Sfinţi vs securişti

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Sfinţi vs securişti jpeg

● Dumitru Radu Popa, Sfinţi, vînturi şi alte întîmplări, Editura Curtea Veche, 2012.

Biografia scriitorului Dumitru Radu Popa – plecat din ţară în 1985 (imediat după apariţia cărţii Fisura, retrasă din librării şi topită, nu înainte însă ca Mircea Nedelciu să ascundă o sută de exemplare) şi stabilit în Statele Unite, unde a obţinut azil politic, devenind apoi specialist renumit în cercetarea dreptului internaţional şi comparat, actualmente director al Bibliotecii şi decan asistent al Facultăţii de Drept din New York – ar putea fi ea însăşi un roman în sine. Însă adevăratele poveşti din viaţă sînt de căutat la personajele, absolut remarcabile intelectual, din scara sa genealogică. Bunicul matern, pe nume Jozef von Lewandovsky, s-a născut baron, la Cernăuţi, devenind profesor de latină şi greacă la Baia Mare. Bunicul patern, Gr.T. Popa, a studiat la Chicago ca bursier Rockefeller, a predat la Cambridge şi Oxford, a tradus pentru prima dată în româneşte Anatomia lui Grey şi este descoperitorul punţii care face creierul să acţioneze ca o glandă (corpusculii Popa-Fielding). Reîntors în ţară cînd i s-a oferit decanatul Facultăţii de Medicină din Iaşi (instituţie care astăzi îi poartă numele), a fost pus pe lista neagră de către legionari, apoi de către comunişti, murind, la numai 56 de ani, în 1948. „Hulit şi denigrat de propriii săi asistenţi şi colegi, trecuţi la comunism, bunicul avea să dispară din conştiinţa publică românească, pentru mai bine de patru decenii, apoi «reabilitat» – iarăşi, ironia sorţii, tot de cei cîţiva supravieţuitori ai asasinării sale morale“, după cum mărturisea cu amărăciune D.R. Popa în interviul acordat Dilematecii în nr. 38/2009. Tatăl scriitorului, deasemenea doctor, Grigore Gr. Popa, bolnav în urma radiaţiilor din minele de plumb de la Cavnic, unde a fost trimis să muncească, s-a văzut nevoit să se pensioneze la numai 36 de ani. Iar mama, Maria Magdalena Popa-Lewandovsky, eminent medic de laborator şi endocrinolog, a scris cărţi şi a tradus din Rilke, Humboldt, Ingeborg Bachmann şi Kobo Abe (vorbea curent şapte limbi, îşi scria corespondenţa în latină) şi a fost, de asemenea, pianistă de concert.

Am insistat pe aceste detalii biografice şi pe profilurile intelectuale ale părinţilor şi bunicilor scriitorului pentru că, în ciuda fantasticului ce predomină noul său roman (început taman în 2006, după cum mărturisea scriitorul în acelaşi interviu), D.R. Popa a topit multe date din viaţa familiei sale, în naraţiunea populată cu multe personaje din ramura familiei lui Jozef von Lewandovsky, el însuşi protagonist al cărţii. Nimic din toate acestea n-ar fi însă importante şi n-ar merita subliniate dacă romanul n-ar sugera, la un nivel mai profund al lecturii, că este construit pe principiul postmodern al ficţiunii care corectează şi răzbună realitatea. Ca într-un scenariu de Tarantino, D.R. Popa scrie un roman despre prigoana din perioada stalinistă, sub forma basmului în care superputerile personajelor fabuloase sînt înlocuite de stihiile naturii/forţele divine. De altfel, în primul capitol al cărţii, un fel de prolog metaforic, un bărbat este salvat dintr-o furtună teribilă de două personaje aparţinînd mitologiei populare. „Răul de afară e atît de mare, că pînă şi stihiile îşi dau mîna să poată face un dram de bine. Hai, du-te acum şi visează pe săturate!“, îl îndeamnă Omul Nopţii şi Fata Pădurii care-l conduc pe bărbat într-un Cimitir de vise, unde devine, borgesian, martorul mai multor scene din (pre)istoria umanităţii, precum călătoriile lui Ulise şi Noe.

