Inteligenţa, sinceritatea şi părul

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Inteligenţa, sinceritatea şi părul jpeg

● Christian Bromberger, Trichologiques – une anthropologie des cheveux et des poils, Bayard Editions, Paris, 2010. 

O recentă hotărîre menită să întărească ordinea şi disciplina militară interzice purtatul bărbii în armată, mustaţa rămînînd facultativă. Tot în această vară, dar la Berlin, un designer uimeşte publicul prezent la fashion-week, nu pentru că majoritatea manechinelor sale erau topless, ci pentru că toate fetele aveau cîte o barbă zburlită şi chelie lucioasă. Adevărată sau falsă, scurtă sau stufoasă, prezentă sau absentă, o barbă e întotdeauna mai mult decît o barbă. 

Antropologul Christian Bromberger, în timp ce făcea „terenul“ pentru lucrarea Football, la bagatelle la plus sérieuse du monde, este surprins de o superstiţie a jucătorilor: cu ceva vreme înaintea meciurilor, aceştia nu se mai rădeau şi evitau să se tundă. Motivaţia lor aducea a complex Samson: o teamă de pierdere a forţelor, de diminuare a vitalităţii, odată cu vizita la frizer. Pornind de la acest ritual, el extinde cercetarea asupra tratamentului rezervat firelor de păr în diverse culturi. Rezultatul este o sinteză cu adevărat „de-a fir a păr“ a semnificaţiilor ataşate piloziţii faciale, corporale, dar şi a nebănuitelor cărări pe care le poate lua podoaba capilară. Mic exemplu: autorul crede că nu este întîmplătoare adoptarea cărării masculine (făcută în stînga), de către femeile care vizează posturi importante – ieri Margaret Thatcher, azi Hillary Clinton. 

Părul, elementul cel mai „natural“, detaliul cel mai „animalic“ din corpul omenesc, este supus celor mai insistente şi variate prelucrări culturale, dovedindu-se un suport ideal al revendicărilor identitare de tot soiul. Deşi repertoriul posibil este foarte larg, el nu e totuşi nelimitat, astfel încît, în diverse colţuri ale lumii sau în diverse epoci, acelaşi look poate avea semnificaţii opuse sau, invers, practici total diferite pot îndeplini aceeaşi funcţie simbolică. De pildă, părul lung aflat în dezordine poate fi semnul revoltei, al senzualităţii debordante, dar poate fi şi semnul renunţării la cele lumeşti în cazul călugărilor retraşi în pustie. Tunsul pletelor era o pedeapsă infamantă pentru adulterul feminin, însă în anii ’20 femeile au adoptat părul scurt ca semn al emancipării. Obrazul ras al preotului catolic are acelaşi rol ca barba preotului ortodox. Nu se poate deci stabili un „limbaj universal al părului“, fapt care nu afectează însă cu nimic rigoarea cu care e respectat fiecare cod în parte, cel mai adesea adoptat în contrast cu „vecinii“ de confesiune, de ideologie, de moravuri, de statut sau de orice alt teritoriu simbolic. 

O „vecinătate“ cu graniţe aflate (mai nou) în continuă negociere este genul. În mod tradiţional în cazul femeilor era încurajată coafura cu păr lung, iar părul facial şi corporal – considerat indezirabil. Situaţia era inversată în cazul bărbaţilor: tunsură scurtă compensată însă de cultivarea mustăţii, a bărbii sau a „favoriţilor“ şi de agrearea pilozităţii corporale. Doar dacă erai Frida Kahlo puteai, ca femeie, să arborezi cu naturaleţe sfidătoare o mustăcioară de toată frumuseţea. În rest, doar Gioconda poate trimite un surîs de sub mustaţa adăugată de Marcel Duchamp, pentru că restul femeilor care s-au trezit cu păr pe faţă au fost silite să facă deliciul bîlciurilor populare. Nimic nu egala atracţia-repulsie exercitată de „femeia cu barbă“. 

Astăzi, trăind vremuri pe care sociologii le numesc „the depilatory age“, părul de pe corp a pierdut valoarea de indice al virilităţii. În privinţa feţei, după ce o lungă perioadă norma socială recomanda şi elogia obrazul ras perfect de nu ştiu cîte lame alăturate, una mai flexibilă decît alta, de cîţiva ani s-a impus „barba de 3 zile“. Aspectul vag-neîngrijit-pentru-că-eşti-prea-prins-de-alte-chestii-mai-importante à la Gainsbourg nu cere însă mai puţină osteneală. La prompt inventatele maşini speciale de tuns şi ajustat barba cu precizia milimetrică dorită, se adaugă balsamuri special concepute să înmoaie firele exact atît cît trebuie ca să nu jeneze, dar să nu încarce micuţele fire. 

Oricum, trucul funcţionează ca într-un număr de magie, bărbaţii sînt mai seducători decît oricînd, aşa că acest tip de barbă pare să aibă multe zile de trei zile de acum încolo. În plus, n-o fi prea departe de adevăr zicala că doar trei lucruri contează cu adevărat în viaţă: inteligenţa, sinceritatea şi părul. Poate nu neapărat în această ordine.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.