Glume

Publicat în Dilema Veche nr. 353 din 18 - 24 noiembrie 2010
Glume jpeg

● Daniel Sibony, Les sens du rire et de l’humour, Odile Jacob, Paris, 2010. 

Puterea umorului de a detensiona raporturile încordate prin dedramatizarea situaţiilor face obiectul noii cărţi a prolificului Daniel Sibony, un psihanalist cu două doctorate, unul în matematică şi altul în filozofie. Autorul pare decis să scrie nu doar pentru colegii de breaslă, evită jargonul în favoarea unui registru deschis, reuşind un discurs aproape lămuritor. În acest eseu despre resorturile rîsului, de departe cea mai bună parte este constituită nu de reinterpretarea şi ajustarea teoriilor lui Bergson şi Freud, ci de ilustrarea cu „mostre“ de umor, concentrate în glume alese mai ales din repertoriul evreiesc. Iată cîteva:  

O bunică îşi plimbă nepoţelul pe malul mării, cînd, deodată, un val uriaş îl face nevăzut pe micuţ. Bunica, disperată, ridică ochii la cer şi imploră: „Doamne-Dumnezeule, adu-mi înapoi nepotul!!! E tot ce am pe pămîntul ăsta!“. Valul următor, la fel de mare ca primul, îi aduce înapoi odorul nevătămat. Bunica ridică din nou ochii la cer şi în timp ce arată cu degetul înspre copil spune: „Da... dar avea şi o căciuliţă!“ Clientul e foarte nemulţumit că a durat atît de mult confecţionarea unui costum şi ţipă la croitor: „Cum e cu putinţă să fi lucrat şase săptămîni pentru a termina un costum? Lui Dumnezeu i-au ajuns doar şase zile pentru a face lumea! – E adevărat, răspunde croitorul, dar uitaţi-vă în ce hal arată lumea, pe cînd costumul meu...“ 

Într-un compartiment de tren, un general rus i se adresează în repetate rînduri cîinelui său cu apelativul Iţic, în timp ce trage cu ochiul să vadă reacţia rabinului care e aşezat alături şi citeşte. Îl şi întreabă direct: „Ce părere aveţi de cîinele meu? – Foarte bună, răspunde rabinul.  – Dar de numele lui, ce spuneţi? – E foarte frumos, păcat doar că purtarea acestui nume l-ar putea împiedica să ajungă general...“ 

În alt tren: O tînără evreică îl fixează cu privirea pe călătorul din faţa ei. La un moment dat îl întreabă: „Nu vă supăraţi, sînteţi evreu?“. Bărbatul o ignoră, continuînd să citească. Ea continuă: „Permiteţi-mi vă rog să insist, aş vrea să ştiu dacă sînteţi evreu!“. După alte cîteva asalturi, bărbatul explodează: „Da, doamnă, sînt evreu!“. La care ea, mirată: „Oh, n-aş fi zis, nu aveţi deloc aerul!“. 

Tot legat de identitate, autorul evocă două anecdote veridice – spune el – petrecute în Franţa anilor ’50. Învăţătoarea le cere elevilor să-i spună ce religie au. Cînd îi vine rîndul, o fetiţă spune: „Eu sînt evreică. – Ah! răspunde învăţătoarea, Este foarte bine că ai recunoscut“. În circumstanţe similare, autorul ne asigură că unui băieţel i s-ar fi răspuns: „Ah! Si jeune et déjà juif!“. Nouă ne e cunoscută o variantă din secolul al XIX-lea: „Ah! Si jeune et déjà valach!“, replică atribuită unei aristocrate în momentul cînd, în salonul ei parizian, i-a fost prezentat Ion Ghica. 

Încă trei extrase din capitolul în care ilustrează latura consolatoare a umorului: „De ce să înveţi să mori? Se ştie că treaba asta reuşeşte foarte bine de prima oară!“. 

Atacat de indieni, un nefericit ajunge la doctor, avînd o săgeată înfiptă adînc în piept. Doctorul, impresionat: „Oh, cred că vă doare îngrozitor!“. Rănitul: „Doar cînd rîd!“. 

Woody Allen: „Nu cred în viaţa de apoi, dar, oricum, o să iau cu mine haine de schimb, mai ales lenjerie de corp“.  

În timp ce citeam această carte – adevărată pledoarie pentru buna dispoziţie – mi-am amintit spusele lui Jacques Brel: „Umorul este cea mai sănătoasă formă a lucidităţii“. Într-adevăr, ar fi încurajatoare ideea că luciditatea nu poate fi evaluată exclusiv cu etalonul dramei. Umorul are un raport privilegiat cu luciditatea. „Cîtă luciditate, atît umor“ este o formulă reversibilă, pentru că se poate spune în mod egal: „Cît umor, atîta luciditate“. În timp ce formula lui Camil Petrescu – „Cîtă luciditate, atîta dramă“ – răsturnată în „Cîtă dramă, atîta luciditate“ pierde simetria pe drum. Dacă vrem să închidem cercul şi echivalăm umorul cu luciditatea, ajungem la oximoronul „Cîtă dramă, atît umor“ valabil nu doar la Cehov, la Gogol şi în momente în care se manifestă misterioasa ironie a sorţii, ci şi atunci cînd „un om poate fi nimicit, dar nu înfrînt“. Formula întoarsă – „Cît umor, atîta dramă“ – nu are sens nici măcar în cazul particular al umorului negru, pentru că – se ştie – funcţia umorului este dedramatizarea.

Daniel Sibony spune că doar cei cu umor pricep cît de cît de ce „Eternitatea e lungă, mai ales pe la sfîrşit...“

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Diferența dintre zahărul vanilat și zahărul vanilinat. Motivul pentru care au culori diferite
În pragul sărbătorilor căutăm cele mai bune arome pentru desertul special pe care vrem să îl pregătim. Iar atunci când mergem la cumpărături nu lipsește de pe listă zaharul vanilat. Ajunși acasă observăm, însă, că am achiziționat zahăr vanilinat.
image
În interiorul „celui mai scump superiaht din lume“, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Este acoperit în aur și os de T-rex FOTO
Iahtul este de peste trei ori mai scump decât cel considerat al doilea ca valoare din lume.
image
Japoneza îndrăgostită de România: „Sunt o româncuță din Extremul Orient. Aici am învățat să fiu fericită” VIDEO
Povestea lui Ayako Funatsu, unul dintre expații din țara noastră, reprezintă una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste pe care un străin o poate face României

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic