Măreţele cledane

Publicat în Dilema Veche nr. 465 din 10-16 ianuarie 2013
Măreţele cledane jpeg

ÔŚĆ Silviu Gherman, H├«rtiile Masculului, Editura Curtea Veche, 2012.

Nu doar c─â oferta anual─â a romanelor rom├óne┼čti este destul de redus─â, dar, ├«n general, este ┼či foarte plicticoas─â. Relativ conven┼úionale, cu subiecte terne, lipsite ┼či de imagina┼úie, ┼či de raportare la realitatea socio-istoric─â, po┼úi num─âra romanele care merit─â cu adev─ârat citite pe degetele celor dou─â m├«ini. Din c├«nd ├«n c├«nd ├«ns─â, mai apare c├«te o carte insolit─â, plin─â de fantezie, ne├«ncadrabil─â, care transcende genurile ┼či care pare c─â nu se revendic─â de la nici o tradi┼úie autohton─â. A┼ča a fost romanul lui Matei Florian, ┼×i Hams ┼×i Regretel (Polirom, 2009), o form─â dramatic─â ┼či halucinant─â de fantasy clinic ├«n care un b─ârbat, izolat ├«n mun┼úi ┼či ├«n propria fantezie populat─â cu tot felul de pitici filozofi ┼či mucali┼úi, ├«i scria iubitei pierdute. ├Än Oase migratoare de Iulian T─ânase (Nemira, 2011), un poem secven┼úial suprarealist, altern├«nd metafizicul ┼či senzualitatea de sorginte oniric─â, citeam povestea unui fotograf aflat ├«n pragul divor┼úului, care se ├«ntre┼úinea cu sufletele re├«ncarnate a trei oase vorbitoare. Tot ├«n aceast─â categorie a┼č ├«nscrie ┼či Parohia lui Dan Coman (Cartea Rom├óneasc─â, 2012), basm grotesc plasat ├«ntr-o comunitate rural─â credincioas─â aflat─â, sub influen┼úa nefast─â a unei dictaturi, ├«n pragul pierderii ritualurilor misterului. Tot un poem ├«n proz─â atipic ┼či fantezist fiind ┼či noua carte a lui Cosmin Per┼úa, Teofil ┼či c├«inele de lemn (Herg Benet, 2012), despre care voi scrie ├«n cur├«nd.

