Big in Sweden

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Big in Sweden png

pentru Dawit Isaak

Afirmam, acum doi ani, că literatura română o duce mai bine în Suedia decît în multe alte limbi de circulaţie internaţională şi vreau să mă corectez: literatura română o duce cel mai bine în Suedia. În vară, conducerea Tîrgului de carte Bok & Bibliotek de la Göteborg (26-29 septembrie), cel mai mare tîrg de carte din Scandinavia, a transmis un comunicat de presă prin care motiva faptul că, anul acesta, România este ţara invitată de onoare, „datorită numărului record de traduceri în limba suedeză: 11 titluri aparţinînd unor genuri diferite.“ În ultimul an, datorită eforturilor constante ale echipei conduse de Dan Shafran, vizionarul şi dedicatul director al ICR Stockholm, traducător el însuşi, aproape lunar, o carte românească a apărut în versiune suedeză. Asta în timp ce Andrei Marga făcea publice liste cu scriitori non grata şi depunea mari eforturi să distrugă tot ce se crease pînă atunci, punînd în pericol însăşi participarea României la tîrg. Intervenţiile de atunci din presă ale lui Dan Shafran au fost nişte strigăte de disperare, şi debarcarea lui Andrei Marga, în al doisprezecelea ceas, a ajutat cultura română, printre altele, să-şi onoreze statutul special cîştigat în ultimii ani în ţara Premiului Nobel. Iar faptul că noul preşedinte al ICR, Lilian Zamfiroiu, i-a sprijinit pe oameni să-şi dezvolte şi să-şi ducă la capăt proiectele începute sub directoratul lui Horia-Roman Patapievici este un semn bun că putem depăşi complexul zidului părăsit/dărîmat.

Acum doi ani, scriam despre apariţia monumentalei – la propriu şi la figurat – antologii de poezie Om jag inte far tala med nagon nu (în traducere: Dacă nu am cu cine vorbi acum, Tranan, 2011), care cuprindea, în coordonarea aceluiaşi Dan Shafran, poezia a 27 de autori români (antologie numită de Svenska Dagbladet „o carte magistrală“), scriitori participanţi, de-a lungul anilor, la Salonul de poezie de la ICR Stockholm şi la Atelierul de traducere româno-suedez, workshop început şi ţinut în 2008 în România, iar de atunci încoace la Stockholm. Cu acel prilej, făceam şi un bilanţ al noilor traduceri, enumerînd cărţi de Mircea Cărtărescu (suedeza fiind prima dintre cele patru limbi străine în care trilogia Orbitor a fost tradusă integral), Nina Cassian, Paul Celan, Andrei Codrescu, Norman Manea, Herta Müller, Ioana Pârvulescu, plus eseul meu de introducere în literatura română, apărut în volumul colectiv de eseuri literare Det sköna med skönlitteraturen 2, editat de Academia Suedeză. Ce s-a mai întîmplat între timp? 

Între timp, traducerile în suedeză au luat amploare şi, în ultimul an, au mai apărut: prima antologie de proză scurtă românească – Skräpliv (în traducere: Viaţă de aruncat, trad. Jeana Jarlsbo & Anna Hedman; prefaţă de Henrik Nilsson; selecţie de Eva Leonte & Ingemar Nilsson, 2244), conţinînd povestiri de: Gabriela Adameşteanu, Adriana Bittel, Daniela Crăsnaru, Augustin Cupşa, Adela Greceanu, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Veronica Niculescu, Răzvan Petrescu, Bogdan O. Popescu şi Lucian Dan Teodorovici; romanele Travesti de Mircea Cărtărescu (trad. Inger Johansson, Bonniers), Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian (trad. Inger Johansson, 2244), Vizuina de Norman Manea (trad. Peter Handberg & Dan Shafran, 2244) şi Jacob se hotărăşte să iubească de Cătălin Dorian Florescu (trad. din germană Ulrika Junker Miranda, 2244); volumele de poezie Floarea de menghină de Svetlana Cârstean (trad. Athena Farrokhzad, Ramús), Cerul din burtă de Ioana Nicolaie (trad. Inger Johansson, 10TAL Bok), Pe spatele peştişorului de aur de Gabriela Melinescu (trad. Inger Johansson, Ellerströms), Austerloo de Daniela Crăsnaru (selecţie şi trad. Dan Shafran, Ellerströms) şi Erată la paradis de Marin Sorescu (selecţie şi trad. Dan Shafran, Ellerströms), plus Tratat de descompunere de Emil Cioran (trad. din franceză Nikanor Teratologen, H:ströms). Două edituri se evidenţiază în acest demers: 2244, mica şi eleganta editură a grupului Bonniers, dedicată literaturii ţărilor din jurul Mării Negre (numele „2244“ semnifică adîncimea maximă a mării), şi Ellerströms, al cărei editor, Jonas Ellerström, este un mare şi vechi admirator şi susţinător al literaturii române.

