Note ├«n marginea unor evolu┼úii recente ale urbanit─â┼úii bucure┼čtene

Mariana CELAC
Publicat în Dilema Veche nr. 184 din 16 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än c├«mpul studiilor urbane, metamorfozele ora┼čului postsocialist ocup─â un loc privilegiat. Dac─â e s─â lu─âm ca indicator al "importan┼úei" temei num─ârul de referin┼úe electronice academice, din 11.100 de titluri legate de metamorfoza urban─â, 1730 s├«nt rezervate metamorfozelor ora┼čelor postsocialiste: un conving─âtor 15,58 %. Observa┼úiile ┼či conjecturile elaborate de acest corp de preocup─âri privesc, evident, ┼či evolu┼úiile recente ale Bucure┼čtiului. Chiar dac─â statistici elementare nu ar trebui invocate ca argumente de demonstra┼úie, aceste cifre descriu interesul pentru ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n ultimele dou─â decenii ├«n Europa Central-Estic─â, ├«ntr-un domeniu care a mobilizat un efort considerabil. Iar folosirea - frecvent─â, dup─â cum se vede - a categoriei de metamorfoz─â ├«n contact cu problematica urban─â dezv─âluie un anume consens c├«nd e vorba de natura ┼či dimensiunea fenomenelor observate. De┼či, ca ┼či alt─âdat─â c├«nd curiozitatea intelectual─â identific─â un subiect nou, infla┼úia de scrieri ┼či contribu┼úii nu e neap─ârat un semn bun: o literatur─â prea stufoas─â sau o frecven┼ú─â obsesiv─â ├«n folosirea unor no┼úiuni ┼či categorii ar putea sugera o anume banalizare a domeniului, un anumit grad de epuizare ├«n metod─â ┼či, implicit, rezultate mai pu┼úin expresive. Scrieri monografice, interven┼úii ├«n conferin┼úe ┼či studii de periodice au inventariat tr─âs─âturile generale ale proceselor de tranzi┼úie. ┼×i probabil nu gre┼česc prea tare c├«nd cred c─â exist─â un corp comun de convingeri, un anume grad de convergen┼ú─â de p─âreri c├«nd este vorba de principalele curente care modeleaz─â ├«n momentul de fa┼ú─â spa┼úiul urban ├«n aceast─â parte a Europei. Ora┼čele postsocialiste au mo┼čtenit din deceniile postbelice tr─âs─âturi comune - infrastructur─â dep─â┼čit─â, centre slabe, lipsite de for┼ú─â, absen┼úa dezvolt─ârilor asociate lui middle class ce se define┼čte ├«ndeob┼čte ca suburbanization, fenomene de segregare spa┼úial─â mai pu┼úin evidente. Ele formeaz─â un corp puternic de pulsiuni care au transgresat schimbarea ordinii politice ┼či economice ┼či a referin┼úelor culturale. ├Än acela┼či timp, tranzi┼úia postcomunist─â a pus ├«n mi┼čcare un proces de "rectificare", de revenire la tendin┼úele presocialiste. ├Än fine, metamorfozele urbane s├«nt bombardate de tendin┼úele comune ale timpului - prezen┼úa ┼či autoritatea mediilor de comunicare, tot mai dependente de imagine, de noile tehnologii, de globalizare ┼či comodificare, pentru a nu le pomeni dec├«t pe cele mai evidente. Observatorul scenei urbane va fi deci ├«ndemnat s─â se ├«ntrebe care s├«nt propor┼úiile ├«n care aceste ingrediente se amestec─â, care s├«nt "genurile proxime" ┼či c├«t de mult caracteristicile locale r─âm├«n prezente ├«n formarea imaginii contemporane a ora┼čului. ┼×i care