"Susţinerea din străinătate este mai mare..."
interviu cu Monica MACOVEI, ministrul Justiţiei În timpul ultimei vizite la Bruxelles v-aţi întîlnit cu cei doi comisari europeni, Franco Frattini şi Olli Rehn. A existat o diferenţă de abordare? Nu a existat, amîndoi au fost direcţi aşa cum sînt întotdeauna şi mi-au transmis acelaşi mesaj: aţi făcut bine ceea ce aţi întreprins pînă acum, dar trebuie să continuaţi. Poate comisarul Frattini a fost şi mai direct în ceea ce priveşte CSM, spunînd că "este cazul să vă implicaţi şi mai mult fiindcă reforma justiţiei nu o poate face numai ministrul Justiţiei şi să le transmiteţi judecătorilor şi procurorilor de acasă că sînt coresponsabili pentru aplicarea măsurilor de reformă". Cum comentaţi afirmaţia dlui Tăriceanu care s-a arătat dispus să accepte o viitoare modificare a legii DNA în sensul numirii procurorului-şef de către CSM şi nu cum este în forma actuală, de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei? Această chestiune a rămas cumva în suspensie... În clipa asta nu este nimic în suspensie, această nouă procedură de numire şi revocare la nivel de şefi de Parchet General şi PNA s-a făcut prin modificările pe legile Justiţiei pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în 2005. Procedura de numire şi revocare a procurorului-şef de la DNA nu era în această Ordonanţă de urgenţă. Nimeni pînă acum, nici un politician, nu a spus că ar vrea să schimbe această procedură de numire, nu s-a arătat nemulţumit. Brusc, în momentul în care DNA se apucă să cerceteze parlamentari, unii se gîndesc să schimbe procedura de numire şi revocare. Văd această tentativă ca o încercare de intimidare a procurorilor şi de a schimba pe procurorul-şef, Daniel Morar. Ce ne puteţi spune despre dosarul sinuciderii procurorului Panait? Este un caz închis? Aţi cerut procurorului general Ilie Botoş o anchetă în acest caz... Am cerut atît CSM, cît şi Parchetului General aceste verificări, CSM le-a finalizat cu concluzia că nu este nimeni vinovat decît cel care a murit, iar raportul preciza un amănunt strigător la cer, şi anume că procurorul Picioruş, şeful procurorului Panait, ar fi fost singurul care l-a ajutat pe subordonatul său, fiind cu el în ultimele clipe. Din punctul meu de vedere, citind dosarul mi-am făcut o cu totul altă părere. Procurorul Picioruş este în continuare unul din procurorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie... De la cealaltă anchetă făcută de Parchetul General nu am primit nici un răspuns şi, sinceră să fiu, nici nu mă aştept la reluarea ei în mod serios şi real. Cum funcţionează noua prevedere legislativă prin care procurorii şi judecătorii trebuie să declare dacă au avut legături cu organele fostei securităţi? Fiecare judecător şi procuror au făcut declaraţii pe proprie răspundere, apoi ele s-au trimis la CNAS. Răspunsurile ar fi trebuit să fie trimise la CSM. Nu ştiu dacă s-au terminat verificările, sînt în jur de 5.000 de judecători şi procurori, dar pînă acum s-a descoperit că între 30 şi 50 de magistraţi ar fi colaborat cu Securitatea. La acest moment nu avem o cifră finală. La Bruxelles aveţi o susţinere foarte puternică din partea Comisiei şi a Parlamentului European. Cum o apreciaţi pe cea din ţară? Cîteodată am senzaţia că susţinerea din străinătate este mai mare, dar este foarte importantă sau mai importantă cea de acasă. Este totuşi bine pentru ţară că cei de la Bruxelles au încredere în mine şi în reformele pe care le facem. Cert este că acasă am mai mulţi duşmani decît anul trecut, de cînd ocup această funcţie... de peste tot... Asta este bine pentru România...
