Un exercițiu de imaginație
Scotocind recent prin rafturile unui anticariat, am dat peste o carte interesantă, în limba engleză, cu titlul „We interrupt this programme...“ 20 news stories that marked the century (în traducere: „Întrerupem această emisiune...“ 20 de știri care au marcat secolul). Cartea a apărut în anul 1999, la BBC Worldwide Limited, și include un Cuvînt înainte al legendarului prezentator britanic John Humphrys.
Poate că ați bănuit deja despre ce anume este vorba în acest volum. Sînt știrile care au dat peste cap programul obișnuit al Radioului britanic, fie că au venit pe neașteptate, fie că erau deja previzibile, dar prin amploare au determinat o reorganizare a emisiei. Autorul cărții, jurnalistul Peter Barnard (1945-2002), fost redactor al revistei Radio Times, le trece în revistă și, împreună cu o serie de fotografii ale timpului, oferă contextul necesar înțelegerii lor din perspectiva cititorului contemporan. O pitorească surpriză editorială este includerea în carte a unui CD cu înregistrările acelorbreaking news ale vremurilor de altădată, așa cum au fost ele prezentate în cadrul emisiunilor și buletinelor de știri păstrate în arhivele audio ale BBC-ului.
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926, un eveniment de mare impact social în Marea Britanie, petrecut pe vremea în care BBC nu era încă British Broadcasting Corporation, instituția publică cunoscută astăzi în întreaga lume, ci British Broadcasting Company, o inițiativă privată a producătorilor de aparate de radio. În condițiile în care Guvernul impusese un embargou al informațiilor legate de grevă, BBC a devenit atunci singura sursă de știri pe acest subiect la nivel național, chiar cu riscul de a deranja autoritățile – o atitudine despre care se poate spune că i-a influențat profilul ulterior.
Din perioada interbelică, în selecție mai intră crash-ul de pe Wall Street din 1929, care a dus la Marea Criză Economică, abdicarea din 1936 a regelui Eduard al VIII-lea și declarația de război din septembrie 1939, care a marcat începutul celei de-a doua conflagrații mondiale. Din perioada postbelică, sînt incluse urcarea pe tron a Reginei Elisabeta a II-a (1952), criza Suezului (1956), accidentul aviatic din 1958 de la München, în care a pierit echipa de tineret a clubului de fotbal Manchester United, asasinarea președintelui Kennedy (1963), cîștigarea de către Anglia a Cupei Mondiale la fotbal (1966), aselenizarea din 1969, atentatul de la Olimpiada de la München din 1972, primul embrion uman conceput prin fertilizare in vitro (1978), asasinarea lui John Lennon (1980), războiul din insulele Falkland (1982), atentatul de la Brighton (1984), cel de la Lockerbie (1988), prăbușirea Zidului Berlinului (1989), demisia premierului Thatcher (1990), masacrul de la Dunblane (1996) și moartea prințesei Diana (1997). După cum se poate vedea, cele mai multe dintre aceste evenimente sînt „naționale”, dar sînt și unele globale, petrecute în alte părți ale lumii, dar care au avut un impact puternic asupra publicului britanic.
Ideea lui Peter Barnard mi-a sugerat un exercițiu de imaginație pe care l-aș putea face pornind de la faptul că din 1928 și în România există un post de radio asemănător BBC-ului – și anume Radiodifuziunea Română. Care ar fi Top 20 al știrilor devenite breaking news la Radioul românesc în secolul 20 (cu mențiunea că unele evenimente majore ar fi avut o amploare mai mare în buletinele de știri de la Radio România dacă regimurile politice autoritare din țară nu ar fi impus filtrele lor ideologice)?
Din lista britanică aș păstra pentru perioada interbelică crash-ul de pe Wall Street și declarațiile de război ale Franței și Marii Britanii la adresa Germaniei. Apoi ar interveni evenimentele autohtone: revenirea pe tron a regelui Carol al II-lea (1930), ultimatumul sovietic și arbitrajul fascisto-nazist, care au dus la pierderile teritoriale din 1940, cutremurul din același an, intrarea României în război alături de Germania (1941) și, trei ani mai tîrziu, după masive pierderi de vieți omenești, denunțarea alianței cu Berlinul (1944). Din perioada postbelică, aș alege scrutinul fraudat din 1946, abdicarea regelui Mihai (1947), revolta anticomunistă de la Budapesta (1956), amnistia politică din 1964, Primăvara de la Praga (1968), performanța gimnastei Nadia Comăneci la Olimpiada de la Montréal (1976), cutremurul din 1977, politica de austeritate adoptată de conducerea de la București începînd cu 1982, revoluția din 1989 și realizarea alternanței la putere din 1996. Dacă adăugăm aselenizarea și moartea prințesei Diana, care au impresionat în felul lor și publicul românesc, obținem cele douăzeci de știri-jalon din secolul trecut ale Radiodifuziunii Române. Acum, partea mai grea pare a fi realizarea CD-ului cu vocile crainicilor care le-au anunțat.
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități. Cea mai recentă carte publicată: De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, Editura Vremea, 2022.