s├«nt responsabilitatea ┼či spa┼úiul de interven┼úie ale celor care, convin┼či de interesul ┼či valoarea mo┼čtenirii culturale urbane ┼či arhitecturale, s├«nt ├«ngrijora┼úi de soarta lor. Modernizare ┼či permisivitate stilistic─â La Bucure┼čti, publicul, critica ┼či folclorul profesional fac mereu trimitere la legenda pioas─â a micului Paris. ├Än paralel, interpretarea cultural─â critic─â (m─â g├«ndesc la texte documentare, beletristic─â, jurnalism polemic), dar ┼či documentele vizuale (fotografia realist─â, peisagistica pictural─â) au compus un tablou deprimant al unei urbe conservatoare ┼či ├«napoiate, ├«n care inova┼úia este inconsistent─â, spiritul imitativ - slugarnic, iar efortul constructiv - lipsit de anvergur─â. Micului Paris i s-a repro┼čat c─â e o amestec─âtur─â anti-istoric─â, f─âr─â sim┼úul stilului, lipsit─â de filozofie arhitectural─â ┼či ├«n ocuren┼ú─â - urbanistic─â, cum spune literatul G. C─âlinescu Ceea ce blocheaz─â aici inten┼úia constructiv─â este natura ├«ns─â┼či, la Bucure┼čti - crede G. C─âlinescu - orizontul geografic are ascendent asupra omului, p─âm├«ntul care plode┼čte impenitent concureaz─â construc┼úia uman─â. Efortul modernizator se confrunt─â, ├«n literatura sau redarea pictural─â a spa┼úiului citadin, cu eterna clis─â, cu noroiul, gropile, toate imagini ale informit─â┼úii, "documente mereu ├«nnoite ale haosului" ┼či probe ale lenei istorice care, aici, nu a construit dec├«t rareori ├«n piatr─â. Ora┼čul -crede la r├«ndu-i arhitectul George Matei Cantacuzino - e condus de sentimentul rom├ónesc al popasului, de prelungit─â lene ┼či de "t─âcerea ca r─âspuns la chemarea voin┼úei". Ora┼čul caut─â ├«n trecutul bogat ├«n sfor┼ú─âri neizbutite justific─âri pentru oboselile de azi; e un loc care ├«┼či deruleaz─â un destin de inevitabil─â "efemeritate". Iat─â ├«nc─â o fil─â din acest succint dosar. Le Corbusier a scris o scrisoare memorabil─â dup─â trecerea prin Capitala Rom├óniei ├«n 1911. Chiar dac─â mizer, Bucure┼čtiul ├«i pare fastuos, secret, sediu de destr─âmare ┼či nu de ra┼úionalitate func┼úional─â, loc reglat de bizarerie, de pertract─âri greu de m─ârturisit, de sete dup─â debo┼čerie bizantin─â. Lui Le Corbusier Bucure┼čtiul ├«i apare ca un loc cu "pavaje fierbin┼úi", "plin de Paris", dar care reu┼če┼čte mult mai mult dec├«t at├«t. Cl─âdirile au cel mult trei etaje - scrie Le Corbusier. Arhitectura "este trivial─â", stilul Beaux-Arts - atotprezent, de bun─â calitate. Dar ├«n ciuda amestecului, Bucure┼čtiul are o surprinz─âtoare unitate. Ochiul nu se opre┼čte pe contururile familiare ale ghirlandelor pe care - spune arhitectul - le cunoa┼čte pe de rost. Aici se ├«nt├«mpl─â ceva, arhitectura se bucur─â de o libertate care transform─â orice zi ├«n duminic─â. "Cel ce trece prin Bucure┼čti afl─â ce cald poate fi aici ┼či ce puternic─â este chemarea ora┼čului - at├«t de puternic─â ├«nc├«t arterele se rup ┼či creierul st─â s─â explodeze, iar noaptea nu se poate dormi!" - ├«ncheie cu un semn de exclamare Le Corbusier, textul s─âu. Stilismul modernist a