinuţii, vădit destinşi, au spus că se tocmesc îndelung pentru că nu mai ştiu preţurile, că fiecare parte încearcă să înşele, că vînd şi pe datorie, că piaţa merge bine uneori, dar cantitatea de mărfuri diferă de la o săptămînă la alta. Singurele lucruri comune erau televizorul şi baia. Priveau împreună ştirile şi meciurile la televizor şi deseori veneau la „graniţă“ să se certe pentru cele văzute. Un condamnat a fost întrebat ce naţionalitate are. Acesta a răspuns fără să clipească: „Sînt de naţionalitate deţinut“… 

Personalul penitenciar își în­de­pli­neș­te sarcinile în circumstanțe atipice și într-un context social și cultural particular. El folosește u­neori forța, dar, pentru a înțelege sensul acțiunii sale, este nevoie de o teorie funcțională și acreditată în timp despre binele și răul în acea situație și despre consecințele urmărite. În Penitenciarul Rahova, ieșirea deținuților la curtea de plimbare începea la ora 8 pentru fiecare secție care avea 5-600 de deținuți. Pe hol erau cîteva telefoane cu cartelă folosite de cei care aveau aprobare. Într-o dimineață, zece condamnați nigerieni erau pe hol și așteptau liniștiți să le vină rîndul la telefon. A început scoaterea deținuților pentru a merge la aer. Văzînd că supraveghetorul era ocupat cu deschiderea ușilor, mulți deținuți au încercat să-i dea la o parte pe nigerieni și să vorbească la telefon. Nigerienii au ripostat și totul s a transformat într-o busculadă la care au participat zeci de persoane. Supraveghetorul a încercat să-i despartă folosind și bastonul de cauciuc, cu care a lovit la întîmplare grămada de români, atingînd, fără intenție, și cîțiva nigerieni. Pînă la urmă, deținuții au fost scoși în curte, iar nigerienii au rămas să continue convorbirile telefonice. Însă primul telefon l-au dat la ambasada lor, unde s-au plîns de incidentul produs. După cîteva ore, consulul a venit la penitenciar: era supărat de cele întîmplate cu resortisanții săi și cerea ca vinovații să fie pedepsiți. Considera că ceea ce s-a întîmplat era o dovadă de rasism. Am încercat să-i spun că a fost doar un incident regretabil și, la sfîrșitul anchetei, voi lua măsuri. Consulul insista că e vorba de rasism, iar eu argumentam că deținuții români și, posibil, și unii străini au speculat doar o situație neașteptată, deci nu putea fi vorba de rasism. Atunci mi-am adus aminte de un spectacol dat de deținuți la club, unde grupul de nigerieni a cîntat melodii disco și cîntece din țara lor. Interpreții au fost foarte aplaudaţi de colegii de detenție din sala arhiplină. I-am pus caseta şi după ce a văzut spectacolul şi-a cerut scuze, ru­gîn­du mă să-i dau o copie pentru a o prezen­ta la ambasadă. Mă gîndesc ce s-ar fi în­tîm­plat dacă acest incident banal ar fi ajuns în presă unde, de regulă, se dau dimensiuni catastrofice doar pentru a crește audiența. 

Educația persoanelor care ajung în penitenciare nu este ușoară, majoritatea venind cu lacune importante. Ca urmare, se desfășoară programe educative, artistice, religioase, terapeutice și sportive care asigură o atmosferă optimistă. Dacă personalul creează şi premise pentru manifestarea unor talente, deţinuţii nu întîrzie să iasă cu prestaţii notabile: interpreți de muzică de toate etniile, dansatori, coruri, comici, instrumentiști. Vă puteți imagina Hamlet jucat de deținuți analfabeți? 

Spectacolele din clubul Penitenciarului Rahova se transmiteau în direct în toate camerele. În club intrau doar cîteva sute de deţinuţi, aleşi după criterii locale: lipsa abaterilor disciplinare, curățenia în celulă, mersul la şcoală. Întotdeauna erau în sală şi deţinuţi din cele 45 de ţări reprezentate în penitenciar. Încărcătura emoţională era enormă: la un spectacol a cîntat o deţinută din Asia, condamnată pe viaţă. Soţul ei, în faptă cu ea, era tot în penitenciar, dar, fiind pe secţii diferite, nu se văzuseră de ani de zile. Șeful secţiei l-a adus şi pe el la spectacol. Cînd i-a venit rîndul pe scenă, ea s-a întors cu faţa spre el şi a cîntat cu ochii şiroind de lacrimi în timp ce el se zguduia de plîns în sală. O tăcere grea s-a aşternut între spectatori şi în toată puşcăria… 

