Planeta a.l.ş

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Planeta a l ş jpeg

Zilele astea se împlinesc cinci ani de la moartea lui Alex. Leo Şerban (1959-2011), deopotrivă personalitate şi personaj; cel mai popular şi mai charismatic şi, totodată, cel mai inteligent, oricum cel mai original critic de film de la noi. Iar acest lucru nu cred că se va schimba vreodată. Cel puţin nu în timpul vieţilor noastre.

A scris mult şi în multe locuri (în Libertatea, dar şi în ELLE), a scris inclusiv cărţi, dar în timpul vieţii a publicat doar trei culegeri de texte publicistice: Dietetica lui Robinson (Curtea Veche, 2006), De ce vedem filme. Et in Arcadia Cinema (Polirom, 2006/2012), 4 decenii, 3 ani şi 2 luni cu filmul românesc (Polirom, 2009). 1300 de pagini minunate despre film şi celelalte arte! În afară de acestea, a mai scos două cărţi în colaborare: Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele, împreună cu Mihai Chirilov şi Ştefan Bălan (Idea, 2004) şi Jeu de paume, împreună cu Şerban Foarţă (Liternet, 2006), şi a tradus din Paul Bowles.

A scris la un moment dat, ca argument la un dosar dilematic, un text programatic legat de lipsa necesităţii unei opere: „Există un soi de terorism discret, care ţi vine dinspre cititorii fideli. Aceştia aşteaptă, aşteaptă, aşteaptă – aşteaptă de la tine «să confirmi». Fetişul Operei îi stăpîneşte. Ei au investit în tine, şi au pus speranţele şi vor ca aşteptarea lor să nu fi fost în zadar. Publish or perish! Ei, şi? «Périsse Rome plutôt que les principes!». Or, principiul (în cazul meu, cel puţin) este: nu te lăsa posedat de «Destin». Nu ceda şantajului cu «Opera». Nu te plia. Nu publica. Nu accepta «înserierea» – ieşi din rînd! Pe scurt: fă ce-ţi place – nu ceea ce place altora, ceea ce le place să creadă că ţi place… Viaţa alimentează Opera (vezi Proust). Dar reciproca?! În general, o operă nu este validată decît – scuzaţi – post mortem, aşa încît este cam trist să ţi închipui că merită să laşi totul baltă… Or, paradoxul postumităţii este că niciodată nu te poţi bucura de ea. Rînd pe rînd enormă şi eluzivă, ea prezintă dezavantajul de-a nu o putea contempla din perspectiva care o validează.“

Tot Alex. Leo Şerban formulase cîndva „complexul Paşadia“, adică hotărîrea de a nu lăsa nimic, de a nu „construi“ o Operă, de a nu trăi în perspectiva ei şi, în fond, de a nu crede în ea, căci „fericirea nu stă în a face, ci în a fi o operă de artă“. Acel text se încheia cu ideea că în absenţa acelui „dezarmant, bizar, ingenuu, cvasi-fictiv, romanţios aproape“ articol menţionat în Constituţia americană care asigura dreptul la căutarea fericirii, nimic nu are cu adevărat sens, nici Viaţa, nici Opera.

În textul de deschidere al volumului de poezii publicate postum, Svetlana Cârstean aminteşte un interviu mai vechi în care Alex. Leo Şerban îi mărturisea „teama de a scrie cărţile pînă la capăt, angoasa în faţa formei definitive, a punctului final care nu mai lasă loc de intervenţii, de digresiuni sau bonusuri“. Ca şi cum literatura nu poate exista decît după moartea autorului, ca şi cum opera nu ar putea co-exista cu propriul creator, acesta oglindindu-se în creaţie numai de Dincolo. Or, acum cînd Alex. Leo Şerban nu mai e, opera lui este deja validată, inclusiv prin cele nu mai puţin de patru cărţi apărute postum, dar toate pregătite cu grijă de el însuşi în ultimele luni de viaţă: Mica dietetică (publicistică, ART, 2001), Alte camere, alte glasuri de ieri (poezie, Pandora M, 2011), Litera din scrisoarea misterioasă (o novella) (traducere din limba engleză de Antoaneta Ralian, Polirom, 2011) şi La planète Proust (Non ­Lieu, Paris, 2013).