operat ├«ntr-un context construit ├«n jurul unei indulgen┼úe stilistice lipsite de criterii ┼či al acelui pluralism relaxat pe care Le Corbusier ├«l taxase drept "spirit de duminic─â". ├Än p├«nza de fundal, modernismul a avut de-a face la Bucure┼čti cu o scar─â arhitectural─â minor─â ┼či cu un tradi┼úionalism mul┼úumit de aranjamente urbane patriarhale. ┼×i ├«n acela┼či timp a avut parte de o rezisten┼ú─â sever─â a cercurilor intelectuale credincioase tradi┼úiilor, pu┼úin dispuse s─â accepte inova┼úia ├«n spa┼úiul formei arhitecturale. A alimentat prin "material vizual" disperarea tinerilor genera┼úioni┼čti h─âitui┼úi de con┼čtiin┼úa ├«nt├«rzierii, de provincialism cultural, de inconsecven┼ú─â stilistic─â, de lipsa exerci┼úiului istoric de urbanism democratic, de spiritul mimetic, de indiferen┼úa funciar─â fa┼ú─â de disciplin─â ┼či reglementare. ┼×i - mai ales - de elan istoric. ├Än acest timp, arhitec┼úii ┼či investitorii stilului interna┼úional au lucrat suficient de mult pentru a fixa caracterul axei principale a ora┼čului ┼či al altora dintre imaginile sale nodale. E o performan┼ú─â pe care, paradoxal, nici arhitectura neorom├óneasc─â nu o poate invoca, cu toate c─â a dominat re┼úetele de proiectare, forma┼úia arhitec┼úilor ┼či dezbaterea teoretic─â, mult mai mult timp. Aventura rapid─â a modernit─â┼úii din anii ├ó┬Ç┬Ö30 la Bucure┼čti trimite la o ipotez─â mai pu┼úin frecventat─â ┼či care - ├«mi pare - ├«┼či p─âstreaz─â actualitatea. Aparent cel pu┼úin, dialectica stilismelor arhitecturale a beneficiat aici de un fel de circuite de ├«nt─ârire, feedback-uri ascunse cu efecte contraintuitive, arunc├«nd rezultatele ├«n sit departe de anticip─ârile din declara┼úiile ideologice sau din dezbaterea teoretic─â. Un vocabular stilistic denun┼úat cu virulen┼ú─â pentru tot felul de p─âcate (ca purt─âtor de posibile influen┼úe devastatoare pentru sufletul autohton) a mobilizat importante fonduri ┼či nu s-a ar─âtat incomodat de prestigiul, uneori de extrem─â autoritate, al adversarilor s─âi. ├Än ciuda impreca┼úiilor de toate culorile ideologice, ├«n ciuda criticii corozive a unor lideri de opinie, cubismul a ocupat terenul ini┼úiativei liberale ┼či a l─âsat un spa┼úiu de manevr─â limitat pentru "stilul Carol al II-lea", neorom├ónescul tardiv sau ecourile monumentalismului mussolinian. Paradoxala sa acceptare, chiar de c─âtre opinia popular─â, l-a r─âsp├«ndit mult dincolo de perimetrele ini┼úiativei middle class. Fenomen de centru, modernismul treizecist a inspirat, la Bucure┼čti, propria sa replic─â la periferie, a c├«rciumilor ┼či blocule┼úelor minuscule, dar cu ferestre pe orizontal─â ┼či antene de radio pe atice tratate ├«n stil art-deco. Este sau nu interesant─â, din punctul de vedere al metamorfozelor actuale, libertatea arhitectural─â care - cum spunea Le Corbusier - transformase la Bucure┼čti orice zi (arhitectural─â, se ├«n┼úelege) ├«n duminic─â? Problema u┼čurin┼úei cu care ┼či practica construc┼úiei, ┼či investitorii accept─â idiomuri noi, ├«ntr-o perioad─â at├«t de scurt─â, cu o