Zorii goticului românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Zorii goticului românesc jpeg

● Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului, editor Oliviu Crâznic, Editura Millenium Books, 2012. 

Pe lista genurilor subreprezentate în literatura română se află, printre destule altele, şi goticul. Anul trecut, cînd scriam despre antologia Steampunk. A doua revoluţie (coord. Adrian Crăciun, Editura Millennium Books) că are toate şansele să reprezinte adevăratul certificat de naştere al acelui subgen la noi, vorbeam, o dată în plus, şi despre caracterul discontinuu şi relativ/tardiv sincronic al literaturii noastre, care – dădeam atunci spre exemplu – în ciuda succesului internaţional al cărţii lui Bram Stoker şi a circulaţiei legendelor săseşti cu Vlad Ţepeş, n-a produs şi n-are nici acum, cînd tema vampirului a revenit la modă în cultura populară, scrieri în genul gotic. Oliviu Crâznic, editorul acestei prime antologii româneşti de gotic, scrie şi el în prefaţă: „În literatura română, lucrurile nu stau bine. Cu toate că, iniţial, goticul a fost îmbrăţişat şi aclamat de scriitorii şi oamenii de cultură română (amintim aici pe I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, Gala Galaction, Titu Maiorescu, Ionel Teodoreanu ş.a.), mai multe nume mari punîndu-şi semnătura pe manuscrise încadrabile în acest gen (cum ar fi, spre exemplu, Domnişoara Christina de Mircea Eliade, Îmbrăţişarea mortului de Alexandru Philippide, Schimnicul de Vasile Voiculescu etc.), odată cu instaurarea comunismului, operele non-realiste au fost împinse într-un con de umbră, etichetate drept «literatură pentru copii şi tineret», deoarece supranaturalul, religia, idealizarea aristocraţiei şi, în general, iniţiativa şi imaginaţia erau contrare doctrinei oficiale.“ Adevărul e că proza fantastică românească are o istorie greoaie şi chinuită. Scriitorii clasici amintiţi de Oliviu Crâznic, lîngă care mai pot fi adăugaţi Macedonski, Sadoveanu, Arghezi, Ion Vinea sau Cezar Petrescu, au scris sporadic literatură fantastică şi n-au reuşit să creeze, în lipsa tradiţiei, emulaţie. Căci, spre exemplu, ce literatură gotică să fi apărut în lipsa unui Ev Mediu?! Cîţiva istorici literari (Dan Horia Mazilu, de pildă) au tot încercat să demonstreze că am fi avut baroc, dar realitatea rămîne aceea că literatura română s-a născut abia în secolul al XIX-lea, iar genul fantastic s-a încercat a fi mai degrabă inventat sau copiat, decît construit.

În condiţiile în care romane precum Ion, Concert din muzică de Bach sau Patul lui Procust apar aproximativ în acelaşi deceniu (1920-1933), deopotrivă recuperînd şi sincronizînd literatura română cu tendinţele europene, era normal ca priorităţile scriitorilor să fie altele. Abia spre sfîrşitul anilor ’40 se publică texte importante ale genului fantastic (de Mircea Eliade sau Victor Papilian; Povestirile lui Vasile Voiculescu vor fi publicate abia în 1966) – cînd Istoriile literare ale lui Vasile Lovinescu sau G. Călinescu erau deja scrise şi unde fantasticul era văzut doar ca o curiozitate –, şi abia în anii ’50-’60 apar scriitori dedicaţi exclusiv genului (Oscar Lemnaru, Vasile Beneş sau Vladimir Colin). Studiile critice autohtone au lipsit multă vreme sau au fost exprem de superficiale: Ion Biberi a publicat un prim eseu despre literatura fantastică – şi oricum fără aplicaţii la literatura română – în 1945 şi abia în 1975 apare studiul lui Sergiu Pavel Dan Proza fantastică românească, prima contribuţie importantă de acest fel, urmată, cinci ani mai tîrziu, de Literatura SF a lui Florin Manolescu. Revenind, în cadrul fantasticului românesc de inspiraţie şi de expresie îndeosebi folclorică (de la Galaction şi I.L. Caragiale la Voiculescu şi Dinu Nicodin), orientală (Eliade), poetică (de la Macedonski, prin Minulescu şi Bacovia, la A.E. Baconsky) sau psihologică (Pavel Dan, Alexandru Philippide, Olga Caba) şi tehnologică (Felix Aderca, Vladimir Colin), subgenul gotic a rămas, cu excepţia unor teme sau motive rar folosite, neexplorat. O dovedeşte inclusiv cea mai bună antologie a prozei fantastice româneşti alcătuite vreodată la noi – e vorba de antologia Masca îngrijită de Alexandru George în 1982 şi cuprinzînd, în două volume, 38 de autori/povestiri.

