Uniune sau dispari┼úia din ┼čahul politic interna┼úional? - Europa are o problem─â hamletian─â -

Publicat în Dilema Veche nr. 130 din 20 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Nu g─âsi┼úi enervant unilateralismul politicii americane?", a fost ├«ntrebarea adresat─â de c├«┼úiva reprezentan┼úi ai partidelor socialiste europene pre┼čedintelui Chinei. "Nu, a r─âspuns Hu Jintao. Av├«nd ├«n vedere faptul c─â la jum─âtatea secolului produsul na┼úional brut al Chinei va fi egal cu cel al Statelor Unite, oricum va trebui s─â ne preg─âtim a gestiona un bipolarism." Imediat ├«ns─â, realiz├«nd dimensiunea gafei, interlocutorii s─âi fiind cet─â┼úeni europeni, adaug─â: "A, scuza┼úi, desigur, va putea participa ┼či Europa la aceast─â gestionare, cu condi┼úia, ├«ns─â, s─â fie unit─â". Anecdota, povestit─â de ministrul de Externe italian, Massimo D├ó┬Ç┬ÖAlema, participan┼úilor la forumul "O nou─â ra┼úiune pentru Europa", desf─â┼čurat recent la Vene┼úia, reliefeaz─â tocmai urgen┼úa dep─â┼čirii "crizei" institu┼úionale ┼či economice a B─âtr├«nului Continent. "Unitatea sau dispari┼úia definitiv─â din ┼čahul politic interna┼úional?" este astfel dilema hamletian─â c─âreia Europa, ├«n viziunea diploma┼úilor, bancherilor ┼či exper┼úilor integr─ârii, trebuie s─â-i r─âspund─â. Completarea uniunii devine astfel unica solu┼úie pentru a se putea face fa┼ú─â provoc─ârilor globaliz─ârii, ┼ú─ârilor fost-comuniste revenindu-le un rol crucial ├«n reg├«ndirea total─â a categoriilor de interpretare a realit─â┼úii, precum ┼či ├«n renovarea viziunii politice, ├«ncep├«nd de la redescoperirea virtu┼úilor multilateralismului p├«n─â la, cum a precizat comisarul UE Franco Frattini, respingerea modernului ┼či agasantului "euroscepticism": "ideea conform c─âreia rezolvarea problemelor lumii incumb─â numai Statelor Unite". Europenizarea regiunii balcanice: iat─â premisa viitorului Uniunii, de acest lucru depinz├«nd ├«ns─â┼či securitatea continentului. Urmat─â de realizarea unor noi cooper─âri, implic├«nd diverse ┼ú─âri ("Cum ar putea fi exclus─â Marea Britanie de la domeniul ap─âr─ârii?"), ┼či de asumarea unor noi responsabilit─â┼úi ├«n ceea ce prive┼čte dialogul transatlantic. ┼×i, ├«ndeosebi, un nu ferm cluburilor "├«nchise", ├«n favoarea propunerii democraticilor germani ├«n leg─âtur─â cu Europa cu dou─â viteze, "criticat─â ├«n mod exagerat". C─âci, cum preciza Alessandro Profumo, pre┼čedintele grupului bancar "Unicredit", "extinderea este ├«n interesul tuturor ┼ú─ârilor europene". ┼×i apoi, vitalitatea ┼či creativitatea r─âs─âritean─â par bine venite ├«n spleenul bun─âst─ârii occidentale: "┼ó─ârile din Est revin, dup─â perioada de izolare comunist─â, s─â fac─â parte din marea comunitate european─â, animate de o dorin┼ú─â de schimbare ┼či o capacitate inovativ─â impresionabile care, din nefericire, ├«n Europa Occidental─â au cam disp─ârut". Convins de faptul c─â "am avea numai de pierdut ├«n cazul ├«n care s-ar reveni la Europa statelor na┼úionale" este convins ┼či Gad Lerner, personalitate-legend─â a mass-media ┼či a culturii italiene: "├Än cazul ├«n care ideea Europei Unite nu va func┼úiona ┼či Occidentul nu va accepta integrarea ┼ú─ârilor ex-comuniste, a precizat scriitorul, cred c─â exist─â pericolul na┼čterii, ├«n interiorul acestora, a unor fenomene de regresiune c─âtre ceea ce era ├«nainte de comunism: vise monarhice, fenomene neo-tradi┼úionaliste, partide xenofobe, etnii reinventate". Le revine astfel forurilor implicate ├«n re-construc┼úia continentului obliga┼úia de a ├«nf─â┼úi┼ča noilor ┼či vechilor europeni un "vis comun" pentru a ├«n┼úelege astfel faptul c─â Uniunea va putea fi ├«ntr-adev─âr mai puternic─â din punct de vedere socio-economic: ├«ncep├«nd de la energie, sinonim─â cu siguran┼úa ┼či aprovizionarea, de la g─âsirea unei strategii pentru a regla fluxurile de imigran┼úi p├«n─â la domeniul cercet─ârii, al inova┼úiilor, al consolid─ârii p─âcii ┼či drepturilor umane. Scriitorul ┼či jurnalistul Gad Lerner a ├«mp─ârt─â┼čit c├«teva reflec┼úii ├«n leg─âtur─â cu dezbaterea n─âscut─â din dorin┼úa de