Anul manualului unic

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Anul manualului unic jpeg

Anul cultural 2017 a fost, instituţional vorbind, în nota politicului: un dezastru. Avem în continuare un ministru al Învăţămîntului care – agramat, ridicol şi, în mod evident, incompetent – este o ruşine naţională şi trebuie să faci eforturi, eventual să cauţi cu Google, pentru a-ţi aminti numele ministrului Culturii sau al preşedintelui Institutului Cultural Român, spre exemplu.

2017 a fost anul în care sistemul de învăţămînt, care produce pe bancă rulantă analfabeţi funcţional cu diplomă, pare mai reformabil pe Facebook, prin vocea unor profesori rebeli precum Cristina Tunegaru, care, luată de val, a stîrnit o ditamai controversă pe reţelele de socializare aplicînd Baltagului lui Sadoveanu o interpretare corectă politic la fel de ridicolă precum bîlbele ministrului Liviu Pop, „scuzat“ că nu vorbeşte corect limba română de colega de partid, Ecaterina Andronescu, ea însăşi de trei ori fost ministru al Educaţiei: omul e matematician la bază. Liviu Pop oricum va rămîne în istorie ca iniţiatorul reintroducerii în sistemul de învăţămînt a manualului unic, cel mai odios principiu didactic al epocii comuniste. Să nu uităm că, luni de zile, copiii nu au avut manuale şi au învăţat după un fel de compendiu, idee unică în lume, ba mai mult, li s-a interzis să meargă la şcoală cu auxiliare (culegeri, compendii, dicţionare), în unele şcoli fiind verificaţi în ghiozdane (dicţionarul ca instrument/armă interzisă oficial într-un spaţiu destinat educaţiei), ceea ce a făcut şi mai evident faptul că, de fapt, se încearcă, la nivel de minister, constituirea unui grup mafiot editorial care să deţină monopolul instrumentelor de învăţămînt. Împotriva manualului unic care exclude, din principiu, diversitatea artistică şi culturală s-au exprimat la unison dascăli, artişti, scriitori şi numai un ministru corupt, cel puţin moral, a putut să ignore valul de indignare stîrnit. Manualul unic rămîne încă o tentativă neinspirată din nesfîrșitul șir de reforme începute și abandonate care au dus învăţămîntul românesc în impas. Să nu uităm că ambele ministere, şi cel al Culturii, şi cel al Învăţămîntului, au avut, împreună, cîteva zeci de miniştri de la Revoluţie încoace. Unde mai pui că acest Liviu Pop este personajul care, în 2012, a schimbat componenţa a două instituţii-cheie pentru integritatea educaţiei şi cercetării (Consiliul Naţional de Etică şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare), doar pentru a-l scăpa pe Victor Ponta de acuzaţia de plagiat.

Tot anul trecut, Adela Stan, respectată profesoară de limba şi literatura română de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Turda, cu o vechime de 22 de ani în învăţămînt, a fost sancţionată după ce le-a recomandat elevilor de clasa a X-a filmul Total Eclipse, care prezintă, printre altele, relaţia de dragoste dintre scriitorii Paul Verlaine şi Arthur Rimbaud. Părintele unui copil a depus la direcţiunea şcolii o plîngere în care o acuza pe profesoară „că îi îndrumă pe copii spre homosexualitate prin metode pedagogice subtile“, Consiliul de Administraţie a votat sancţionarea cu avertisment a profesoarei, iar după ce doamna profesoara a contestat sancțiunea la Inspectoratul Școlar din Cluj, expunîndu-şi punctul de vedere (absolut legitim d.p.d.v. didactic) în fața Colegiului de disciplină (consiliu alcătuit, apropo, dintr‑un jurist, o învățătoare și inspectoarea adjunctă, fostă profesoară de matematică), sancțiunea s-a menținut din aceleaşi motive. Alexandra Zamfir, directoarea Colegiului „Mihai Viteazul“ din Turda, a cărui reputaţie va fi mereu legată de aici încolo de acest ruşinos caz de ignoranţă şi abuz, s-a ascuns de presă, dar a încercat s-o intimideze pe profesoară şi să-i interzică să se mai exprime. Între timp, Adela Stan s-a adresat Tribunalului din Cluj şi a trimis și o petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, semnalînd „discriminarea de opinie legată de abordarea subiectului homosexualității într-un material didactic auxiliar“. Cazul merită urmărit pentru că spune aproape totul despre sistemul nostru de învăţămînt ameninţat în continuare cu manualul unic de un ministru agramat, care se pozează îmbrăcat în ie pe la tot felul de paranghelii.