minim─â anticipare "de atelier", r─âm├«ne un subiect interesant. Ca ┼či ├«n cazul modernismului treizecist, din momentul tranzi┼úiei postcomuniste spiritul de improviza┼úie ┼či atrac┼úiile mimetice nu vor putea fi excluse din etiologia tendin┼úelor actuale. Modernizarea Bucure┼čtiului ├«┼či g─âse┼čte surse, chiar dac─â discutabile, ├«n transplanturi decomplexate. Discu┼úia despre scenariile ├«mprumuturilor stilistice s-ar putea astfel redefini prin argumentele unui proces de genez─â intern─â la care au jinduit adep┼úii autenticit─â┼úii ├«n arhitectur─â ┼či care nu a c─âp─âtat dec├«t arareori forme coerente. Entuziasmul ┼či viteza contagiunii fac parte din dialectica ata┼čamentelor stilistice formatoare, ├«n cazul arhitecturii bucure┼čtene. ┼×i ast─âzi numeroase referin┼úe, citate, texte ┼či remixuri din temele recurente ale genurilor proxime - ├«n spe┼ú─â ale curentelor mari din Europa contemporan─â - fac parte din corul formatorilor contextului urban contemporan. Gentrificare ┼či bidonvilles Spre deosebire de o imagine ├«mp─ârt─â┼čit─â ┼či de autorit─â┼úi, ┼či de mul┼úi dintre colegii mei, s─âr─âcia extrem─â nu este accidental─â, nu este rural─â ┼či nu este folcloric─â. Perimetrele s─âr─âciei istorice nu s├«nt singurele locuri unde o ├«nt├«lne┼čti. ┼×i nu doar ┼úiganii tr─âiesc ├«n condi┼úii de s─âr─âcie profund─â ┼či cronic─â. Mai mult dec├«t at├«t, indicatorii obi┼čnui┼úi - veniturile familiilor sau ra┼úia caloric─â zilnic─â - nu reflect─â contribu┼úia esen┼úial─â a locuin┼úei ┼či mai ales a st─ârii mediului fizic al acestor noi cartiere, la excluziune ┼či marginalizare. S─âr─âcia extrem─â este legat─â intrinsec de un fel de "urbanism" al priva┼úiunii, al izol─ârii ┼či letargiei care fac at├«t de dificil─â integrarea ┼či valorizarea social─â ┼či a indivizilor, ┼či a unor grupuri comunitare. Segregarea spa┼úiului urban este un nou-venit cu insule ├«n curs de formare, un fenomen invizibil, poate, dar atotprezent de peisaje identice, nediferen┼úiate, lipsite de marc─â identitar─â. ├Än formele ei cele mai severe, s─âr─âcia extrem─â este urban─â, ne-specific─â, non-etnic─â. Ad─âposturile minimale de locuit ┼či spa┼úiul amenajat al acestor comunit─â┼úi s├«nt identice, fie ele formate ├«n Rom├ónia postcomunist─â, ├«n favellas sud-americane, ├«n ora┼čele de gecekondu din Turcia sau ├«n shantytowns din Asia de Sud. Modernizarea accelerat─â, schimbarea brusc─â a dimensiunilor ┼či a ambi┼úiilor urbane, accelerarea timpilor istorici, intruziunea noilor interese financiare vor disloca oare natura at├«t de special─â a Bucure┼čtiului? A┼č ├«nclina s─â cred c─â el ├«┼či va p─âstra alc─âtuirea din straturi ├«ntrep─âtrunse. ┼×i va r─âm├«ne un loc lipsit de complexe, gata s─â accepte standarde duble, contraste stringente, oportunisme decomplexate. ├Än chip de ├«ncheiere, o interoga┼úie Care este locul arhitecturii ┼či al conserv─ârii arhitecturii ├«ntr-un asemenea peisaj? Confruntat cu ceea ce se cheam─â acum "provoc─âri" (challenges) de naturi at├«t de particulare, discursul arhitec┼úilor recurge