Se retrăsese cu totul din viaţa publică („e bine să ne cultivăm micile comodităţi personale – cu riscul de a părea excentrici“), deşi o vreme a fost foarte prezent în blogosferă („blogger-ul este noul proletar: revendicativ, vindicativ şi profund antielitist“). În perioada sa de retragere a scris însă cele două cărţi: romanul despre Borges şi Pessoa în engleză (în original The Parlayed Letter) şi eseul despre Proust în franceză, ambele cărţi denotînd profunda pricepere literară a lui Alex. Leo Şerban, cel care, altfel, se plîngea de faptul că „în ochii unora, critica de film e asimilată cu un fel de subspecie de literatură“.

Renunţase la critica de film cu cîţiva ani înainte de a muri, oarecum resemnat de deşertăciunea acestei îndeletniciri: „Critica de film este pe ducă. Nu o spun eu, este concluzia logică a «realității din teren»… Blog-urile (și, în mare, scrisul pe suport virtual) au înlocuit, treptat dar ferm, reflecția specializată asupra filmelor. Probabil că, în cîteva decenii (varianta optimistă) sau cîțiva ani (varianta pesimistă), blog-urile și blogării vor înlocui critica de film propriu-zisă, făcută de oameni care știu că Cinematograful s-a născut în 1895, și nu în 1985… Reflecția despre această (a șaptea) artă va rămîne rezervată mediului universitar, care va semăna tot mai mult cu o (într-adevăr) rezervație cinefilă în care se vor discuta, analiza și interpreta toate acele filme pe care nu le mai vede nimeni.“

A-moralist plin de farmec, lui Alex. Leo Şerban îi plăcea să fie controversat şi controversabil, paradoxal şi contradictoriu („ideile trebuie tratate ca nişte accesorii, astfel evităm riscul de a deveni fanatici“): era un hedonist capricios, narcisist autoantagonist („a spune despre tine – tu însuţi – lucruri dintre cele mai dezavantajoase, mai devalorizante, mai «delicate»… O reputaţie proastă e mai uşor de întreţinut!“), snob superior şi frivol cu stil, aristocrat pop (era, în fond, un proustian îndrăgostit de ABBA şi elogiator al şlapilor, consumator de operă preclasică şi de cartofi prăjiţi), un solitar cu mulţi prieteni („calităţile mi le cultivă prietenii, defectele mi le cultiv singur“), adept al infidelităţii faţă de propriile idei („visez să nu fiu ­luat în serios pentru ce spun, ci numai pentru ce fac“). Căutaţi cărţile sale – nu mai sînt altele la fel!

Luni, 11 aprilie, de la ora 22:00, emisiunea All You Can Read a lui Marius Chivu de la Radio Seven (103, 4 FM sau online. la www.7radio.ro) va fi un omagiu adus lui Alex. Leo Şerban. Invitată specială: Ana Maria Sandu.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Alex. Leo ŞERBAN

oasele fine ale peștelui

acel tramvai traversează orașul
griul monumental
piața
și abia am timp să mă gîndesc
la mine

ce rămîne din clipa de față?
nu sînt orb
să cred în existența imperisabilă
a prezentului, a ceea ce se scurge
printre degete atunci cînd număr
același zece, cinci și cinci,
sperînd într-o eroare
nu am surzit încă
auzul mi-e ager ca o ureche
trezindu-se dimineața
și simțind foșnetul pernei
senzațiile-mi sînt mai ascuțite
ca niște cutii de chibrituri
explodînd

și totuși simt această neplinătate
nerotunjire cu care mă identific
aproape de luciul unei cutii
de conserve
pe care aș vrea să-l șterg
sau să-l fixez undeva definitiv
simplu
așa cum aș deschide conserva
cu un clește
și aș număra oasele
fine ale peștelui

(din volumul Alte camere, alte glasuri de ieri, Editura Pandora M, 2011)

Citiţi aici un alt poem de-ale sale.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.