1917

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
1917 jpeg

- o expoziţie la Centre Pompidou Metz -

Nu puteam rata această expoziţie unică despre un an de cumpănă al lumii, 1917... anul ce a schimbat faţa Europei şi apoi cea a planetei. La Metz, în noul local al Centrului Georges Pompidou, s-au reunit opere şi documente, s-au reamintit date şi conflicte. Francezii descopereau 1917, eu îl ştiam căci îi port adînc însemnele de neuitat, însemnele Revoluţiei din Octombrie cînd Rusia s-a schimbat la faţă, cînd Palatul de Iarnă al ţarului a fost cucerit de bolşevici, cînd Lenin a devenit noul stăpîn, asemeni unui Lopahin ce se întrona pe a şasea parte din teritoriul lumii.

În trenul spre Metz, mi-am amintit o istorie semnificativă: la Zürich, tinerii avangardişti se reuneau în sălile Cabaretului Voltaire pentru a recita poeme, a cînta zgomotos, a trage cu gloanţe în aer şi a bea mult alcool. Primăria oraşului a decis să supravegheze localul şi a plasat în jur poliţişti în uniformă sau în civil. Ei vegheau şi protejau ordinea ameninţată de scandalagiii cabaretului. Însă, la numai cîteva case mai încolo, pe aceeaşi stradă, Lenin plănuia, complota şi organiza întruniri discrete fără ca forţele de securitate eleveţiene să-l suspecteze sau controleze. Nici o pază nu a fost instalată în faţa casei de unde ieşeau şi unde intrau tineri revoluţionari tăcuţi ce pregăteau schimbarea la faţă a lumii. Iată o imagine simbolică: de o parte agitaţia unui cabaret şi de alta muţenia unei conspiraţii. Poliţia s-a înşelat şi nu a evaluat just pericolele. Dar totodată e ceea ce expoziţia va demonstra: explozia avangardei şi cea a revoluţiei sînt contemporane. Fiecare în felul său a afectat radical şi arta, şi istoria. Poli indisociabili ai unei contradicţii ce va modifica destinul unui Occident complet perturbat de tulburările lui... 1917!

1917 e totodată anul în care echilibrul forţelor în conflict va fi destabilizat, anul în care Statele Unite ale Americii se angajează de partea aliaţilor dînd o dimensiune mondială războiului, dar totodată demonstrînd că emigranţii care constituiau tînăra naţiune eteroclită de peste ocean nu rămîneau indiferenţi la soarta continentului părăsit. Expoziţia insistă asupra acestei mutaţii, desori uitată. Ea e importantă căci, pe de altă parte, azi e confirmată teoria amabasadorului Franţei la St. Petersburg, un nobil Paleolog, conform căreia Germania va facilita revenirea lui Lenin în Rusia, într-un vagon blindat ce a traversat Europa din Elveţia pînă în nord, cu preţul declanşării unui conflict interior şi retragerii imperiului ţarist din conflict. Lenin îşi va respecta angajamentele şi va semna pacea de la Brest-Litovsk care confirmă strategia germană. Rusia iese din război şi America intră. 1917 – an de răscruce!

Expoziţia interesează nu doar pe plan informativ, ci şi pentru întrebarea pe care o formulează: cum se poate face artă pe vreme de război? Cum să te situezi pe fond de dramă a distrugerii sau de încredere în perspectiva unei reconstrucţii? Varietatea răspunsurilor uimeşte prin caracterul său disparat demonstrînd cît de neprevăzută e relaţia ce se instaurează între istoria colectivă şi implicaţia subiectivă. Nici o majoritate nu se impune, opţiunile diferă şi descopăr că ele se definesc printr-un singur element care le e comun: excesul! Toate operele descriptive în sensul picturii de atelier şochează prin inadaptarea la tensiunea evenimentelor, prin supunerea la coduri vechi lipsite de impact, prin absenţa de rezonanţă. Opere vetuste la ceasul violent al unei distrugeri colective, opere care-mi amintesc această frază extraordinară din Apocalips: „Te vomit nu pentru că eşti rece sau cald, ci pentru ca eşti călduţ“. Şi eu, azi, văzîndu-le, resimt aceeaşi repulsie. Artă la adăpost, în sensul indiferenţei, artă fără risc, artă a protejării de sine.