relansare a proiectului european, de a dezvolta un proces de pace ┼či de a adopta politici comune pentru relansare economic─â. Ce impresii ave┼úi ├«n leg─âtur─â cu forumul desf─â┼čurat ├«n ora┼čul lagunelor ┼či care crede┼úi c─â va fi impactul acestor dezbateri pentru noua Europ─â? G─âsesc straniu ┼či poate pu┼úin trist faptul c─â o banc─â european─â de anvergura "Unicreditului" - cu o prezen┼ú─â relevant─â ├«n Italia, Germania ┼či ├«n a┼ča-zisul "Est european" (care, de altfel, face parte din inima continentului nostru) - trebuie s─â convoace o reuniune pentru a discuta despre "criza" Europei. Ideea conform c─âreia Uniunea ar fi accelerat timpii pentru integrare, pentru a avea o politic─â extern─â ┼či o pia┼ú─â a politicilor fiscale comune, pe scurt, o cet─â┼úenie european─â din ce ├«n ce mai consolidat─â, a suferit, din nefericire, o dezmin┼úire istoric─â. Ini┼úiat─â cu diviziunile ├«n leg─âtur─â cu r─âzboiul din Irak, cu disensiunile dintre "noii" ┼či "vechii" europeni: "filo-americani" ┼či "anti-americani", urmat─â de falimentul referendumului pentru aprobarea Constitu┼úiei Europene ├«n Fran┼úa ┼či Olanda (e┼čec ce a conferit ulterior pretext englezilor pentru a bloca adeziunea) ┼či finalizat─â cu diviziunile ├«n leg─âtur─â cu bilan┼úul financiar: mai exact, cine ar trebui s─â suporte cheltuielile pentru Bruxelles. S-a sugerat din ce ├«n ce mai insistent ideea de revenire la statele-na┼úiune, astfel ├«nc├«t interesele na┼úionale s─â poat─â prevala asupra marii idei europeiste a unei cet─â┼úenii comune. Noi ne-am reunit la Vene┼úia asemenea medicilor la c─âp─ât├«iul unui bolnav - Europa -, ├«ncerc├«nd s─â ne imagin─âm care ar putea fi remediul potrivit. ├Äntruc├«t s├«ntem to┼úi convin┼či, at├«t vechii, c├«t ┼či noii membri ai Uniunii (inclusiv rom├ónii, care, ├«n viziunea mea, ar trebui s─â ni se al─âture c├«t mai repede), de faptul c─â nu avem nici un motiv de a da ├«napoi. ├Äntruc├«t am avea numai de pierdut ├«n cazul ├«n care ne-am ├«ntoarce la Europa statelor na┼úionale. ├Äns─â devine inerent─â, de asemenea, obliga┼úia de a respecta ┼či de a ├«n┼úelege temerile, prejudec─â┼úile care s-au r─âsp├«ndit ├«n leg─âtur─â cu B─âtr├«nul Continent perceput ca o "elit─â", o "tehnocra┼úie", o "minte f─âr─â suflet" animat─â de ideea c─â avantajele Europei Unite ar constitui numai apanajul c├«torva privilegia┼úi. "Tratamentul" pe care am ├«ncercat s─â-l imagin─âm la Vene┼úia este de dubl─â natur─â: pe de o parte, recunoa┼čterea faptului c─â, f─âr─â Europa Unit─â, am fi to┼úi mai s─âraci ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nu convine nim─ânui o revenire la starea anterioar─â; iar, pe de alt─â parte, este esen┼úial a avea umilin┼úa ┼či r─âbdarea de a ajuta opinia public─â din toate societ─â┼úile europene s─â ├«n┼úeleag─â beneficiile integr─ârii. Ce rol crede┼úi c─â revine, ├«n acest sens, ┼ú─ârilor fost-comuniste ┼či care crede┼úi c─â este patrimoniul pe care ├«l pot aduce acestea Europei celor 25, av├«nd ├«n vedere tocmai aceast─â "criz─â" a B─âtr├«nului Continent? Consider c─â ┼ú─ârile ex-comuniste au suferit mai mult dec├«t toate celelalte, ├«n┼úeleg├«nd ├«naintea altora faptul c─â Europa Unit─â de┼úine un loc central ├«n destinul lor. Faptul de a fi considera┼úi "Est", "Orient", o zon─â care se afl─â ├«n afara comunit─â┼úii europene, reprezint─â o grav─â ne├«n┼úelegere a istoriei continentului. ├Än acela┼či timp, am asistat cu to┼úii la dezvoltarea, ├«n interiorul acestor ┼ú─âri (m─â refer, ├«n mod special, la Polonia ┼či la actualul guvern populist de extrem─â-dreapta), a unor fenomene na┼úionaliste retrograde. ├Än cazul ├«n care ideea Europei Unite nu va func┼úiona ┼či Occidentul nu va accepta integrarea ┼ú─ârilor ex-comuniste, cred c─â exist─â pericolul ca, ├«n interiorul acestora, s─â ia na┼čtere fenomene de regresiune c─âtre ceea ce era ├«nainte de comunism: vise monarhice, fenomene neo-tradi┼úionaliste, partide xenofobe, etnii reinventate... Iat─â, pe scurt, pericolul unei Europe care ar reveni la forma sa divizat─â...

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.