Revoluția română, între previzibil și spontan

Publicat în Dilema Veche nr. 981 din 26 ianuarie – 1 februarie 2023
image

Există o ezitare ajunsă aproape generalizată atunci cînd apar referiri la momentul căderii regimului comunist român din 1989. Deodată, vorbitorii par să nu îşi mai găsească expresia potrivită. Unii spun „evenimentele” din 1989, alţii „revoluţia”, alţii „revolta”, alţii „lovitura de stat” sau „revoluţia furată”. La toţi parcă e o notă de nesiguranţă, chiar dacă uneori acoperită rapid de un aer degajat, de cunoscători edificaţi. 

Realitatea e însă că momentul în sine e unul complicat, care nu se pretează la definiri succinte, ci la descrieri de nuanţă. Am găsit o astfel de descriere în volumul de istorie est-europeană publicat de istoricul american John Connelly în 2020. El remarcă „bizareriile” revoluţiei române (o numesc astfel pentru cursivitatea expunerii): faptul că Ceauşescu e huiduit pentru prima oară la un miting, că armata trece de partea demonstranţilor, că de „niciunde” – din România lipsind la acea vreme orice opoziţie politică sau civică, în partid sau în afara lui – apare un guvern alternativ. Dar cu toate acestea, teoria unei conspiraţii din afară la adresa regimului Ceauşescu nu are acoperire în dovezile apărute între timp. Da, pare clar că un grup de foşti activişti de rang înalt doreau plecarea lui Ceauşescu, dar şi ei au fost surprinși de derularea rapidă a evenimentelor, adaptîndu-se la acestea eficient și din mers. „Revoluţia (română) a fost rezultatul unui amestec de acţiuni planificate şi reacţii spontane”, a scris Connelly. 

Istoricul american prezintă însă evenimentele din 1989 şi în context regional. Este un caz tipic pentru situaţia în care cadrul general lămurește multe din aspectele particulare ale unui proces. Ţările est-europene erau împărţite la acel moment în două categorii: prima, unde intrau Polonia şi Ungaria, era cea în care exista o opoziţie faţă de regim, precum şi un dialog între partid şi Opoziţie privind reforma necesară; cea de-a doua categorie era a ţărilor neostaliniste, cu conduceri care respinseseră perestroika lui Mihail Gorbaciov – România, Republica Democrată Germană (RDG), Bulgaria şi Cehoslovacia. Așadar nu doar Nicolae Ceaușescu susținea că ideile liderului sovietic nu aveau nici o relevanță pentru țara lui, ci și Erich Honecker, Todor Jivkov sau Gustav Husák. Specificul României în acest context era dat de combinarea simultană a unor caracteristici negative întîlnite punctual şi la alte state; de exemplu, România împărțea cu Polonia o situaţie economică dezastruoasă, cu RDG amploarea poliției politice, iar cu Bulgaria cultul familiei conducătoare, deşi aici Ceauşescu a mers mai departe, instituind și ceea ce Connelly a numit „o dictatură naționalistă de tip latino-american”. Din acest unghi, presiunile acumulate în cazul României pot explica în parte violenţa răsturnării regimului, în rest putînd fi vorba de deciziile responsabililor locali, din armată sau Servicii; în RDG, de exemplu, aceștia nu s-au putut hotărî să tragă în oameni. 

Pe lîngă analiza regională, John Connelly mai introduce alte două cadre: unul politic şi celălalt istoric. După faza stalinistă a instaurării comunismului în estul Europei, elita conducătoare a ajuns la un fel de contract cu populaţia, unul mai clar în Polonia şi Ungaria, unde au existat tentative de masă violente de respingere a sovietizării, şi altul oarecum tacit în restul ţărilor. Contractul prevedea ca în schimbul modernizării, al siguranţei sociale şi al asigurării unui nivel minimal de bunăstare, populaţia să intre într-o pasivitate politică constantă. Începînd însă din anii ’70, elita comunistă nu s-a mai putut achita de partea ei de contract și era deja evident că sistemul occidental produce mai multă bunăstare decît cel comunist. Pentru a salva contractul intern, comuniștii au recurs la împrumuturi externe, iar cînd scadența acestora a sosit, au dat din colț în colț. Nu și în România, unde Ceaușescu nu s-a sinchisit de marasmul economic și social în care intra populația, ci din contra, a accelerat exporturile alimentare și de bunuri pentru a-și plăti datoriile făcute pentru proiectul atît de drag stalinismului, industrializarea forțată. Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani. 

În sfîrșit, cadrul istoric e dat de o comparație neașteptată. Cartea lui Connelly începe cu secolul al XIX-lea și are deci o perspectivă mai vastă decît abordările de istorie recentă. Îi permite să formuleze ideea că 1989 este un fel de 1848, dar unul cu final fericit, în sensul că vechiul regim vizat de revoluție a fost pînă la urmă răsturnat. Remarcabilă e observația că 1848 s-a petrecut după o serie de recolte proaste și de blocaje economice, întocmai ca și 1989. Setea de libertate și de dreptate a oamenilor se trezește mai tare la viață pe burta goală, după cum pare a arăta cartea istoricului american prin exemplele celor două revoluții europene – sau după cum susține o butadă popularizată chiar de comuniști, potrivit căreia „economicul determină socialul”.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități. Cea mai recentă carte publicată: De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, Editura Vremea, 2022.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.