Din seria se-întîmplă-din-nou, istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a vorbit la sesiunea organizată de Academia Română cu ocazia Zilei Culturii Naţionale despre sistemul de educaţie din România zilelor noastre, care produce mii de analfabeţi funcţional. Ca şi în alte dăţi, Ioan Aurel Pop a găsit vinovatul pentru dezastrul din învăţămînt – nu lipsa reformei, al cărei duşman este chiar concetăţeanul său ajuns ministru, ci reţeaua Facebook – într-un discurs în mare parte corect, fiind oricum o înşiruire de clişee, dar cu accente puse prost şi în formulări sforăitoare: „Creierul omenesc este incomensurabil şi necultivarea memoriei individuale şi colective e reţeta sigură pentru limitarea inteligenţei oamenilor… Nu digitalizarea este cauza acestei orientări contemporane [neinformarea, lipsa de educaţie a tinerilor], ci plonjarea în epoca Facebook fără pregătirea necesară, iar asta înseamnă cunoaşterea societăţii, experienţa de viaţă a omenirii şi a poporului tău. Digitalizarea este indispensabilă azi, dar trebuie să rămînă o metodă, nu un scop în sine. Scopul trebuie să rămînă omul şi esenţa umană.“ Am dat acest citat pentru că sînt, în continuare, şocat de lipsa de elocvenţă şi viziune, de inadecvarea celor care conduc marile instituţii ale culturii şi educaţiei de la noi.

2017 a fost încă un an în care singura bursă de creaţie literară s-au dovedit condamnările cu executare. Lansarea cărţii lui Dan Voiculescu la Editura RAO în incinta Tîrgului de carte şi învăţătură Gaudeamus (unde vorbitori au fost toţi unul şi unul: Adrian Năstase, Bogdan Chirieac, Sorin Roşca Stănescu, Mugur Ciuvică și Victor Ciutacu) a determinat-o pe Lidia Bodea, directorul general al Editurii Humanitas, să-şi prezinte demisia din Comitetul Director al Asociației Editorilor din România într-o scrisoare publică adresată președintului AER, Grigore Arsene, și directorului executiv al AER, Mihai Mitrică: „Deși primul chemat să asigure respectarea statutului Asociației Editorilor din România, Consiliul Director pare a fi primul dispus să-l ignore, cel puțin în punctele în care acesta vorbește despre «prestigiu, imagine, conduită ireproșabilă, criterii calitative şi nu cantitative, spirituale şi nu comerciale, departe de orice ingerinţe sau presiuni de ordin politic, ideologic, naţionalist-şovin». Nu-mi fac iluzia că gestul meu va schimba foarte mult lucrurile, dar îl prefer lipsei de reacție și tradiționalului «să-nchidem ochii». Sîntem în plin tîrg de carte și vede prea multă lume ceea ce noi, înăuntrul Asociației, preferăm să ne prefacem că nu vedem: vi se pare că [prin lansarea cărţii lui Voiculescu] editura RAO slujește «prestigiul și conduita ireproșabilă» a editorului român, «departe de orice ingerinţe de ordin politic, ideologic, naţionalist-şovin»? În discuție nu e, desigur, dreptul legal al unui editor de a publica ce-i place și de a-și comenta fapta editorială cu cine-i place. În discuție e însă moralitatea. Mai există și așa ceva pe lume. În numele cenzurii morale, noi nu umblăm goi pe stradă. Iar în raport cu ea, ceea ce se-ntîmplă acum la Gaudeamus e mai mult decît poate suporta bunul-simț: este expunerea urîțeniei în mijlocul unei mulțimi care a venit acolo pentru splendoare, nu pentru abjecție.“

2017 a fost şi anul în care a avut loc incriminarea financiară pentru un volum de poezii scris de o persoană cu handicap – probabil cea mai înspăimîntătoare întîmplare din literatura românească de la căderea comunismului. Laura Ioana Florescu (n. 1979) a publicat, sub pseudonimul Marcica Belearta, volumul de versuri Poezii pentru văduve la Editura Herg Benet, editură care i-a plătit scriitoarei drepturile de autor rezultate în urma vînzării cărţii. Întrucît scriitoarea a fost diagnosticată cu scleroză degenerativă în plăci şi este încadrată în gradul II de invaliditate, încasarea drepturilor de autor contravine cu plata pensiei de handicap; astfel că, acoperită de lege, Casa de Pensii Suceava i-a cerut scriitoarei să înapoieze pensia. Cazul a fost analizat în detaliu, cu explicaţii privind aberaţiile legii, de către Radu Sergiu Ruba chiar în paginile revistei noastre, în nr. 715, aşa că nu mai insist.

Am adus, totuşi, discuţia înspre cărţi, dar despre ce s-a întîmplat cu adevărat notabil în anul editorial 2017 voi scrie săptămîna viitoare.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.