Sindromul "Groucho Marx" al Elveţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un document de direcţie care va fi produs de Guvernul federal de la Berna va redeschide dezbaterea aprinsă cu privirea la aderarea Elveţiei la UE. Benedict von Tscharner, fostul ambasador elveţian la UE, explică istoria vechii anxietăţi a concetăţenilor săi în legătură cu intrarea într-un club care ar fi atît de bucuros să-i primească . Încă din secolul al XIII-lea, cînd pasul strategic Gotthard a devenit pricipalul drum între nordul şi sudul Europei şi cînd cele trei mici state din partea de Nord - mai tîrziu cantoanele elveţiene Uri, Schwyz şi Unterwalden - au realizat prima lor alianţă defensivă, relaţiile externe ale Elveţiei au fost marcate de două probleme: statutul şi comerţul. Căutarea unui statut potrivit a fost caracterizată de ataşamentul existenţial al Elveţiei faţă de politica de permanentă neutralitate. Asta a venit mereu în contradicţie cu deschiderea sa economică, fiind o ţară săracă în resurse a trebuit să se bazeze pe comerţ şi pe exporturi pentru a supravieţui. Precauţia politică s-a manifestat şi printr-o lungă absenţă de la Naţiunile Unite; ţara a devenit membră cu drepturi depline acolo abia în 2002. Locul său în Europa a fost principala problemă a politicii externe încă din anii '50. Să adere sau să stea deoparte? Separaţia este puternică în opinia publică. Pe de o parte, oamenii sînt perfect conştienţi că Elveţia este parte integrantă a Europei şi-i împărtăşeşte destinul în multe privinţe. De exemplu, comerţul: patru cincimi din importurile elveţiene vin din UE şi trei cincimi din exporturi merg acolo. Pe de altă parte, există şi un sentiment destul de răspîndit că Elveţia nu cadrează cu UE. Democraţia noastră directă - obligaţia constituţională de a supune tratatele internaţionale importante spre aprobare populară - a păstrat şi întărit această ezitare. Guvernul federal - care în mai 1992 a depus o cerere de a iniţia procesul de aderare la UE, dar apoi a dat înapoi şi nu a început negocierile propriu-zise - încă mai analizează posibilitatea de a adera. Dar procedează cu extremă prudenţă, în acest moment majoritatea elveţienilor nu ar susţine aderarea într-un referendum. Elveţia a preferat pînă acum "bilateralismul", încheind diverse tratate cu UE sau cu unele ţări din Uniune. Chiar şi această formulă a ridicat probleme. În 2005, elveţienii au fost chemaţi să voteze pe două probleme. Pe 5 iunie, Partidul Popular Elveţian a iniţiat un referendum împotriva intrării în sistemul Schengen/Dublin, care ar fi permis trecerea liberă a frontierei şi coordonarea în ce priveşte migraţia şi acordarea de azil. Elveţia însăşi ceruse să devină asociată în această schemă. Ca o enclavă în interiorul Uniunii, Elveţia nu îşi permite să vadă că UE aplică măsurile dure de control pentru graniţele externe,chiar la frontiera elveţiană. De asemenea, acest sistem permite turiştilor să viziteze Europa, inclusiv Elveţia, cu o singură viză. Oponenţii au descris însă o imagine înfricoşătoare a graniţelor elveţiene abandonate, în timp ce mase de străini ne invadează. Dar, de fapt, obiectivul lor a fost să blocheze orice apropiere de UE. Guvernul a cîştigat această bătălie cu un procent de 55%, suficient, deşi nu impresionant. Al doilea referendum, ţinut pe 25 septembrie, a fost cerut tot de forţele de dreapta, pentru a bloca extinderea către cele 10 noi membre a actualului acord Elveţia-UE pentru libertatea mişcării forţei de muncă. Guvernul a cîştigat din nou (cu 56%). Sindicaliştii au fost primii care s-au opus ideii de a-i lăsa pe est-europeni să lucreze în Elveţia în aceleaşi condiţii ca şi "vechii" europeni, temîndu-se de creşterea şomajului şi de presiuni pe salarii. Aşa-numitul dumping salarial a fost însă prevenit de anumite măsuri luate de guvern, inclusiv controale dure asupra legalităţii şi condiţiilor de muncă. Oricum, UE ar fi considerat inacceptabil ca Elveţia să-i discrimineze pe est-europenii deveniţi deja membri. Uniunea ar fi putut chiar să refuze aplicarea altor înţelegeri bilaterale. Dar pentru mulţi elveţieni e clar că, tot semnînd astfel de acorduri bilaterale, ocolim dilema de bază: dacă ar trebui sau nu să devenim membri. Tot semnînd acorduri putem să rezolvăm probleme practice de imediat interes pentru ambele părţi, dar Elveţia este exclusă astfel de la deciziile europene. Acordurile bilaterale urmează dezvoltările de pe piaţa unică, aşa că Elveţia trebuie să se alinieze la ceea ce apare nou în vasta legislaţie europeană. De aici, alte discuţii despre aliniere autonomă sau, chiar mai rău, satelitizare. Guvernul a promis să publice un document de direcţie, în 2006 sau 2007, descriind toate chestiunile care ar avea de-a face cu apartenenţa la UE. Vom avea astfel o bază pentru viitoarele dezbateri parlamentare şi publice asupra locului Elveţiei în Europa. Ne vom decide dacă cererea de a deveni membri UE, depusă în 1992, va fi reînnoită sau dacă va rămîne îngropată pe termen nedefinit (poate fi chiar retrasă, ca un gest simbolic). Această dezbatere a cunoscut suişuri şi coborîşuri şi este la fel de veche ca şi proiectul european în sine. Aprinsă şi necesară în aceeaşi măsură, produce totuşi frustrări pentru că Elveţia pare a se învîrti în cerc în loc să meargă înainte, spre un nou sens dat vocaţiei sale europene. 'Switzerland's Groucho Marx syndrome' © Europe's World published in association with Friends of Europe, translated by Cristian Ghinea.

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.