la argumentele demersului func┼úionalist estetic stilistic, (├«nc─â) retorizat ├«n termenii ├«nt├«rzia┼úi ai dogmelor moderniste. Dezbaterea ├«n jurul schimb─ârii de scar─â nu se aventureaz─â pe teritoriul for┼úelor economice. Impactul perceperii s─âr─âciei extreme r─âm├«ne ├«n afara ┼či a urbanismului opera┼úional, ┼či a planific─ârii urbane de perspectiv─â. Dimensiunea ┼či multiplicarea interpret─ârii "vernaculare" a modelelor "vestice", "europene" nu pot fi ignorate, fiind prezente ├«n imaginea urban─â, chiar dac─â vorbim de cele mai benigne ┼či reversibile dintre ipostazele lor, geamul termopan sau prezen┼úa cablurilor informatiz─ârii. Experien┼úa socialist─â supravie┼úuie┼čte ├«n ├«ncrederea ├«n programele paternaliste, top-down ┼či ├«n amnezia ┼či apatia opiniei publice ┼či - de ce nu - ├«n indiferen┼úa comunit─â┼úii intelectuale. S├«ntem ├«n fa┼úa unor procese puternice, alimentate de genuri proxime (globalizare, europenism) de indiscutabil─â autoritate, reglate de for┼úe din afara p├«rghiilor de control accesibile arhitecturii. A conta pe atitudinea cultural-filantropic─â sau pe atenuarea acestor tendin┼úe pare o iluzie contraproductiv─â. Ce se ├«nt├«mpl─â dincolo de comandamentele culturale - ├«n teritoriul for┼úelor economice sau al prezen┼úei corozive a s─âr─âciei noi sau endemice sau prin intruziunea "noului vernacular" ├«n discursul arhitectural cultural - ne ├«mpinge c─âtre un pragmatism f─âr─â inim─â? La o abdicare voluntar─â de la misiunea sacr─â a arhitecturii? Op┼úiunile nu s├«nt multe. Dar e mult mai lesnicios a g─âsi solu┼úii la probleme complet - ┼či corect - formulate. Asta ├«nseamn─â c─â misionarii conserv─ârii trebuie s─â participe la dezbaterea despre contemporaneitate ┼či avatarurile ei. ______________ Acest text a fost prezentat la simpozionul organizat la Bucure┼čti ├«n cadrul proiectului "Vecin─âtatea - exerci┼úiu cotidian de aplicare a valorilor sociale", realizat de Centrul Interna┼úional pentru Art─â Contemporan─â din Bucure┼čti (www.icca.ro).

p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Func╚Ťionarea uman─â f─âr─â ÔÇ×angajament sufletescÔÇŁ, ca s─â spunem a╚Öa, f─âr─â ardoarea sau entuziasmul pe care ├«l provoac─â cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnat─â s─â e╚Öueze pe termen mediu ╚Öi lung ╚Öi s─â provoace o criz─â intern─â ├«n democra╚Ťia liberal─â modern─â.
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI jpeg
Spa╚Ťiul vital al lui Putin ÔÇô interviu cu Slawomir SIERAKOWSKI
ÔÇ×Istoria Rusiei are o singur─â regul─â simpl─â: sfera de influen╚Ť─â a Moscovei se termin─â acolo unde s-a oprit ultima dat─â.ÔÇŁ
Les Autres jpeg
Les Autres
S─â transplantezi ╚Öi s─â altoie╚Öti oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performan╚Ť─â.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua s─â func╚Ťioneze, chiar dac─â nu la tura╚Ťii maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru ├«n Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revolu╚Ťiei franceze ╚Öi membru ├«n redac╚Ťia revistei Annales.