├Än categoria volumelor de proz─â bizare care-┼či construiesc propria lume, se ├«nscrie ┼či aceast─â a treia carte al lui Silviu Gherman. Chiar ┼či cei care i-au citit povestirile din volumul Scurta ┼či plictisitoarea via┼ú─â a lui Kjus (Polirom, 2005) sau romanul Cele mai frumoase creiere (Cartea Rom├óneasc─â, 2008), c─âr┼úi prin care Silviu Gherman se definea, al─âturi de Mito┼č Micleu┼čanu, drept unul din foarte pu┼úinii autori punk de la noi, chiar ┼či aceia vor fi surprin┼či de acest nou roman. Pe coperta a IV-a, Rare┼č Moldovan plaseaz─â cartea ÔÇ×undeva ├«ntre fantezia steampunk, brav─â lume nou─â ┼či ┬źc─âl─âtorie┬╗ swiftian─âÔÇť, iar Cristian Neagoe spune c─â ÔÇ×nu-i nici fantasy, nici SF, de┼či ar putea fi ambeleÔÇť. Adev─ârul e c─â Silviu Gherman nu respect─â regulile vreunui gen, lu├«nd ┼či folosind din fiecare ce ┼či at├«t c├«t ├«i trebuie fic┼úiunii sale postapocaliptice ├«n care femei gigant nemuritoare, numite cledane, conduc o societate ├«n care masculii s├«nt ni┼čte creaturi debile, lipsite de putere ┼či inteligen┼ú─â, inutili reproducerii, subnutri┼úi ┼či folosi┼úi ca sclavi pentru muncile cele mai de jos, uneori pentru orgasme. Creatoarea cledanelor (┼či a divinit─â┼úii Cledulia) este Elisabeta Rakowitz, o Big Sister care st─âp├«ne┼čte aceast─â lume filozof├«nd ┼či scriind s─âpt─âm├«nal note despre un obiect decorativ straniu, numit pru┼ú, ofrand─â oferit─â de gener─âlesele ora┼čului Cledu. Pru┼úul, acest aleph ob┼úinut din fecalele coloscatoidelor, un fel de arheopteric┼či pe care se deplaseaz─â cledanele, este, de fapt, ra┼úiunea existen┼úei femeilor gigant. Dac─â n-ar fi cristalizat─â, ├«n urma unui complicat proces bazat pe ÔÇ×principiul subtil al ┼čtiin┼úeiÔÇť, ├«n pru┼ú, colonia de parazi┼úi intestinali ai coloscatoidelor ar da na┼čtere aricilor-de-s├«nge, du┼čmanii cledanelor, astfel c─â pru┼úul este deopotriv─â act estetic, de supunere, ordine ┼či protec┼úie. Iat─â un fragment dintr-un manual tehnic de prelucrare a pru┼úului alc─âtuit de un mascul ceva mai luminat: ÔÇ×Modalitatea cea mai corect─â de a crea un pru┼ú valoros st─â ├«n aplicarea principiului subtil al ┼čtiin┼úei. C├«t de important este el. Principiul vine ┼či pleac─â, r├«de ┼či pl├«nge, este ┼či nu este ┼či a┼ča mai departe. Totu┼či, la fel cum unu ┼či cu unu fac doi (┼či, ├«n contextul potrivit, trei), vom considera ┼čtiin┼úa un instrument vital pentru arta pru┼úului. Dac─â lucr─âtorul nu ┼čtie ce con┼úine un excrement de coloscatoid─â, s─â clipeasc─â din ochi. Dac─â lucr─âtorul nu are talent la decartare, s─â fumeze. Dac─â nu ┼čtie s─â coaguleze, s─â fluiere. ┼×i dac─â prime┼čte ceva imposibil de f─âcut, lucr─âtorul s─â vorbeasc─â mult, foarte mult, fiindc─â atunci problema se va pr─âbu┼či sub mul┼úimea vorbelor ┼či totul va fi ├«n regul─â ┼či a┼ča mai departe, cine are urechi de auzit s─â aud─â, ├«n general e bine s─â purt─âm salopete albastreÔÇť.

