Rom├ónia ÔÇô colonie rus─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Rom├ónia ÔÇô colonie rus─â? jpeg

C├«t de independen┼úi s├«nt rom├ónii? Nici prea-prea, nici foarte-foarte, s-ar zice, dup─â evaluarea sobr─â a reac┼úiei cvasiinexistente, ori insuficiente, la un brutal afront diplomatic rusesc. ┼×i nici UE nu se simte prea bine. 

Kremlinul 

Tardiv ┼či ├«ntr-o manier─â extrem de anemic─â, ori deloc, au reac┼úionat oficialit─â┼úile rom├óne. De pild─â, Ministerul de Externe. La fel de inadecvat, cu excep┼úia salutar─â a Monic─âi Macovei, s-a comportat ┼či clasa politic─â, precum ┼či o mare ┼či rea parte a presei de la Bucure┼čti ┼či a societ─â┼úii civile, ├«n ecou la scandaloasa interven┼úie recent─â a ambasadorului Rusiei la Bucure┼čti. 

Care, ├«n flagrant─â violare a tradi┼úiilor ┼či uzan┼úelor diplomatice, a tras public de urechi, mitoc─âne┼čte, doi eminen┼úi autori ┼či observatori politici, din pricina constat─ârilor lor pe c├«t de critice, pe at├«t de lucide, la adresa sistemului Putin. Trimis s─â reprezinte ├«n Rom├ónia interesele Moscovei, ambasadorul Oleg Malginov nu se obose┼čte, iat─â, s─â promoveze, ca un diplomat respectabil, ceea ce se nume┼čte

ul rusesc. Mai energic, el s-a ├«ncumetat, culmea, s─â dea brutale ÔÇ×indica┼úii pre┼úioaseÔÇť de comportament ┼či politic─â editorial─â presei rom├óne┼čti.

Ca ├«nainta┼čii s─âi stalini┼čti de pe vremuri, Malginov a solicitat (┼či ├«nc─â ├«ntr-o limb─â rom├ón─â de calitate ├«ndoielnic─â) ÔÇ×publica┼úiilor centraleÔÇť rom├óne┼čti, precum ziarul

s─â ├«n┼úeleag─â c─â ÔÇ×nu e deloc necesar s─â se dea cuv├«ntul

la orice b─âd─âranÔÇť. Nu e un secret cine ar fi prezumtivii ÔÇ×b─âd─âraniÔÇť. Intelectuali publici respecta┼úi, Vladimir Tism─âneanu ┼či Marius Stan, autorii unui articol excelent g├«ndit ┼či argumentat despre ÔÇ×Ispita fascist─â a tovar─â┼čului PutinÔÇť, ap─ârut pe

┼či ├«n

l-au sup─ârat r─âu nu at├«t pe Malginov, c├«t pe ┼čefii s─âi. C─âci e notoriu c─â ├«ntr-un regim dictatorial, ┼či cu at├«t mai mult ├«ntr-unul militant antidemocratic, av├«nd ├«n frunte o oligarhie mafiot─â de extrac┼úie KGB-ist─â, precum sistemul Putin, ambasadorii ru┼či r─âspund comenzilor directe ale ÔÇ×verticalei puteriiÔÇť. Ale mai-marilor lor de la Kremlin. Care, indiferent dac─â se afl─â la conducerea Internelor, a aparatului de propagand─â, numindu-se Dmitri Kiseliov, ori a ministerului de Externe ┼či r─âspund la apelativul de Serghei Lavrov, s├«nt to┼úi, ├«nainte de orice, servitorii preapleca┼úi ┼či obedien┼úi ai Marelui Frate. 

Func┼úia celui din urm─â o de┼úine de un deceniu ┼či jum─âtate, la Moscova, fostul KGB-ist din Dresda, Vladimir Putin. Marele ┼či genialul ÔÇ×corifeuÔÇť ┼či conduc─âtor de o┼čti din Crimeea ┼či estul Ucrainei nu e doar un st─âruitor ┼či entuziast admirator al t─âtucului popoarelor, tovar─â┼čul I.V. Stalin. Dup─â cum s-a v─âzut recent la Petersburg, la conferin┼úa nazi┼čtilor ┼či fasci┼čtilor organizat─â de m├«na sa dreapt─â ├«n materie de agitprop, Kiseliov, conferin┼ú─â despre care au scris sagace Tism─âneanu ┼či Stan, Putin poate fi cotat ┼či ca un bun prieten al extremei drepte europene. Care, dup─â cum am reliefat frecvent, ├«l aduleaz─â peste tot ├«n Europa cot la cot cu extrema st├«ng─â. 

Nu ├«nt├«mpl─âtor, c─âci, profit├«nd de ajutorul Moscovei, cele dou─â falange nu mai constituie de mult, ├«n Europa, opozi┼úii mutuale, ori doar opozi┼úii la guverne centriste. ├Än Grecia, st├«nga ┼či dreapta radical─â au ob┼úinut accesul la putere ┼či au format o str├«ns─â coali┼úie guvernamental─â ale c─ârei puncte comune, dincolo de populism colectivist, na┼úionalism, antireformism ┼či obr─âznicie de spe┼ú─â joas─â, includ antioccidentalismul. Mai precis, antieuropenismul ┼či antiatlantismul, pe care ├«ntr-o variant─â virulent─â le export─â neobosit, ┼či un aparat rusesc de propagand─â at├«t de sofisticat ┼či de costisitor, ├«nc├«t a sf├«r┼čit prin a atrage chiar ┼či aten┼úia unei birocra┼úii europene de o somnolen┼ú─â ┼či lentoare proverbiale.