În această expoziţie colosală, genială, pasionantă e opoziţia între două tendinţe extreme, polemice şi periculoase. Pe de o parte artiştii, îndeosebi nemţi, care de la Otto Dix la Kirchner şi alţii ne confruntă cu ororile războiului, într-o viziune infernală sau caricaturală ce desfigurează chipurile, întunecă paleta, cultivă strigătul, patetic şi schimonosit. Omul devine o pradă rănită pînă la sînge şi os sub impactul războiului. Noaptea cade peste o Europă traumatizată şi Germania îi e centrul tragic. Arta mărturiseşte, cu preţul durerii artiştilor, al sinuciderii morale, al grotescului insuportabil ceea ce politica a făcut din om: un animal sfîşiat. Artă a dezastrului!

Pe de altă parte se desenează un mod opus de a reacţiona, căci, de la Kandinsky la Léger sau Brâncuşi, avangarda pe care o personifică se prezintă ca o manieră de rezistenţă, ca un refuz de a capitula în faţa cataclismului. De astă dată, artistul se refugiază în culori şi forme furnizînd o lecţie de încredere în om pe fondul convingerii că, odată sfîrşit războiul, omul îşi va recîştiga demnitatea şi va asimila arta unei forme de salvare. Expoziţia ne invită să asimilăm această postură unei maniere nicidecum indiferentă la situaţia lumii, ci, dimpotrivă, la fel de intransigentă ca şi cealaltă, tragică, postura artiştilor ce decid să nu se resemnze, să nu admită distrugerea ca destin şi caută să degajeze un orizont de încredere, acela al reconstrucţiei posibile. Nici unul mai laş decît celălalt, nici unul mai curajos: nu contează alegerea, căci „artiştii excesului“ încarnează într-un mod extrem o opţiune apărată pînă la capăt ca semn al unei dorinţe de a nu se capitula. Confirmînd efectele războiului sau, dimpotrivă, refuzîndu-le.

Surpriza acestei vizite provine din importanţa acordată „teatralităţii“. O teatralitate bazată pe practica permanentă a camuflajului – camuflaj de case, de oameni, de obiective militare. Din perspectiva unui asemenea exerciţiu şi nu din aceea unei simulări înşelătoare trebuie înţeles termenul de „teatru al războiului“, de „teatru al operaţiilor“, teatru ca mod de a organiza dialectica între ceea ce se vede şi ceea ce se ascunde. Din anii Primului Război Mondial provine expresia enigmatică des auzită în Franţa: „Pentru a trăi fericiţi, să trăim ascunşi“. Camuflajul protejează, camuflajul înşeală, camuflajul e o punere în scenă. Picasso spunea chiar, cu umorul său de nedepăşit, „dacă vrem să camuflăm un regmentam am putea să-i îmbrăcăm pe toţi în arlechini şi astfel nimeni nu-i va recunoaşte“. Şi, parcă răspunzînd acestei butade, expoziţia se încheie cu celebra, miraculoasa cortină a lui Picasso pentru spectacolul Parade. Cortina cu arlechin şi animale exotice, cortina ce nu e un fundal, cum ani de-a-rîndul am crezut toţi, ci un ecran luminos şi exaltant ce invită să uităm războiul, să regăsim divertismentul ludic ca o forma de uitare dar, alături, descoperim, dimpotrivă, extensia a ceea ce Duchamp numea ready made, obiecte expuse ca atare, concrete şi directe: obuze, gloanţe, puşti. Arlechinul şi cartuşul, iată alternativa lui... 1917.

Aici îmi amintesc cărţile tinereţii: Pădurea spînzuraţilor, Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război, Întunecare... Şi astfel între panorama europeană a dezastrului şi cea, la fel de dramatică, a României, dialogul dureros se leagă. Fiecare ţară, de la Polonia la Cehia sau Ungaria, îşi va avea mărturiile sale. Mărturiile acestor artişti care au trăit atunci, mai grav decît naufragiul ulterior al Titanicului, naufragiul Europei.

1917 – an al unei teribile rupturi între durere exasperată şi speranţa asumată, an în care, de fapt, începe acest „secol scurt“ care a fost secolul XX. El a debutat cu Revoluţia din 1917 şi s-a terminat cu eşecul ei confirmat în 1989!

1989 – iată motivul unei alte expoziţii posibile! O aştept.

George Banu este profesor de studii teatrale la Universitatea Sorbonne Nouvelle şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. A publicat, între altele, Livada de vişini, teatrul nostru (Editura Nemira, 2011). 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.