Matriarhatul infertil al cledanelor este populat de mai multe tipuri de creaturi: scatoidele s├«nt animalele de ograd─â a c─âror carne este folosit─â ca hran─â; burbacul este un organism mutant autoreproduc─âtor, un fel de fungus organic vorbitor folosit pe post de observator ├«n v├«rful muntelui pentru a semnala o posibil─â invazie a aricilor-de-s├«nge; chirun┼úii s├«nt ni┼čte mini-creaturi pe care cledanele le ron┼ú─âie de vii; iar fuscubrahii par un fel de masculi retarzi, oricum pe cale de dispari┼úie. Aceast─â bizar─â ierarhie ├«n care deasupra masculilor, dar sub cledanele regenerabile, se afl─â croacele, care poart─â drept nume serii de cifre ┼či se ocup─â de ceea ce se cheam─â programare gemotic─â, denot─â mecanismul de func┼úionare ┼či reproducere demografic─â a societ─â┼úii: c├«nd ating un anume prag al ineficien┼úei ┼či oboselii, manifestat prin depresie, masculii s├«nt recicla┼úi, adic─â procesa┼úi ┼či ├«mbun─ât─â┼úi┼úi cu ajutorul unei ma┼čini speciale ce produce automat ÔÇ×materie organic─â vie ┼či perfect structurat─âÔÇť. Masculii (re)crea┼úi cu ajutorul ma┼činii de programare gemotic─â ┼či reproducere organic─â (ma┼čin─â care ├«ns─â, customizat─â fiind, a ajuns s─â dea erori ┼či s─â creeze ┼či pisici), s├«nt apoi educa┼úi la institutul de puericultur─â cu textul canonic ÔÇ×├Änv─â┼ú─âturi c─âtre MasculiÔÇť, o lege a admira┼úiei, respectului ┼či a supunerii necondi┼úionate fa┼ú─â de cledane, singurul lor drept fiind tehnica ba┼čkiyei, adic─â masturbarea: ÔÇ×Nu exist─â lege ├«n afar─â de legea cledan─â. Legea cledan─â e sublim─â. Din p─âcate, eu s├«nt mascul. Nu ├«n┼úeleg legea cledan─â, aceste ├«nv─â┼ú─âturi mi se dau prin inteligen┼úa ┼či empatia Elisabetei Rakowicz, ca s─â ├«mplinesc c├«t de c├«t legea cledan─â ┼či s─â pot tr─âi printre colegii mei masculi... Pilonii mei ├«n rela┼úiile cu ceilal┼úi masculi s├«nt ac┼úiunea metodic─â, schimbul de informa┼úii, suspiciunea justificat─â, suspiciunea nejustificat─â, tehnicile de ba┼čkiya ┼či gradientul ├«ncrederii ┼č.a.m.d.ÔÇť. C├«nd se declan┼čeaz─â dezechilibrul acestei noi lumi recreate/restaurate de nemuritoarea ┼či capricioasa Elisabeta Rakowitz, unul dintre masculi, perceput de croace drept Mecanicul salvator despre care vorbea Profe┼úia, va conduce o fals─â revolu┼úie pentru a restaura ordinea ini┼úial─â (ÔÇ×O revolu┼úie nu se face numai cu eroism, ci ┼či cu birocra┼úieÔÇť). Romanul fiind, de fapt, m─ârturia lui, ├«ncercarea de a-┼či dep─â┼či condi┼úia de mascul ┼či de a c├«┼čtiga o pozi┼úie ierarhic─â superioar─â.

Fic┼úiune postapocaliptic─â specist─â, fantasy evolu┼úionist, distopie falic─â ┼či/sau gendermorfoz─â social─â, H├«rtiile Masculului func┼úioneaz─â, prin dimensiunea sa fantezist-parodic─â, ┼či ca o posibil─â critic─â la adresa naturii umane. Masculii prezenta┼úi drept un gen inferior, reproductibili dar inutili reproducerii, folosi┼úi uneori ca instrument al orgasmului de c─âtre femeile atotputernice, superioritatea de gen trecut─â prin procesul recicl─ârii organice, sexualitatea deviant─â, dependen┼úa de tehnologie ┼či ├«ncrederea oarb─â ├«n ┼čtiin┼ú─â, cruzimea fa┼ú─â de animale ┼či natura ostil─â ÔÇô toate confer─â acestui roman punk posibile accente filozofice. ├Än aceast─â cheie, cartea lui Silviu Gherman are multe ├«n comun, nu doar cu estetismul suprarealist al lui Boris Vian, dar ┼či cu fic┼úiunea satiric─â a lui Swift sau, pentru a veni mai ├«nspre contemporani, cu literatura transgresiv─â a lui Will Self, mai exact cu primatomorfoza din M─âre┼úele maimu┼úe. Cu umor negru ┼či atmosfer─â sordid─â, plin de scene ce abund─â ├«n absurd ┼či grotesc, construit cu o fantezie debordant─â ┼či cu un imaginar organic ├á la Cronenberg, inventiv lexical ┼či variat stilistic (Masculul scrie, la un moment dat, scenariul falsei revolu┼úii sub forma unei operete), romanul lui Silviu Gherman este, de departe, cea mai stranie carte publicat─â anul trecut, singular─â ┼či, mai ales, promi┼ú─âtoare pentru o viitoare, mai consistent─â ┼či mai vizibil─â, ni┼č─â punk ├«n literatura noastr─â.

Citiţi aici un interviu cu Silviu Gherman.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.