Astfel stînd lucrurile, iniţiativa lui Oliviu Crâznic de a aduna 12 scriitori contemporani (dintre care, Liviu Radu, n. 1948, este seniorul; iar Raluca Băceanu, n. 1993, mezina) pentru a crea un manifest gotic este cît se poate de salutară. Spre deosebire însă de Steampunk. A doua revoluţie, ale cărei rezultate literare erau onorabile, antologia gotică nu oferă mai nimic demn de citit, chit că aproape jumătate dintre autori sînt aceiaşi. Din păcate, lipseşte tocmai Marian Truţă, scriitor talentat, descoperit de mine abia cu acea ocazie şi din care aş fi vrut să mai citesc. În general, povestirile par filme de serie B, repovestite fără talent, sau compuneri şcolare cu teme, idei, personaje şi descrieri luate de-a gata. Multe, foarte multe locuri comune, preţiozităţi, filozofări, stîngăcii, umor involuntar. Subiectele sînt plicticoase, banale, previzibile, provoacă déjà-vu şi mai deloc suspans ori frică; ororile aparţin mai mult stilisticii, decît imaginaţiei sau epicului: (Atenţie, urmează cîteva spoiler alert!) un detectiv particular pe nume Raz(iel) urmăreşte un ucigaş de fecioare care se dovedeşte a fi chiar fratele său, Nathaniel; un ucigaş călătoreşte în timp pentru a completa ritualul a şapte crime necesar ca „Stăpînul Întunericului să domnească în lumea oamenilor“; nişte turişti americani (care sînt vampiri) vin într-un străvechi cimitir din munţii României pentru o confruntare cu ielele; o vrăjitoare scoate argintul-viu dintr-un tînăr, doar pentru a dezvălui un blestem de familie; o fată este posedată; o bătrînă este licantroapă; o diavoliţă şi un înger urmăresc şi îşi dispută omenirea (reprezentată de bucureşteni) ameninţată cu exterminarea în timpul unei invazii de zombi; un bărbat pune la cale un atentat terorist în sediul unei organizaţii de vampiri; într-o casă ce ţine prizoniere cîteva fantome are loc „mîntuirea“ uneia dintre acestea... Doar două povestiri merită citite. În „Ziditorii de biserici“, George Lazăr plasează acţiunea în deceniul stalinist, cînd doi activişti sînt trimişi în Moldova să supravegheze dărîmarea unei biserici. Cum lăcaşul este protejat de propria sfinţenie printr-un fel de scut magnetic, tovarăşii decid să acopere biserica sub o cupolă de cărămizi. Deşi scrisă bine, povestirea are, din păcate, un final previzibil, complet ratat. Dacă în antologia de steampunk Florin Pîtea îşi plasa subiectul schiţei în vremea lui Cuza-Vodă, cu Alecsandri, Kogălniceanu şi Nicolae Golescu punînd la cale un complot, de data aceasta este prezent cu scrisoarea unui călugăr care „cere sfat şi îndrumare“ stareţului. Călugărul istoriseşte, în limba letopiseţelor, cum, umblînd în pustie, a dat peste ceea ce descrie a fi un OZN prăbuşit în care află, cu ajutorul unor holograme, povestea extratereştrilor rămaşi captivi pe Pămînt şi morţi între timp. Descoperirea îi provoacă o dilemă religioasă: „Să fie făpturile ce colindau prin ceruri cu astă luntre nemaivăzută parte din oştirile cereşti? Dacă da, cum de au pierit de bătrîneţe? Dacă nu, cum de le-a dat voie Domnul Dumnezeu atotputernic să bîntuie prin ceruri cu luntrea asta a lor nepereche? Să fie, dimpotrivă, făpturile acestea dintre îngerii răzvrătiţi ce au fost alungaţi din ceruri împreună cu cel viclean? Dacă da, cum de nu m-au tîrît deja pe mine, păcătosul, în focul veşnic ca să mă chinuiască? Dacă nu, cum de au căzut din cer şi cum de nu le-a mai îngăduit Cel de sus să zboare?“. Deşi e cea mai redusă povestire din carte, e şi cea mai bună.

N-aş vrea să-i stric entuziasmul editorului Oliviu Crâznic, fără îndoială un tip inimos şi dedicat genului, dar nici nu-l pot lăsa să se amăgească cu gîndul că scriitorii antologiei „au abordat problema cu deosebit talent şi cu desăvîrşit profesionalism,... paginile lor putînd oricînd rezista unei comparaţii cu pagini similare din literatura universală“. Doar exigenţa va ajuta acest gen ca şi inexistent la noi. Deocamdată nu e cazul.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.