Narate de vocea nepotului lui Jozef von Lewandovsky, istoriile unchilor şi mătuşilor se succed, toate, sub forma unor episoade politice dramatice ce au în prim plan un grup central de investigaţie al Securităţii din Satu Mare care se ocupă cu eliminarea „bandiţilor de legionari“, ascunşi în munţi, şi cu zdrobirea „rezistenţei greco-catolice“. Această „echipă de şoc“ a Răului este condusă de colonelul Volodea Sielberman zis şi tovarăşul Zilberică-Ochi-de-Şarpe, evreu român, comunist ilegalist instruit ulterior de NKVD, şi de un anume Kiforov zis Nechita, agent rus adus în România lui Dej după ce-şi dovedise cruzimea şi eficienţa în lupta împotriva populaţiei ce se opusese colhozurilor, arzînd de vii preoţi, pentru a le demonstra inexistenţa lui Dumnezeu. Fiecare personaj reprezintă o formă de rezistenţă şi revoltă împotriva regimului stalinist: un unchi plănuieşte o fugă din ţară împreună cu partizanii din munţi şi sfîrşeşte împuşcat; mama lui, adică bunica naratorului, este anchetată şi condamnată pentru complicitate într-o farsă de proces politic; altcineva este reţinut şi anchetat pentru „vina“ de a ţine un jurnal – de fapt, o inteligentă scriere construită în jurul axiomei că „totul e vînt“, urmat de un glosar cu numele vînturilor, felul şi locurile geografice unde se manifestă, scriere considerată subversivă la adresa materialismului dialectic (capitolul respectiv, unul dintre cele mai bune din carte, este de un absurd deopotrivă comic şi amar); un preot practică rugăciunea într-o biserică ascunsă în pădure, iar cînd va fi descoperit, agenţii constată că gloanţele nu-l ating (aşa cum în povestirea lui George Lazăr, „Ziditorii de biserici“ – publicată în antologia Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului, Millenium Books, 2012 – povestire plasată tot în deceniul stalinist, doi activişti sînt trimişi în Moldova să supravegheze dărîmarea unei biserici care, protejată fiind de propria sfinţenie printr-un fel de scut magnetic, va fi acoperită sub o cupolă de cărămizi); un alt unchi îşi joacă nebunia pentru a scăpa de exercitarea funcţiei de judecător al statului stalinist; două mătuşi, maici greco-catolice, sînt anchetate, întemniţate în mai multe locuri şi, în cele din urmă, ajung la Canal (acesta fiind un alt capitol foarte reuşit al cărţii, şi de data aceasta absurdul e comic, dar şi violent)...

Confruntată cu fiecare din aceste cazuri clasice de rezistenţă, echipa de agenţi îşi pierde rînd pe rînd cîte un membru – unul înnebuneşte, altul se converteşte, altul se sinucide –, căci de fiecare dată o anumită forţă intervine în apărarea prigoniţilor şi în pedepsirea torţionarilor. „The villain“-ul absolut, Zilberică-Ochi-de-Şarpe este, pur şi simplu, spulberat de vînturile dreptăţii, de stihiile naturii care se dezlănţuie în apărarea Binelui ca într-un basm cu morală, unde întotdeauna se face dreptate, iar cei răi sînt pedepsiţi: „Din genune se iscară două vînturi distincte, unul fierbinte să te ardă de viu, celălalt rece ca moartea. Vînturi care, în mod cert, nu se văzuseră prin părţile acelea, ca Zonda, care bate în Anzii Argentinei, şi Taku din nordul Alaskăi. Îl smulseră pe Zilberică, îl proiectară o clipă în văzduh, înfăşurîndu-l strîns, din amîndouă părţile şi de jur-împrejur, şi porniră cu el în jos, spre fundurile prăpastiei...“

Pe coperta a patra, Călin-Andrei Mihăilescu îl citează, foarte nimerit, pe Borges care spunea că religia e o sub-speţă a fantasticului. Căci la D.R. Popa fantasticul este motivat religios (toate personajele sînt intelectuali credincioşi, nu doar măicuţele şi preoţii), credinţa nu provoacă doar miracole, are şi puteri fantastice şi, cum spuneam, este pusă, în acest politic-fantasy, în slujba binelui şi a dreptăţii, răzbunînd prin ficţiune istoria. Ocultul se întoarce împotriva ideologiei, sfinţii luptă cu securiştii, „fantasmele spulberă instituţiile“ (Călin-Andrei Mihăilescu), vînturile restabilesc ordinea în această lume profund tulburată în credinţele, ritualurile şi eresurile ei de intruziunea destabilizatoare, violentă şi criminală a politicului.

După romanul lui Adrian Sângeorzan, Circul din faţa casei (2006), apărut tot la Curtea Veche, Sfinţi, vînturi şi alte întîmplări de Dumitru Radu Popa este o altă carte foarte bună, scrisă în limba română, de dincolo de Ocean.

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.