Or, Tism─âneanu ┼či Stan inflamaser─â Kremlinul tocmai pentru c─â eviden┼úiaser─â cu eficacitate maxim─â ÔÇ×versatilitateaÔÇť noului tip de totalitarism promovat de Moscova. ├Än cauz─â, potrivit lui Ioan Stanomir, e ÔÇ×capacitatea remarcabil─âÔÇť a putinismului de a-┼či forja o surs─â de putere croind ÔÇ×o nou─â alian┼ú─â global─â a subversiunii antioccidentaleÔÇť. Problema e, ├«nainte de orice, poten┼úialul mecanismului s─âu propagandistic de a ├«ngem─âna cu mare abilitate mi┼čc─ârile comuniste ┼či fasciste; e capacitatea lui Putin de a deveni ÔÇ×campionul mondial al barocului comunisto-fascistÔÇť, dup─â cum plastic se exprimaser─â cei doi autori ├«nfiera┼úi de diplomatul rus. 

Anemiei reac┼úiei Bucure┼čtilor la atari provoc─âri ├«i corespunde impoten┼úa afi┼čat─â ├«n capitala UE. Dup─â aproape doi ani de larvar─â existen┼ú─â, la Bruxelles s-a trezit ├«n fine a┼ča-numitul Fond European pentru Democra┼úie. Creat pe modelul unei net mai active institu┼úii americane, Fondul, finan┼úat de Comisia European─â, ÔÇ×├«n┼úelege s─â promoveze valorile (ÔÇŽ) de libertate ┼či democra┼úieÔÇť. Unde? ├Än ┼ú─ârile ÔÇ×├«n tranzi┼úie ┼či societ─â┼úile care lupt─â s─â se democratizezeÔÇť. Deci ├«n estul Europei, Maghreb ┼či Orientul Mijlociu. Or, nu e clar ce anume a ├«ntreprins acest Fond p├«n─â acum. Nu c─â ├«n Vest n-ar fi existat ┼či alte voci. ├Än acest interval, ba chiar ├«nc─â din vara anului 2012, la redac┼úia rom├ón─â a postului

, de pild─â, s-a tot atras aten┼úia asupra pericolelor deloc neglijabile reprezentate de tot mai incisiva propagand─â ruseasc─â. F─âr─â s─â se ├«nregistreze ├«ns─â vreun ecou perceptibil. 

Mai nou, speriat de impactul unor posturi precum Russia Today, Fondul s-a activat brusc. ├Än stil tipic, a dat ├«n lucru un studiu care s─â ├«ntocmeasc─â o list─â de recomand─âri menite s─â indice cam ce ar fi de f─âcut spre a se contracara la un moment dat propaganda rus─â. ├Än timp ce exper┼úii apuseni mai studiaz─â harnic, politicienii UE continu─â s─â dea din col┼ú ├«n col┼ú. Nimeni, ├«n afara c├«torva ziari┼čti ┼či exper┼úi de provenien┼ú─â est-european─â, nu pare a ┼čti cum s─â se r─âspund─â adecvat militariz─ârii politicii interne ┼či externe ruse┼čti ┼či dezl─ân┼úuitei agresiuni propagandistice a Kremlinului. Marea provocare pare a fi s─â nu se supere Moscova. ┼×i s─â nu se considere c─â Vestul ar da lumin─â verde unei opera┼úiuni de contrapropagand─â. 

├Än r─âstimp, ambasadorul Rusiei nu hamletizeaz─â, ci munce┼čte, iat─â, cu s├«rg. S-a pref─âcut, eficient, nu doar ├«n comis-voiajorul concernului Lukoil, ├«n interesul c─âruia a intervenit, ├«n toamna anului trecut, ├«n treburile Justi┼úiei rom├óne┼čti, repurt├«nd un v─âdit succes politic la premierul Ponta, dup─â cum just observa Melania Cincea la ÔÇ×TimpolisÔÇť. Mai nou, Malginov a devenit ┼či portavocea unui prezumtiv ortodoxism de obedien┼ú─â moscovit─â, precum ┼či, simultan, tartorele unei prese rom├óne┼čti care, v─âdit, s-ar putea molipsi de la ziari┼čti independen┼úi mai dificil de ├«mbrobodit ┼či, deci, se cere, din unghiul Kremlinului, intimidat─â brutal. 

Pare c─â ne-am ├«ntors ├«n epocile, de foarte trist─â amintire, c├«nd legea la Bucure┼čti ┼či ├«n ziarele Rom├óniei o f─âceau zeul urii, dimpreun─â cu tovar─â┼čul Stalin, precum ┼či pumnul ciracului credincios al celui din urm─â, V├«┼činski, a┼ča cum erau tustrei interpreta┼úi de ÔÇ×organul centralÔÇť comunist, Sc├«nteia. 

Dac─â autorit─â┼úile rom├óne┼čti ┼či liderii europeni nu se arat─â ├«n stare s─â dea o replic─â acestor tentative cu fermitatea necesar─â, devine clar c─â Rom├ónia risc─â acut s-o ia pe calea Republicii Moldova, fiind ├«n pericol s─â-┼či piard─â bruma de independen┼ú─â pe care i-au d─âruit-o apartenen┼úa la NATO ┼či la UE. 

30.03.2015  

Deutsche Welle

Deutsche Welle. 

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.