Inteligen┼úa, sinceritatea ┼či p─ârul

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Inteligen┼úa, sinceritatea ┼či p─ârul jpeg

ÔŚĆ Christian Bromberger, Trichologiques ÔÇô une anthropologie des cheveux et des poils, Bayard Editions, Paris, 2010. 

O recent─â hot─âr├«re menit─â s─â ├«nt─âreasc─â ordinea ┼či disciplina militar─â interzice purtatul b─ârbii ├«n armat─â, musta┼úa r─âm├«n├«nd facultativ─â. Tot ├«n aceast─â var─â, dar la Berlin, un designer uime┼čte publicul prezent la fashion-week, nu pentru c─â majoritatea manechinelor sale erau topless, ci pentru c─â toate fetele aveau c├«te o barb─â zburlit─â ┼či chelie lucioas─â. Adev─ârat─â sau fals─â, scurt─â sau stufoas─â, prezent─â sau absent─â, o barb─â e ├«ntotdeauna mai mult dec├«t o barb─â. 

Antropologul Christian Bromberger, ├«n timp ce f─âcea ÔÇ×terenulÔÇť pentru lucrarea Football, la bagatelle la plus s├ęrieuse du monde, este surprins de o supersti┼úie a juc─âtorilor: cu ceva vreme ├«naintea meciurilor, ace┼čtia nu se mai r─âdeau ┼či evitau s─â se tund─â. Motiva┼úia lor aducea a complex Samson: o team─â de pierdere a for┼úelor, de diminuare a vitalit─â┼úii, odat─â cu vizita la frizer. Pornind de la acest ritual, el extinde cercetarea asupra tratamentului rezervat firelor de p─âr ├«n diverse culturi. Rezultatul este o sintez─â cu adev─ârat ÔÇ×de-a fir a p─ârÔÇť a semnifica┼úiilor ata┼čate pilozi┼úii faciale, corporale, dar ┼či a neb─ânuitelor c─âr─âri pe care le poate lua podoaba capilar─â. Mic exemplu: autorul crede c─â nu este ├«nt├«mpl─âtoare adoptarea c─âr─ârii masculine (f─âcut─â ├«n st├«nga), de c─âtre femeile care vizeaz─â posturi importante ÔÇô ieri Margaret Thatcher, azi Hillary Clinton. 

P─ârul, elementul cel mai ÔÇ×naturalÔÇť, detaliul cel mai ÔÇ×animalicÔÇť din corpul omenesc, este supus celor mai insistente ┼či variate prelucr─âri culturale, dovedindu-se un suport ideal al revendic─ârilor identitare de tot soiul. De┼či repertoriul posibil este foarte larg, el nu e totu┼či nelimitat, astfel ├«nc├«t, ├«n diverse col┼úuri ale lumii sau ├«n diverse epoci, acela┼či look poate avea semnifica┼úii opuse sau, invers, practici total diferite pot ├«ndeplini aceea┼či func┼úie simbolic─â. De pild─â, p─ârul lung aflat ├«n dezordine poate fi semnul revoltei, al senzualit─â┼úii debordante, dar poate fi ┼či semnul renun┼ú─ârii la cele lume┼čti ├«n cazul c─âlug─ârilor retra┼či ├«n pustie. Tunsul pletelor era o pedeaps─â infamant─â pentru adulterul feminin, ├«ns─â ├«n anii ÔÇÖ20 femeile au adoptat p─ârul scurt ca semn al emancip─ârii. Obrazul ras al preotului catolic are acela┼či rol ca barba preotului ortodox. Nu se poate deci stabili un ÔÇ×limbaj universal al p─âruluiÔÇť, fapt care nu afecteaz─â ├«ns─â cu nimic rigoarea cu care e respectat fiecare cod ├«n parte, cel mai adesea adoptat ├«n contrast cu ÔÇ×veciniiÔÇť de confesiune, de ideologie, de moravuri, de statut sau de orice alt teritoriu simbolic. 

O ÔÇ×vecin─âtateÔÇť cu grani┼úe aflate (mai nou) ├«n continu─â negociere este genul. ├Än mod tradi┼úional ├«n cazul femeilor era ├«ncurajat─â coafura cu p─âr lung, iar p─ârul facial ┼či corporal ÔÇô considerat indezirabil. Situa┼úia era inversat─â ├«n cazul b─ârba┼úilor: tunsur─â scurt─â compensat─â ├«ns─â de cultivarea must─â┼úii, a b─ârbii sau a ÔÇ×favori┼úilorÔÇť ┼či de agrearea pilozit─â┼úii corporale. Doar dac─â erai Frida Kahlo puteai, ca femeie, s─â arborezi cu naturale┼úe sfid─âtoare o must─âcioar─â de toat─â frumuse┼úea. ├Än rest, doar Gioconda poate trimite un sur├«s de sub musta┼úa ad─âugat─â de Marcel Duchamp, pentru c─â restul femeilor care s-au trezit cu p─âr pe fa┼ú─â au fost silite s─â fac─â deliciul b├«lciurilor populare. Nimic nu egala atrac┼úia-repulsie exercitat─â de ÔÇ×femeia cu barb─âÔÇť. 

Ast─âzi, tr─âind vremuri pe care sociologii le numesc ÔÇ×the depilatory ageÔÇť, p─ârul de pe corp a pierdut valoarea de indice al virilit─â┼úii. ├Än privin┼úa fe┼úei, dup─â ce o lung─â perioad─â norma social─â recomanda ┼či elogia obrazul ras perfect de nu ┼čtiu c├«te lame al─âturate, una mai flexibil─â dec├«t alta, de c├«┼úiva ani s-a impus ÔÇ×barba de 3 zileÔÇť. Aspectul vag-ne├«ngrijit-pentru-c─â-e┼čti-prea-prins-de-alte-chestii-mai-importante ├á la Gainsbourg nu cere ├«ns─â mai pu┼úin─â osteneal─â. La prompt inventatele ma┼čini speciale de tuns ┼či ajustat barba cu precizia milimetric─â dorit─â, se adaug─â balsamuri special concepute s─â ├«nmoaie firele exact at├«t c├«t trebuie ca s─â nu jeneze, dar s─â nu ├«ncarce micu┼úele fire. 

Oricum, trucul func┼úioneaz─â ca ├«ntr-un num─âr de magie, b─ârba┼úii s├«nt mai seduc─âtori dec├«t oric├«nd, a┼ča c─â acest tip de barb─â pare s─â aib─â multe zile de trei zile de acum ├«ncolo. ├Än plus, n-o fi prea departe de adev─âr zicala c─â doar trei lucruri conteaz─â cu adev─ârat ├«n via┼ú─â: inteligen┼úa, sinceritatea ┼či p─ârul. Poate nu neap─ârat ├«n aceast─â ordine.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.