Războiul româno-român

Victor -IULIAN TUCĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 116 din 13 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

la Sofia explodează bombe, la Bucureşti fîsîie pistoale cu apă Aflat la o întîlnire cu ziariştii români la Bruxelles, Stavros Dimas, comisarul pe probleme de Mediu, a declarat: "Normele privind protecţia mediului reprezintă 20% din legislaţia comunitară, ceea ce înseamnă mai mult de 300 de directive şi reglementări". Conform aceluiaşi comisar european, România ar avea nevoie în următorii ani de 27 de miliarde de euro pentru a ajunge la standardele europene. Stavros a amintit, ca măsuri necesare, reducerea poluării industriale (conform directivei privind controlul şi prevenirea poluării industriale, domeniu marcat cu steguleţ roşu la verificarea din toamnă), filtrarea apei potabile (situaţia din prezent mirosind pe alocuri a Ev Mediu), produsele modificate genetic şi chimicalele sau protecţia unor arii cu importanţă deosebită pentru floră şi faună (Agenda 2000 pentru România însemnînd un proiect estimat la 500.000 euro, cu o reţea de situri incluzînd 24 de arii protejate). Comisia Europeană ar avea bani disponibili, însă trebuie sporită capacitatea administrativă, adică proiectele, specialiştii şi implicarea civică, inclusiv a firmelor private, pentru o dezvoltare susţinută. Stavros Dimas este foarte optimist: "Sper ca România să adere la 1 ianuarie 2007; şi dacă se va lucra serios pe plan intern, presînd puternic în domeniile cu probleme, acest deziderat se va îndeplini. Niciodată nu este de ajuns cît faci. Cu cît mai mult, cu atît mai bine pentru România, şi nu numai pentru UE". Mesajul a fost unul singur: muncă pîna la integrare şi după. Cu cîteva zile înainte, Olli Rehn, aflat la Strasbourg să dea piept cu inamicii eurosceptici şi oponenţi ai aderării României, a susţinut şi el data de 1 ianuarie 2007, deşi cu an înainte, mai exact imediat după guvernarea PSD, ideea îi repugna profund. De altfel, la Bucureşti a declarat ulterior că în domeniul priorităţii priorităţilor, adică Justiţia, apreciază eforturile Guvernului, aşteptînd în săptămînile următoare "dovezi tangibile şi rezultate, astfel încît să fie clar că reforma este ireversibilă". Cum este posibil şi ce calamitate politică face ca între timp, la Bucureşti, agenda politicienilor să se concentreze pe orgoliile miticilor naţionali? În presă, informaţiile despre parcursul aderării lasă loc bîrfelor politice şi fotbalului, deşi aderarea la UE ar trebui să fie miza istorică a unei naţiuni obsedate de europenitatea ei nedesăvîrşită. Bătălia dintre Palate, susţinută în mare parte artificial de galeria băgătorilor în seamă de pe margine, a pus dintr-o dată între paranteze dislocarea sistemului semi-oligarhic, iliberal, construit cu atîta încăpăţînare şi zel de Iliescu, Năstase et comp. Lupta împotriva corupţiei, care ne distinge în . comparaţia cu Bulgaria, reformele din finanţe sau agricultură, începutul schimbării la faţă a Justiţiei româneşti sînt puse între paranteze de indivizi cu gură mare şi caracter de nimic. Alte teme se dezbat acum, iar Marko Bela, cuprins de valuri de oportunism bine jucat, a ajuns să pledeze pentru unitatea Alianţei! La summitul de primăvară de la Bruxelles, preşedintele şi primul-ministru au făcut echipă bună, reuşind să susţină eficient aderarea atît în tabăra liberal-democraţiilor, cît şi în cea a popularilor. La Meise, lîngă Bruxelles, în groapa cu lei a creştin-democraţilor europeni, cei mai sceptici cînd vine vorba de aderare, Băsescu reuşise să-şi impună poziţia în faţa unor politicieni alunecoşi ca Elmar Brok (preşedintele Comitetului de Politică Externă al Parlamentului European) sau Edmund Stoiber (liderul bavarezilor creştini sociali). Între timp, lucrurile s-au schimbat radical. Preşedintele şi primul-ministru vorbesc de integrare ca principal "interes naţional", dar te întrebi imediat pentru cine se face aderarea? Mediul sănătos de care vorbea comisarul Dimas, obsesia lui Rehn cu ireversibilitatea reformelor în Justiţie, rezolvarea problemelor sanitar-veterinare din agricultură, restul ce nu încape pe listă, cum vor fi realizate de o guvernare în continuă campanie electorală? Cum se poate continua reformarea sistemului, "presînd puternic în domeniile cu probleme", aşa cum recomanda comisarul Dimas, în condiţiile isteriei balcanice de la Bucureşti? Indivizi cu eticheta de liberal cusută pe creştet de comunist reşapat speculează ieşirile neinspirate ale preşedintelui, iar acesta îi ia la bardă pe mai toţi liberalii, fără să-şi nuanţeze atacurile. Unii dintre susţinătorii lui Băsescu se declară dezamăgiţi, deşi au ştiut că au ales un preşedinte care să lupte cu oligarhia lui Năstase şi nu unul de salon parizian. Există acum o altă variantă, în afara "greilor" fostului regim? Constituţia, o altă eroare produsă de PSD şi de cei pitiţi prin instanţe şi înălţate curţi, încurcă şi mai mult lucrurile prin modul defectuos în care a fost redactată. Avem o republică "semi-prezidenţială", în care preşedintele mediază de capul lui, fiindcă, în mare, îi lipsesc instrumentele legale în acest sens. Un executiv bicefal înseamnă un balaur ale cărui capete se iubesc pe tunuri. Lipsa oricărei opoziţii pe vremea comunismului românesc şi consecinţa sa directă, absenţa experienţei negocierii politice în cazul crizelor de sistem, este un alt motiv al celor întîmplate în sînul Alianţei D.A. Războiul româno-român se vede de la Bruxelles în toată dezvoltarea sa monstruoasă. Ca întotdeauna, vor pierde românii de rînd. În acest ritm, cu alegeri anticipate sau fără, s-ar putea ca Olli Renh să rămînă singur cu integrarea în mînă. Bruxelles, 8 aprilie 2006

Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta „simplă” a oprit Spania în loc. A blocat-o, este anchilozată în acest moment, și nu doar din punct de vedere turistic.

Adevarul.ro

Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.
1 dorin chiotea infectat cu covid varianta omicron 3 jpg jpeg
Continuă revolta la TVR. Chioțea: „Audiențele au fost de 15 de ori mai mici decât în zilele cu meciuri”
Dorin Chioțea a spus că mutarea transmisiunilor directe pe alte canale ale televiziunii publice a dus la o scădere a audienței de 15 ori decât în zilele cu meciuri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.