Un text canonic

Publicat în Dilema Veche nr. 976 din 22 decembrie – 28 decembrie 2022
image

Trebuie să avem grijă ce gîndim despre prezent, s-ar putea ca această versiune să rămînă în istorie. Altfel spus, prima impresie pe care istoria și-o face, prin noi, despre noi s-ar putea să fie și cea definitivă. Așa mi s-a părut la un moment dat, petrecînd ceva timp prin arhivele celui de-al Doilea Război Mondial și văzînd că interpretări care au părut ulterior mari concluzii ale istoricilor erau, de fapt, deja comune în presa momentului. Ele se vehiculau încă de pe atunci, la cald, iar posteritatea le-a preluat de bune, chiar dacă la început fuseseră făcute în multe cazuri în baza unor informații limitate, atît cît erau disponibile în acele vremuri de maximă propagandă. 

Dar aceeaşi senzaţie am avut şi de curînd, mai precis cu prilejul controversei privind respingerea candidaturii României la Spațiul Schengen. A rezonat din nou una dintre ideile din prezent despre prezent care riscă să ajungă clișeu, și de aici în viitoare manuale de istorie. Şi anume, am auzit iarăși versiunea „colonizării” României. Haide, domnule, spun unii, tot mai mulți și tot mai tineri, de-aia ne-au vrut în UE, ca să ne facă piață de desfacere. Ne-au luat tot, petrolul, gazele, finanţele, nu mai avem nimic al nostru, am ajuns sclavii Europei – au reclamat ei, indignaţi de atitudinea Austriei. Prin generalizare şi repetare, această interpretare, profund eronată, riscă să îşi lase amprenta pe profilul istoric al celor trei decenii postcomuniste, cînd am fi trecut „de la un stăpîn la altul, de sub cizma Moscovei sub dictatura Bruxelles-ului”.

De aceea nu este inutil să reamintim din nou şi din nou cum au stat, de fapt, lucrurile. Dacă nu din motivul „istoriografic” arătat, măcar pentru că părem ridicoli cum vociferăm nemulţumiţi, cocoțați pe sacii deja urcaţi în car. Cu hipermarket-urile pline, uităm acum cît de important a fost, de exemplu, ca după criza economică din 1997-1999 să reuşim să atragem în ţară capital străin, care să ne scoată din recesiune. Cît de importante au fost privatizările de pînă acum zece-cincisprezece ani, care au răsturnat raportul dintre întreprinderile şi regiile socialiste moştenite din comunism şi cele cu capital privat în ansamblul firmelor din România. Uităm de un alt raport răsturnat după 2002, atunci cînd s-a desfiinţat obligativitatea vizelor pe termen scurt pentru Spațiul Schengen și numărul cetățenilor români plecați la muncă în străinătate a crescut, de la cîteva sute de mii înainte de 2002, la aproximativ patru milioane după un deceniu, oameni care altfel ar fi îngroșat rîndurile şomerilor. Această emigraţie din mediul rural şi suburban al României a contribuit la reforma mută din agricultură, în sensul că, fără mari convulsii sociale, un domeniu în care activau unul din trei români a ajuns să aibă un număr adecvat de lucrători. 

De altfel, pe lîngă informaţiile prezentate mai sus, am putut citi într-o lucrare recentă că, pentru prima oară în istorie, România începe să recupereze decalajele economice care o separă de estul şi de vestul Europei. Este vorba de capitolul intitulat „Economia României după 1990”, avîndu-i ca autori pe Bogdan Murgescu, Christian Năsulea şi Diana-Florentina Năsulea, din cadrul monumentalului volum Panorama postcomunismului în România, publicat anul acesta de Polirom (editor Liliana Corobca). Într-o lucrare anterioară, profesorul Murgescu arătase că decalajele economice ale României faţă de restul Europei, în pofida opiniei comune, s-au adîncit în perioada interbelică, şi că ele şi-au continuat această tendinţă şi în perioada comunistă, inclusiv comparativ cu ţările-surori din „lagărul” socialist. Aşa că nu mică mi-a fost mirarea să citesc că, în primele două decenii ale secolului 21, „România a reușit să aibă rate de creştere mai mari decît majoritatea statelor europene şi să recupereze o parte considerabilă a decalajului economic faţă de restul UE”, fapt demonstrat cu cifre, tabele şi statistici. Inclusiv la nivel de pondere a diferitelor ramuri economice în PIB (agricultură, industrie, servicii şi impozite), România s-a apropiat de structura economiilor dezvoltate. Argumentaţia din acest capitol semnat de autorii citaţi este una dintre cele mai clare şi mai puternice pe care le-am întîlnit în privinţa interpretării evoluţiei României după 1990 – un text într-adevăr canonic privind istoria recentă.

Ceea ce nu înseamnă că situaţia este ireversibilă. Conjunctura favorabilă a fost dată, arată cei trei autori, de un complex de factori, printre care integrarea în UE, investiţiile străine directe şi costul relativ ieftin al forţei de muncă. În scurt timp însă, acest set nu va mai fi de actualitate, iar România va trebui să facă faţă noului context. Mai mult, politicile populiste din perioada 2015-2019 au condus la legarea cheltuielilor statului de diverse obligații, ceea ce, în cuvintele autorilor, echivalează cu „subminarea pe termen lung a capacității statului român de a-și asuma rolul de stimul al dezvoltării economice”. Desigur, e o exprimare elegantă. Deja această incapacitate se vede pe termen scurt. Anul acesta, autoritățile de la Bucureşti au reușit să inaugureze doar treisprezece kilometri de autostradă – plus o staţie de metrou botezată după un scriitor care ar fi încondeiat bine situaţia, dacă ar fi apucat-o: Tudor Arghezi.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități. Cea mai recentă carte publicată: De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, Editura Vremea, 2022.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.