Acoperirea mediatică de care s-a bucurat România la acest tîrg (cu sloganul „Rumänien har ordet!“ – „România are cuvîntul“) a fost, după constatările suedezilor înşişi, de departe cea mai largă şi vizibilă din ultimii ani. Practic, toate revistele, ziarele şi suplimentele suedeze, locale sau naţionale, au publicat, în zilele tîrgului, cîte un articol, reportaj, interviu, recenzie de carte, eseu despre literatura şi cultura română. În orice publicaţie dădeai de fotografii şi interviuri, în primul rînd, cu Norman Manea şi Mircea Cărtărescu (cel care a şi inaugurat, de altfel, ediţia tîrgului, printr-un speech despre literatură, asta după ce faimoasa coregrafă Virpi Pahkinen a transpus în dans scena păianjenului din Travesti), sau cu Dan Shafran, ori cu peisaje sau imagini urbane din ţară. Nouă dintre autorii cărţilor traduse anul acesta au participat la tîrg, dintr-un total de 16: Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Daniela Crăsnaru, Dinu Flămând, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea, Felicia Mihali, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Romulus Rusan, Varujan Vosganian şi cu mine, prezent ca prim bursier al Tîrgului de carte Bok & Bibliotek şi invitat al Universităţii din Göteborg la Centrul de Seminarii şi întîlniri creative din Jonsered, unde am beneficiat de o rezidenţă creativă de o lună.

Evenimentele au fost atît de multe şi de răspîndite în complexul Svenska Massan, încît ţi-era imposibil să le acoperi pe toate. Temele de discuţie au fost variate: scrisul şi limba, exilul şi emigraţia (mai ales problema romilor, care, într-un fel sau altul, a iscat şi în Suedia scandaluri de presă), istoria şi politica, minorităţi şi aspecte naţionale, memorie şi introspecţie, prezent şi trecut, traducerea şi scriitura feminină, predarea limbii române în universităţile suedeze ş.a. Pentru că cifrele spun totul, iată cîteva: 25 de seminarii pe scenele internaţionale (unde scriitorii români au avut ca interlocutori scriitori străini precum: Agneta Pleijel, Sofi Oksanen, Sándor Kányádi, Aase Berg, Jens Liljestrand, Ola Larsmo, Alfonso Cruz, Pavel Zajícek, Sara Danius, Yvonne Ihmels, Ana Luisa Amaral, Angelika Reitzer, Elisabeth Hjorth, Bengt Berg, Henrik Arnstad ş.a.), 35 de dezbateri la standul României şi al editurilor suedeze, zece lecturi publice de poezie (în săli şi la standuri din tîrg, dar şi în cluburi din oraş) şi cam tot atîtea expoziţii şi ateliere (BD, ilustraţie de carte şi cărţi pentru copii, tipărite de editura Pionier Press – invitaţi: Alexandru Ciubotariu, Arina Stoenescu şi Cristiana Radu, cu Irina Dobrescu de la Clubul Ilustratorilor; dar şi fotografie sau documente prezente în expoziţia Memoria ca formă de justiţie, care a marcat 20 de ani de la crearea primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume). Dintre toţi scriitorii, Mircea Cărtărescu – ale cărui cărţi în suedeză acopereau un raft întreg la standul Editurii Bonniers – a fost de departe cel mai solicitat, participînd, în trei zile de tîrg, la nu mai puţin de 12 evenimente.

La inaugurarea oficială a tîrgului, Androulla Vassiliou, Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, a anunţat cei 12 prozatori în curs de afirmare, distinşi cu Premiul European pentru Literatură, printre care s-a numărat şi Ioana Pârvulescu, autoarea romanului Viaţa începe vineri, tradus în suedeză de Jeana Jarlsbo şi apărut în 2011 la aceeaşi editură 2244. Ceremonia de decernare se va desfăşura la Bruxelles pe 26 noiembrie. (Cu acelaşi premiu a fost distins, acum trei ani, Răzvan Rădulescu.)

La Göteborg, România a avut cuvîntul şi a spus multe. Un tîrg cu o participare relativ mică de invitaţi, dar cu un număr foarte mare de evenimente, pe care literatura română le merita, mai ales datorită strădaniilor acestui ICR Stockholm, poate cel mai bun din cîte există. 

Poster orizontal 14 12 2023 Craciun jpg
4 CONCERTE SPECIALE DE CRĂCIUN, LA SALA RADIO
„Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski, în aranjamentul inedit în ritmuri de jazz conceput de Dave Wolpe.
1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.