Actualitatea lui Swift

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Actualitatea lui Swift jpeg

● Jonathan Swift, Jurnal pentru Stella și Povestea unui poloboc: satire și alte pamflete, Editura ART, București, 2019/2020, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, 616 + 472 pagini, hardcover, format 15 x 21.

Seriile de autor de la Editura ART au ceva aparte, un soi de notă elitistă, dar discretă, caracteristică a celor sigure pe publicul lor. Aici se pot întîlni în special nume de autori mari ai literaturii universale, precum Isaac Asimov, F.M. Dostoievski, Lev Tolstoi, William Faulkner, Tennesse Williams, Truman Capote, Kurt Vonnegut, dar și de scriitori autohtoni, ca de exemplu Marin Sorescu și Mihail Drumeș. Deși publicate în colecții disparate, tot ca serie de autor în sens larg cred că ar putea figura și cărțile lui Primo Levi, despre care am scris la „Pe de altă carte“.

Una dintre cele mai recente apariții în acest domeniu al cochetelor serii de autor de la ART este reprezentată de cele două volume ale lui Jonathan Swift: Jurnal pentru Stella și Povestea unui poloboc. Ele oferă șansa unei revigorări în rîndurile publicului romînesc nu doar a figurii stenice a lui Swift, nu doar a încrezătorului secol XVIII britanic, ci și a pasiunii lui Andrei Brezianu pentru autorul englez născut la Dublin. Căci volumele menționate reiau traducerea viguroasă și plină a lui Andrei Brezianu, făcută în urmă cu cîteva decenii, laolaltă cu studiile sale despre opera și epoca lui Swift.

În 1710, trimis de episcopatul anglican irlandez să îi reprezinte interesele la Londra – aflăm din introducerea lui Andrei Brezianu –, Jonathan Swift începe un jurnal sub forma unor scrisori adresate confidentei sale „Stella”, rămasă în Irlanda. Am pus Stella în ghilimele pentru că numele nu a fost niciodată folosit de Swift, ci e o invenție a editorilor săi postumi. Neinfluențat de intenții de publicare, acest jurnal epistolar este terenul pe care se desfășoară dezinvolt talentul literar al autorului. A rezultat o frescă nefinisată, dar expresivă a societății londoneze a momentului și o descriere intimă și nostimă a relației scriitorului cu prietena sa, absentă fizic, Esther Johnson. Sejurul londonez se încheie însă cu o decepție, Swift nefiind recompensat corespunzător pentru serviciile prestate pe lîngă guvernul majestății sale.

Potrivit lui Andrei Brezianu, în Povestea unui poloboc ni se dezvăluie „a doua fizionomie” a lui Jonathan Swift, cea de „pamfletar feroce” – prima fiind cea receptată prin „acreditatul unghi copilăresc” din Gulliver. Swift face un tur de orizont al vieții intelectuale a începutului de secol și supune unei subtile, susținute și neînduplecate parodieri toate excesele acesteia, teologice, literare, politice, medicale sau de mentalitate. Este probabil, în descrierea lui Andrei Brezianu, „opera cea mai apropiată de sensibilitatea modernă”. Un bonus la Povestea unui poloboc este setul final de „Cugetări” ale lui Swift care se remarcă și ele prin prospețime raportată la mentalitatea actuală. Rezerv ultimul paragraf al articolului unora dintre aceste vorbe de duh, care ilustrează o bună parte din spiritul lui Jonathan Swift, dar și traducerea meșteșugită a lui Andrei Brezianu. „Religia pe care o împărtășim”, scria Swift la 1706, „ne ajunge cît să putem dușmăni prin ea, iar nu să ne iubim unii pe alții.” Ne amintim cum se privesc astăzi între ei unii creștini și unii musulmani sau cum se privesc între ei unii credincioși cu unii atei, și aceștia din urmă adepți ai unor concepții fanatizate, ca să realizăm imediat contemporaneitatea observației lui Swift. În altă parte parcă ar cita din stoici: „Orice dram de desfătare e plătit cu dramul lui de suferință sau durere; e ca și cum omul și-ar cheltui anul acesta parte din venitul pe anul viitor”. Sau: „Dacă omul și-ar putea însemna toate părerile împărtășite de-a lungul anilor cu privire la dragoste, politică, religie, învățătură, precum și la multe altele, ce maldăr de nepotriviri și nestatorniciri ar ieși la iveală în cele din urmă”. Sau, pe aceeași linie stoică: „Uneori e poate mai prudent să acționez întemeiat pe rațiunea altora, dar de gîndit nu pot gîndi decît cu rațiunea proprie” și „Pe cei ce locuiesc la celălalt capăt al orașului îi socotesc în afara lumii: numai eu cu cele dimprejurul meu sîntem buricul pămîntului”. Cîteva panseuri ale celui ce urma să devină decan al catedralei Sfîntul Patrick din Dublin sînt despre religie, din care rețin doar că „A spune că cineva e nevoit să creadă nu este nici adevărat, nici cuminte”. În sfîrșit, pe cînd avea 32 de ani, Swift emite aproape douăzeci de „Hotărîri pentru cînd voi îmbătrîni”, dintre care menționez că nu-și va închipui că poate fi iubit de o femeie tînără, că nu va vorbi mult și nu va fi „prea săritor cu povețele”, ca să nu-i plictisească pe cei din jur, că nu va nesocoti buna-cuviință și igiena personală și că nu va pretinde a îndeplini toate aceste hotărîri ca nu cumva să ajungă a nu îndeplini nici una.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.