Deţinuţii tineri dintr-o celulă au scris o piesă despre cauzele revenirii în închisoare. Scenariul era simplu: din cauza alcoolului ajungi la răcoare, te liberezi însă cu stigmatul de deţinut şi, dacă se întîmplă ceva rău în cartierul tău, poliţia e sigură că tu eşti vinovatul şi te bagă iar la închisoare. Au făcut multe repetiţii pentru că cel mai şcolit dintre ei avea doar șase clase: dialogurile se schimbau frecvent după capul unuia sau altuia, dar ideea de bază era conservată cu grijă. Am ţinut să văd ultima repetiţie la care mai participau cîteva zeci de deţinuţi aflaţi prin curtea închisorii: în prima scenă, eroul principal se libera după trei ani, îşi lua rămas bun de la colegi şi pleca acasă. Următoarea scenă, o locuinţă sărăcăcioasă: tatăl citeşte ziarul pe o canapea, iar mama, cu spatele la uşă, curăţă cartofi. Fiul lor intră şi spune „Săru’ mîna, mamă, săru’ mîna, tată, am venit acasă“. Mama nu s-a întors cu faţa către noul venit, nu s-a întrerupt din treabă și, acră, a aruncat peste umăr către bărbatu-su: „De azi mai avem o gură la masă“. Tatăl a continuat să citească ziarul, pe care îl ţinea astfel încît acoperea complet uşa. Fiul se uita cînd la unul, cînd la altul şi, văzînd că nici măcar nu-l privesc, a pus bocceaua jos şi a ieşit afară. Am oprit repetiţia spunînd că scena nu e credibilă, că nu se poate să-ţi primeşti copilul, fie şi de la puşcărie, cu a­tî­ta răceală şi ostilitate, că trebuie pusă căldură în scena revenirii acasă. Atunci actorii şi spectatorii de ocazie au început să strige furioşi la mine: „Aşa se întîmplă, aşa sîntem primiţi acasă! Nu ne vrea nimeni! Ce ştii dumneata cum e viaţa de om sărac?! D-aia nu poţi să înţelegi ce jucăm noi aicea!“ Vădit tulburaţi, au insistat să nu modifice nimic. La premieră, au asistat cîteva sute de deţinuţi din toate categoriile. La scena cu pricina, un freamăt de aprobare a străbătut întreaga asistenţă. Actorii şi cei prezenţi se uitau insistent şi dojenitor la mine… 

Așteptăm prea mult de la in­sti­tu­țiile de detenție în sfera reducerii criminalității cînd, de fapt, ele doar țin delincvenții izolați o anumită perioadă. Ipocrit sau ignorant, aruncăm recidiva în sarcina penitenciarelor, ceea ce nu este nici corect, nici eficient. Chiar dacă acestea oferă deținuților programe educative, atîta timp cît nu se schimbă nimic în viața lor reală de după liberare, nimic nu se va schimba în modul în care ei văd lumea și se încadrează în normele ei. Nu trebuie să aşteptăm ca, singură, pedeapsa penală să rezolve toate problemele privind criminalitatea: ce nu face calitatea vieții cetățenilor, buna educaţie a copiilor în familie, un sistem de învățămînt public performant, existența locurilor de muncă, măsuri de protecție socială reale, nu poate face nici o pedeapsă. 

Florian Gheorghe este doctor în psihologie, a lucrat aproape 30 de ani în penitenciare, a fost primul director al Penitenciarului Rahova, este conferențiar universitar. Cea mai recentă carte a sa se numește Penitenciarul – ultima autoritate (ed. Oscar Print, 2016).

Foto: wikimedia commons

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

Rogobete FOTO FB A Rogobete jpg
Alexandru Rogobete, vizat de o moțiune simplă depusă de USR și PNL. Acuzațiile aduse ministrului Sănătății
USR și PNL au depus miercuri, în plenul Camerei Deputaților, o moțiune simplă împotriva ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete.
Directorul INFP Constantin Ionescu FOTO Inquam Photos Sabin Cirstoveanu jpg
Cutremurul de 5,7 din Vrancea s-a simțit timp de 5–10 secunde. Ce intensitate a avut, potrivit INFP
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea a avut o intensitate de gradul VI în zona epicentrală și s-a produs la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri.
politia mascati perchezitii jpg
Percheziții într-un dosar de înșelăciune și spălare de bani. Peste 100 de persoane ar fi fost păcălite prin anunțuri false de vânzare
Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut miercuri cinci percheziții în județul Teleorman, într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălarea banilor.
image png
Bătaie în direct la televiziunea publică din Armenia. Ce întrebare a declanșat întreg scandalul
Un incident șocant a avut loc la televiziunea publică din Armenia, unde o dezbatere politică s-a transformat într-o bătaie în toată regula chiar sub privirile telespectatorilor.
image png
Cum au știut telefoanele românilor că vine cutremurul. Tehnologia Google care a declanșat alarmele
Mii de români au fost treziți în noaptea de marți spre miercuri de alarmele emise de telefoanele mobile, în timpul cutremurului cu magnitudinea 5,7 produs în zona Vrancea.
Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Națională, închisă de Sfântul Andrei. Când vor putea intra din nou credincioșii
Anunț de ultimă oră de la Patriarhia Română! Catedrala Națională va rămâne închisă de Sfântul Andrei. Ce se întâmplă cu pelerinii
Celestial Zodiac  Mercury and Lilith jpg
Ziua în care lucrurile încep să se așeze pentru cinci zodii. Ce aduce sextilul Mercur-Lilith
Horoscop 18 noiembrie 2026. Mercur formează un sextil cu Lilith, aducând clarificări și oportunități pentru cinci zodii. Află cine are noroc.
putin xi png
Xi și Putin s-au întâlnit înaintea summit-ului istoric cu Trump. Ce au discutat
Liderii Chinei și Rusiei, Xi Jinping și Vladimir Putin, s-au întâlnit miercuri în orașul Shenzhen, cu o zi înaintea unui summit trilateral cu președintele american Donald Trump. Discuțiile urmează să abordeze războiul din Ucraina, conflictul din Iran, dezarmarea nucleară și comerțul global.
Timişoara. Piaţa Prinţului Eugen, la începutul secolului XX
Timișoara, primul oraș european iluminat electric
Pe 12 noiembrie 1884, Timișoara devenea primul oraș european iluminat electric și al doilea din lume, după New York.