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migran╚Ťii ca muni╚Ťie de r─âzboi ╚Öi adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un r─âzboi hibrid, a admis ╚Öefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ╚Ťinta? ╚śi cum e ap─ârarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
C├«nd nu s-a mai putut s─âri sau catapulta peste zid, fuga a devenit ┼či ├«n Berlin o aventur─â care costa via┼úa.
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America jpeg
ÔÇ×O idee ├«n min╚Ťile noastreÔÇŁ: ce ├«nseamn─â s─â fii american atunci c├«nd nu e╚Öti n─âscut ├«n America
America era deja o ÔÇ×superputereÔÇŁ atunci c├«nd amenin╚Ťa valorile tradi╚Ťionale ale lumii de care au fugit imigran╚Ťii.
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inunda╚Ťiile germane catastrofale
├Än Germania, tot mai multe voci acuz─â autorit─â╚Ťile de o neglijen╚Ť─â ├«nc─â insuficient probat─â, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficient─â) a popula╚Ťiei afectate ├«n leg─âtur─â cu pericolul dat.
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale jpeg
Merkel, Biden, ne├«n╚Ťelegerile transatlantice ╚Öi provoc─ârile globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de ne├«n╚Ťelegeri ╚Öi de disonan╚Ťe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe pre╚Öedintele chinez Xi Jinping, repro╚Ö├«ndu-i c─â nu are nici ÔÇ×o fibr─â democratic─â ├«n corpul s─âuÔÇŁ.
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei jpeg
Gra╚Ťierea preziden╚Ťial─â ├«n SUA, o ├«ncurc─âtur─â din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrant─â de c─âtre Trump a inten╚Ťiei originale a gra╚Ťierii preziden╚Ťiale a fost doar una dintre multele provoc─âri cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constitu╚Ťia SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila jpeg
ÔÇ×CazulÔÇŁ Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump jpeg
Destituire ╚Öi interdic╚Ťie imediat─â pentru Trump
Trump a ├«ncercat s─â submineze procesul democratic cu perseveren╚Ť─â.
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez jpeg
Pre╚Ťul capitul─ârii lui Merkel ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului maghiar ╚Öi polonez
Existen╚Ťa ├«ns─â╚Öi a Uniunii Europene se afl─â ├«n pericol. ╚śi totu╚Öi, conducerea UE r─âspunde cu un compromis.
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ jpeg
Revolu╚Ťia ÔÇ×coifurilor de staniolÔÇŁ
Trebuie s─â muncim mai mult pentru a comunica ╚Öi pe ├«n╚Ťelesul ÔÇ×pro╚ÖtilorÔÇŁ, al c─âp╚Öunarilor, al badantelor.
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ  ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
ÔÇ×Un exerci╚Ťiu de a r─âm├«ne conecta╚ŤiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Ioana TRAIST─é, co-fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles
E necesar, mai ales acum, să păstrăm energia de a face împreună lucruri care să aibă un impact.
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
├Än iunie, unul dintre cele mai a╚Öteptate ╚Öi intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (╚Öi aglomeratei, ├«n condi╚Ťii normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â jpeg
Abordarea olandez─â: spa╚Ťiu ╚Öi responsabilitate individual─â
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementat─â ├«n Olanda a primit numele de ÔÇ×carantin─â inteligent─âÔÇŁ.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se z─âre╚Öte prin gaura ├«ntunecat─â a cheii.┬áFiecare┬ávine ├«n vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credin╚Ťa este cheia ce se potrive╚Öte g─âurii ei.
La Sagrada desnuda jpeg
La Sagrada desnuda
Gripa asta ÔÇ×simpl─âÔÇŁ a oprit Spania ├«n loc. A blocat-o, este anchilozat─â ├«n acest moment, ╚Öi nu doar din punct de vedere turistic.
Noua religie atee din Apus jpeg
Noua religie atee din Apus
E o orbire iscat─â de vedeniile unei noi religii atee, propov─âduite de frunta╚Öii actualei revolu╚Ťii culturale neomarxiste.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.